ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 944/2008

Asupra recursului de față; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin cererea înregistrată la 2 iulie 2007, reclamanta D.M. a solicitat, în contradictoriu cu pârâta Casa Județeană de Pensii Cluj, anularea hotărârii nr. 21216 din 16 mai 2007 și acordarea drepturilor prevăzute de O.G. nr. 105/1999 aprobată prin Legea nr. 189/2000, fiind născută la în anul 1943 în localitatea de refugiu. Curtea de Apel Cluj, secția comercială, de contencios administrativ și fiscal, prin sentința civilă nr. 475 din 8 octombrie 2007 a admis acțiunea, a dispus anularea hotărârii contestate, a obligat pârâta să-i recunoască reclamantei calitatea de refugiat în perioada 29 ianuarie 1943–06 martie 1945 și să-i acorde drepturile bănești prevăzute de O.G.

nr. 105/1999 aprobată prin Legea nr. 189/2000 cu modificările ulterioare, începând cu data de 1 decembrie 2006. Pentru a se pronunța astfel, instanța a reținut, în esență, că din documentele depuse la dosar rezultă că reclamanta s-a născut în timpul refugiului părinților și are, la rândul său, calitatea de refugiat, întrucât a suferit aceleași consecințe nefavorabile decurgând din această situație. Împotriva acestei sentințe a declarat recurs pârâta Casa Județeană de Pensii Cluj, susținând că instanța de fond a pronunțat o hotărâre greșită, având în vedere că reclamanta nu și-a schimbat domiciliul și nu a suferit persecuții etnice fiind născută pe un teritoriu al Statului Român. S-a mai susținut că Legea nr. 189/2000 și H.G.

nr. 127/2002 prevăd expres și limitativ categoriile de persoane care beneficiază de aceste drepturi. Recursul este nefondat. Conform art. 1 din O.G. nr. 105/1999 aprobată prin Legea nr. 189/2000, beneficiază de prevederile acesteia persoana cetățean român, care în perioada regimurilor instaurate cu începere de la 6 septembrie 1940 până la 6 martie 1945 a avut de suferit persecuții din motive etnice, aflându-se în una din situațiile enumerate. Prin Normele de aplicare a Ordonanței, aprobate prin H.G. nr. 127/2002, persoanelor strămutate în altă localitate decât cea de domiciliu le-au fost asimilate și cele expulzate, refugiate, precum și cele care au făcut obiectul unui schimb de populație, ca urmare a unui tratat bilateral.

În speță, în mod corect instanța a apreciat că și copilul născut în localitatea în care părinții au fost strămutați are același statut ca aceștia, întrucât a suferit aceleași privațiuni, efectele strămutării răsfrângându-se și asupra sa. Legea nr. 189/2000 are ca scop să ofere o reparație tuturor persoanelor care au suferit persecuții din motive etnice în perioada 6 septembrie 1940-6 martie 1945, fără a face distincție în funcție de data nașterii lor, astfel încât copiii născuți în localitatea de refugiu sau de strămutare au același regim juridic ca și părinții lor. Faptul că reclamanta se încadrează în prevederile Legii nr. 189/2000 rezultă din probele administrate în cauză, respectiv: copia Tabelului nominal de refugiați aflați pe raza Notariatului G. de Jos și acte de stare civilă.

În consecință, soluția instanței fiind temeinică și legală, recursul este nefondat și, în baza art. 312 C. proc. civ., urmează a fi respins.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E Respinge recursul declarat de pârâta Casa Județeană de Pensii Cluj împotriva sentinței nr. 475 din 8 octombrie 2007 a Curții de Apel Cluj, secția comercială, de contencios administrativ și fiscal, ca nefondat. Irevocabilă. Pronunțată în ședință publică, astăzi 7 martie 2008.