ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 1360/2012
ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 1360/2012 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2012)
Deliberând, în
condițiile art. 256 C. proc. civ., asupra recursului de față;
Prin cererea înregistrată la data de 14
octombrie 2008, pe rolul Tribunalului București, secția a III-a civilă,
reclamanții P.V. și P.I.M., l-au chemat în judecată pe pârâtul Statul Român
prin C.N.A.D.N.R. SA solicitând instanței stabilirea valorii despăgubirii
acordate acestora ca efect al exproprierii terenului în suprafață de 1.442,76
mp situat în localitatea Mogoșoaia, județul Ilfov, stabilită prin H.G. nr.
428/2008; cu cheltuieli de judecată.
În motivarea cererii,
reclamanții au arătat că au obținut titlul de proprietate asupra imobilului în
suprafață de 12.500 mp, situat în localitatea Mogoșoaia, județul Ilfov, în baza
contractului de vânzare-cumpărare, autentificat din 23 februarie 2001 de B.N.P.
C.E.
În drept, au fost
invocate disp. art. 9, 10, 11 din Legea nr. 198/2004, art. 21 - 27 din Legea
nr. 33/1994, art. 4 din O.G. nr. 16/1999, art. 5 din Legea nr. 1/2002, H.G. nr.
428/2008, art. 2 alin. (1) lit. f), art. 112, 242 alin. (2), 247 C. proc. civ.
Prin Sentința civilă
nr. 1213 din 03 noiembrie 2009 pronunțată de Tribunalul București, secția a
III-a civilă, s-a admis acțiunea formulată de reclamanții P.V. și P.I.M. în
contradictoriu cu pârâtul Statul Român prin C.N.A.D.N.R. - Ministerul
Transporturilor și a fost stabilită valoarea despăgubirilor pentru terenul
expropriat de la reclamanți în suprafață de 1.442,76 mp, situat în localitatea
Mogoșoaia, județul Ilfov la suma de 552.141 RON.
Curtea de Apel
București, secția a IV-a civilă, învestită cu soluționarea apelului declarat de
pârâta C.N.A.D.N.R. SA - Direcția Regională de Drumuri și Poduri, a admis calea
de atac, a schimbat în parte sentința în sensul stabilirii valorii
despăgubirilor pentru terenul expropriat la data efectuării raportului de
expertiză din 08 octombrie 2010 și anume 431.058 RON și a păstrat celelalte dispoziții
ale sentinței pentru considerentele de mai jos.
Potrivit art. 22
alin. (3) din Legea nr. 255/2010, privind exproprierea pentru cauză de
utilitate publică, necesară realizării unor obiective de interes național,
județean și local, „acțiunea formulată în conformitate cu prevederile
prezentului articol se soluționează potrivit dispozițiilor art. 21 - 27 din
Legea nr. 33/1994 privind exproprierea pentru cauză de utilitate publică, în
ceea ce privește stabilirea despăgubirii”.
Legea nr. 198/2004,
modificată și completă prin Legea nr. 184/2008, a fost abrogată prin Legea nr.
255/2010, dar făcea la rândul ei trimitere la dispozițiile art. 21 - 27 din
Legea nr. 33/1994.
Art. 26 alin. (2) din
Legea nr. 33/1994 dispune că „la calcularea cuantumului despăgubirilor,
experții, precum și instanța vor ține seama de prețul cu care se vând, în mod
obișnuit, imobilele de același fel în unitatea administrativ-teritorială, la
data întocmirii raportului de expertiză, precum și de daunele aduse
proprietarului sau, după caz, altor persoane îndreptățite, luând în considerare
și dovezile prezentate de aceștia”.
Față de dispozițiile
legale menționate, Curtea a constatat că apelul este întemeiat deoarece
valoarea despăgubirilor stabilite de către prima instanță a avut în vedere raportul
de expertiză tehnică judiciară care se baza pe oferte de vânzare a unor
terenuri similare și nu pe tranzacții finalizate cu privire la astfel de
terenuri.
Raportul de expertiză
tehnică efectuat în cauză, întemeiat pe operațiuni care respectă dispozițiile
art. 26 alin. (2) din Legea nr. 33/1994 și jurisprudența Înaltei Curți de
Casație și Justiție, stabilește că valoarea suprafeței de 1.442,76 mp la data
de 8 octombrie 2010 este de 431.058 RON.
Faptul că valoarea
despăgubirilor a fost raportată la data efectuării expertizei, este rezultatul
aplicării dispozițiilor exprese și clare din art. 26 alin. (2) al Legii nr.
33/1994.
Efectuarea unei noi
expertize în apel a avut la bază necesitatea respectării criteriilor prevăzute
de lege cu privire la modul de stabilire a despăgubirilor, iar susținerile
intimaților conform cărora noua expertiză ar fi fost inutilă, nu au fost
reținute de către Curte atâta timp cât prin aceasta din urmă s-a stabilit
valoarea despăgubirilor pe baza unor contracte de vânzare cumpărare
autentificate la notariat cu privire la terenuri similare.
Împotriva deciziei a
declarat recurs pârâta C.N.A.D.N.R. SA - Direcția Regională de Drumuri și
Poduri întemeiat pe dispozițiile art. 304 pct. 9 C. proc. civ.
În motivarea
recursului se arată că atât instanța cât și experții nu au respectat
dispozițiile legale la stabilirea despăgubirilor, pentru că nu au făcut dovada
prețurilor de tranzacționare a terenurilor de același fel și nici producerea
vreunui prejudiciu prin realizarea centurii de vest a Ploieștiului.
Înalta Curte,
analizând decizia prin raportare la criticile formulate și a temeiurilor de
drept incidente cauzei, reține caracterul nefondat al recursului pentru
argumentele ce succed.
Preliminar, Înalta
Curte menționează că își însușește în totalitate motivarea instanței superioare
de fond.
Instanța de apel, cu
respectarea dispozițiilor legale incidente indicate pe larg în decizie și a
jurisprudenței Înaltei Curți de Casație și Justiție relevante, prin
probatoriile noi administrate în cauză, raportul de expertiză tehnică
judiciară, contractele de vânzare-cumpărare aflate în evidența Comunei
Mogoșoaia referitoare la prețurile la care au fost tranzacționate în mod
obișnuit terenuri situate în Comuna Mogoșoaia, inclusiv completarea raportului
de expertiză cu răspunsurile la obiecțiunile formulate,a stabilit valoarea
despăgubirilor cu referire la tranzacții finalizate privind terenuri similare
celui expropriat.
Recurentul pretinde
că intimații-reclamanți aveau obligația să dovedească existența prejudiciului
suferit urmare a realizării centurii de vest a Ploieștiului.
Fiind în prezența
unei exproprieri pentru utilitate publică, urmare căreia reclamanții și-au
diminuat patrimoniul cu terenul expropriat, existența prejudiciului nu trebuie
dovedită.
Cuantumul,
dimensiunea, întinderea prejudiciului suferit de reclamanți a fost corect
stabilit în apel prin raportare la criteriile prevăzute de lege și la
clarificările jurisprudențiale ale Înaltei Curți de Casație și Justiție
Înalta Curte, pentru
cele ce preced, va respinge recursul ca nefondat în temeiul dispozițiile art.
312 alin. (1) C. proc. civ.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge, ca
nefondat, recursul declarat de pârâta C.N.A.D.N.R. SA - Direcția Regională de
Drumuri și Poduri împotriva Deciziei nr. 292A din 17 martie 2011 a Curții de
Apel București, secția a IV-a civilă.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință
publică, astăzi 28 februarie 2012.
Procesat de GGC - AS