ÎNAPOI LA REZULTATE Înalta Curte de Casație și Justiție
Sursă originală
ÎCCJ 29.06.2012

ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 5047/2012

HOTĂRÂRE
29.06.2012
CAMERĂ
civil_1
Citează această cauză
ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 5047/2012 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2012)

Asupra cauzei de

față, constată următoarele:

Prin sentința civilă nr.

1615 din 26 ianuarie 2011, Judecătoria Timișoara, a declinat competența de

soluționare a cauzei în favoarea Tribunalului Timiș, cu motivarea că decretul nr.

92/1976 care stabileau competența în favoarea judecătoriei în soluționarea

litigiilor de muncă a fost abrogat prin art. 298 alin. (3) C. muncii,

conferindu-se plenitudine de competență în materie tribunalului.

Tribunalul Timiș, a

declinat competența în favoarea Tribunalului Mureș, prin sentința civilă nr.

4209/PI din 16 septembrie 2011, cu motivarea că art. 284 alin. (2) C. muncii,

în vigoare la data sesizării instanței, atribuie competență exclusivă în

litigiile de muncă instanței în a cărei circumscripție își are domiciliu sau

reședința reclamantul.

Tribunalul Mureș, a

declinat competența în favoarea Judecătoriei Timișoara, constatând intervenirea

unui conflict negativ de competență, în considerarea următoarelor argumente:

Art.

8 din Decretul nr. 92/1976 prevedea că rectificarea din oficiu a înscrierilor

efectuate, precum și refuzul de a înscrie în carnetul de muncă unele date

rezultând din acte sau de a efectua rectificările unor înscrieri, se comunică

celui în cauză, în scris și motivat, în termen de 15 zile de la data luării măsurii.

Împotriva acestei măsuri, precum și în cazul neeliberării

carnetului la încetarea activității, titularul carnetului de muncă se poate

adresa cu plângere la judecătoria în a cărei rază teritorială își are sediul

unitatea care a luat măsura respectivă, în termen de 30 de zile de la data

comunicării.

Potrivit art. 279 din

modificările ulterioare, vechimea în muncă stabilită până la data de 31

decembrie 2010 se reconstituie, la cererea persoanei care nu posedă carnet de

muncă, de către instanța judecătorească competentă să soluționeze conflictele

de muncă, pe baza înscrisurilor sau a altor probe din care să rezulte existența

raporturilor de muncă. Cererile de reconstituire formulate anterior datei

abrogării Decretului nr. 92/1976, cu modificările ulterioare, se vor soluționa

potrivit dispozițiilor acestui act normativ.

Cererea reclamantului

nu vizează reconstituirea vechimii în muncă ci înscrierea în carnetul de muncă,

iar din interpretarea per a contrario a normei menționate și cu aplicarea art. 721

să soluționeze cauza rămâne judecătoria.

Analizând conflictul

de competență ivit, din perspectiva art. 20 și urm. C. proc. civ., Înalta Curte,

constată că este competent să soluționeze cauza Tribunalul Mureș, în

considerarea argumentelor ce succed:

Potrivit art. 8 din

Decretul nr. 92/1976, în vigoare la data sesizării instanței, judecătoria era

competentă în primă instanță să soluționeze plângerile împotriva refuzului de a

înscrie în carnetul de muncă unele date rezultând din acte sau de a efectua

rectificări ale unor înscrieri.

Prin acțiunea

formulată reclamantul pune problema neînscrierii în carnetul de muncă a grupei

a II-a pe perioada cât a lucrat la pârâtă, urmare a neacordării, nestabilirii

acestei grupe de către angajator, cu referire la condițiile de muncă nocive,

grele periculoase și de stres nervos, care ar putea fi dovedite cu declarații

ale colegilor de muncă din perioada respectivă. Se solicită, cu prioritate,

stabilirea grupei de muncă a II-a, cu obligarea pârâtei să-i înscrie în cartea

de muncă această grupă pe perioada cuvenită.

În condițiile în care

obiectul cererii conturează astfel un veritabil conflict de muncă, competența

de soluționare este stabilită de art. 284 din C. muncii, în numerotarea de la

data sesizării instanței, coroborat cu art. 2 alin. (1) lit.

c) C. proc. civ., în favoarea tribunalului în a cărui circumscripție se află

domiciliul reclamantului.

Stabilește competența

de soluționare a cauzei privind pe reclamantul B.L. și pârâta SC B.T. SA

Timișoara în favoarea Tribunalului Mureș.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședință

publică, astăzi 29 iunie 2012.

§ Cauze similare

Grupate prin similitudine semantică

5 cauze
ÎCCJ 2011-11-24
0,94
ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 3870/2011
din contractul colectiv de muncă pentru anul 2002, precum și din Anexa 2 poziția 7 la Legea nr. 226/2006. Recursul declarat de reclamanta G.A. împotriva acestei sentințe a fost admis de Curtea de Apel Timișoara, secția litigii de muncă și a
ÎCCJ 2011-06-08
0,94
ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 4959/2011
4 C. proc. civ., atât sub aspectul competenței materiale, cât și teritoriale, de strictă interpretare, situație în care instanța competentă să soluționeze cauza, stabilită în raport de prevederile art. 8 din Decretul nr. 92/1976, este Judec
ÎCCJ 2012-03-21
0,94
ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 2056/2012
Asupra cauzei de față, constată următoarele: Prin cererea înregistrată la data de 23 aprilie 2010 pe rolul Tribunalului Caraș-Severin, reclamanta T.F. a solicitat, în contradictoriu cu SC O.M.V. P. SA, obligarea pârâtei la încadrarea reclam
ÎCCJ 2012-02-14
0,94
ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 949/2012
Deliberând, în condițiile art. 256 C. proc. civ., asupra conflictului de competență de față; Judecătoria Sectorului 1 București, prin sentința civilă nr. 9199 din 03 decembrie 2011, a admis excepția necompetenței materiale a Judecătoriei Se
ÎCCJ
0,94
ÎCCJ, decizie (scj.ro #82262)
din 18 aprilie 2005. La data de 6 februarie 2004, reclamanta G.E.Z. a chemat în judecată pârâtul Consiliul Local Zerind, solicitând obligarea acestuia la plata despăgubirilor pentru daune produse prin neeliberarea la timp a carnetului de mu
Sursă