ÎCCJ, Secția penală
ÎCCJ, Secția penală (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2012)
Asupra plângerii de față
;
În baza lucrărilor din
dosar, constată următoarele:
La data de 22 martie 2012, petenta
F.C. C. Hunedoara, prin reprezentantul său legal, s-a adresat
Înaltei Curți de Casație și Justiție cu plângere împotriva rezoluției nr. 408/P/2011
din 24 ianuarie 2012 a Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție,
Direcția Națională Anticorupție, pe care o contestă întrucât vinovăția făptuitorilor
constă în încălcarea flagrantă și cu rea-credință a regulamentelor sportive.
Examinând plângerea, Înalta
Curte de Casație și Justiție constată următoarele:
Prin rezoluția din 24
ianuarie 2012, dată în Dosarul nr. 402/P/2011, a Parchetului de pe lângă Înalta
Curte de Casație și Justiție, Direcția Națională Anticorupție, Secția Infracțiunilor
Conexe Infracțiunilor de Corupție, s-a dispus neînceperea urmăririi penale față
de: S.M., D.D., K.A., D.V., L.I.A., S.A., pentru săvârșirea infracțiunii prevăzută
de art. 246 C. pen., întrucât această faptă nu există.
Pentru a se pronunța astfel,
s-au reținut următoarele:
La data de 17
octombrie 2011, F.C. C. Hunedoara, cu sediul în Hunedoara, județul Hunedoara, a
formulat plângere penală împotriva președintelui Federației Române de Fotbal - S.M.,
președintelui Ligii Profesioniste de Fotbal - D.D., K.A., D.V., L.I.A. și S.A. pentru
săvârșirea infracțiunii prevăzută de art. 248 C. pen.
Se precizează în plângerea
penală, aceea că persoanele fizice enumerate mai sus, prin neîndeplinirea atribuțiilor
de serviciu, au favorizat clubul de fotbal R. București, întrucât au nesocotit hotărârile
judecătorești pronunțate de Curtea de Apel Alba Iulia și Înalta Curte de Casație
și Justiție.
În esență, se arată că
F.C. C. Hunedoara a încheiat o convenție de transfer a jucătorului L.B. la U.F.C.
R. București, la nivelul sumei de 30.000 RON.
Întrucât jucătorul de
fotbal L.B. a fost transferat la un club de fotbal olandez, cu suma de 3.000.000
dolari SUA, F.C. C. Hunedoara a cerut, prin intermediul Federației Române de Fotbal,
ca U.F.C. R. București să-i plătească un procent de 30% din valoarea acestui transfer,
în baza unui protocol încheiat între cele două părți la 01 august 1997.
În cauză, Comisia de Apel
a Federației Române de Fotbal a respins pretenția formulată de F.C. C. Hunedoara,
hotărâre ce a fost menținută de Camera Națională pentru Soluționarea Litigiilor
a Federației Române de Fotbal, iar Comisia de recurs a respins recursul declarat
de F.C. C. Hunedoara.
Tribunalului de Arbitraj
Sportiv de la Lausanne - Curtea de Arbitraj Sportiv a respins apelul formulat de
F.C. C. Hunedoara în legătură cu litigiul privind clubul de fotbal R. București.
F.C. C. Hunedoara, în
această perioadă de timp, s-a adresat și instanțelor judecătorești civile. Prin
decizia nr. 9535 din 20 noiembrie 2009 a Înaltei Curți de Casație și Justiție, U.F.C.
R. București a fost obligată la plata sumei de 900.000 dolari S.U.A. către F.C.
C. Hunedoara.
Pe cale de consecință,
existând un titlu executoriu, F.C. C. Hunedoara, pentru satisfacerea creanței, trebuie
să acționeze conform C. proc. civ. referitor la executarea silită.
Neexecutarea obligației
stabilită judecătorește de către U.F.C. R. București, nu are legătură cu îndeplinirea
obligațiilor de serviciu de către oficialii Federației Române de Fotbal și Ligii
Profesioniste de Fotbal.
Prin rezoluția nr. 55/II-2/2012
din 01 martie 2012 a Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție,
Direcția Națională Anticorupție, Secția de Combatere a Infracțiunilor Conexe
Infracțiunilor de Corupție, procurorul șef a dispus respingerea, ca neîntemeiată,
a plângerii formulate de
FC C. Hunedoara.
Înalta Curte
apreciază plângerea ca fiind greșit îndreptată pentru considerentele ce se vor dezvolta
în continuare:
Potrivit
art. 278 alin. (1) C. proc. pen. „plângerea împotriva măsurilor luate sau a actelor
efectuate de procuror (…) se rezolvă de prim-procurorul parchetului (…)”.
În conformitate
cu prevederile art. 278
1
alin. (1) C. proc. pen. „după respingerea plângerii
făcute conform art. 275-278 împotriva rezoluției de neîncepere a urmăririi penale
sau a ordonanței ori, după caz, a rezoluției de clasare, de scoatere de sub urmărirea
penală sau de încetare a urmăririi penale, date de procuror, persoana vătămată,
precum și orice alte persoane ale căror interese legitime sunt vătămate pot face
plângere în termen de 20 de zile de la data comunicării de către procuror a modului
de rezolvare, potrivit art. 277 și 278, la judecătorul de la instanța căreia i-ar
reveni, potrivit legii, competența să judece cauza în primă instanță”.
Din conținutul
dispozițiilor procedurale evocate mai sus rezultă că legiuitorul instituie o procedură
obligatorie care trebuie parcursă.
În speța dedusă
judecății, Înalta Curte constată că plângerea formulată de petentă este greșit îndreptată
întrucât niciuna din persoanele reclamate nu are calitatea necesară de a atrage
competența de soluționare a cauzei de către Înalta Curte de Casație și Justiție.
Pe de altă
parte, Federația Română de Fotbal, împotriva cărei a fost îndreptată plângerea,
cât și reprezentantul acesteia, președinte S.M., au sediul, respectiv domiciliul
în București, sector 2.
În baza considerentelor
sus expuse, Înalta Curte constată că în cauză sunt aplicabile dispozițiile art.
30 C. proc. pen. care reglementează competența teritorială pentru infracțiunile
săvârșite în țară, stabilind, la lit. a), determinarea acesteia de locul unde a
fost săvârșită infracțiunea.
De asemenea,
potrivit art. 30 lit. c) C. proc. pen., aceeași competență este determinată de locul
unde locuiește făptuitorul.
Pe de altă
parte, potrivit art. 25 C. proc. pen., judecătoriile judecă în primă instanță toate
infracțiunile, cu excepția celor date prin lege în competența altor instanțe.
Față de aceste
considerente, Înalta Curte va dispune trimiterea cauzei având ca obiect plângerea
formulată de petiționara F.C. C. Hunedoara la Judecătoria Sector 2 București, competentă
să soluționeze.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
H O T Ă R Ă Ș T E
Trimite cauza
având ca obiect plângerea formulată de petiționara FC C. Hunedoara împotriva rezoluției
nr. 408/P/2011 din 24 ianuarie 2012 a Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație
și Justiție, Direcția Națională Anticorupție, la Judecătoria Sector 2 București,
spre competentă soluționare.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică, azi 7 septembrie
2012.