ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 3064/2011

Asupra recursului de față; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin Hotărârea nr. 1188 din 16 decembrie 2010 a Plenului C.S.M., s-a respins cererea de recunoaștere a gradului profesional corespunzător Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, formulată de domnul T.V., procuror la D.N.A. Pentru a pronunța această soluție, Plenul C.S.M. a reținut că domnul T.V. a fost numit în funcția de procuror la D.N.A.- Serviciul Teritorial Alba –Iulia, începând cu 15 iunie 2010, unde își desfășoară activitatea și în prezent. Raportat atât la dispozițiile Legii nr. 92/1992, republicată, cât și ale Legii nr. 303/2004, în vigoare în prezent, Plenul a apreciat că, prin numirea la D.N.A., domnul T.V.

nu a dobândit eo ipso gradul profesional corespunzător Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, întrucât promovarea în funcții superioare de execuție este posibilă numai prin susținerea unui concurs. Plenul a mai reținut că numirea procurorilor la D.N.A. respectă o procedură specială, iar a dobândi în mod automat gradul profesional solicitat nu ar avea suport legal, întrucât dispozițiile art. 30 din O.U.G. nr. 43/2002 prevăd în mod expres că normele Legii nr. 92/1992 privind organizarea judecătorească, se aplică corespunzător și D.N.A., nefiind reglementată o excepție de la regula promovării prin concurs. Plenul a mai invocat și prevederile art. 87 alin. (9¹) din O.U.G. nr. 56/ 2009, potrivit căruia procurorii care au activat la D.N.A.

revin la Parchetul de unde provin, redobândind gradul profesional de execuție și salarizarea corespunzătoare avute anterior. Împotriva Hotărârii din 16 decembrie 2010 a Plenului C.S.M., T.V. a declarat recurs, criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie. În motivarea recursului recurentul arată că a fost numit în funcția de procuror la D.N.A.-Serviciul Teritorial Alba-Iulia, după susținerea unui interviu și obținerea avizului secției pentru procurori a C.S.M.. Nu sunt create premisele realizării unei eventuale discriminări în raport cu procurorii care pentru a accede la Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție au urmat și urmează procedura de promovare reglementată de Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor și procurorilor, republicată, cu modificările și completările ulterioare întrucât, având în vedere modalitatea de înființare a D.N.A.

și de numire a procurorilor în cadrul acestei structuri, dar și practica constantă a C.E.D.O., se reține că "o distincție este discriminatorie dacă aceasta nu are o justificare obiectivă și rezonabilă, adică dacă nu urmărește un scop legitim sau dacă nu există un raport rezonabil de proporționalitate între mijloacele folosite și scopul vizat". Ori, în speță, justificarea obiectivă este determinată de necesitatea combaterii infracțiunilor de corupție, materializată în adoptarea O.U.G. nr. 43/2002 și înființarea D.N.A., iar justificarea rezonabilă rezidă în faptul că îndeplinind, în condițiile legii, o funcție în cadrul unei structuri din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, procurorul numit la D.N.A.

dobândește gradul profesional corespunzător Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție. Referitor la susținerea intimatului cu privire la deciziile pronunțate în această materie, de către Înalta Curte de Casație și Justiție, secția de contencios administrativ și fiscal, cum că acestea nu sunt obligatorii, nefiind pronunțate într-un recurs în interesul legii, recurentul consideră că trebuie înlăturată avându-se în vedere rolul unei jurisdicții supreme cum este cazul Înaltei Curți de Casație și Justiție, acela de a regla „contradicțiile jurisprudenței” și de a menține aceleași soluții în cazuri similare, asigurând o interpretare și aplicare unitară a legii în scopul de a evita apariția unor divergențe jurisprudențiale, ceea ce ar avea ca efect crearea unui climat de incertitudine și insecuritate juridică.

Pe de altă parte, Înalta Curte de Casație și Justiție, secția de contencios administrativ și fiscal, ca jurisdicție unică în această materie, judecă în primă și ultimă instanță, având așadar obligația de a aplica și interpreta unitar legea, ceea ce implică în mod necesar respectarea propriei jurisprudențe. De aceea, nu se poate face abstracție de la practica constantă a secției de contencios administrative a Înaltei Curți de Casație și Justiție prin care, admițând cereri de recunoaștere a gradului profesional corespunzător Parchetului de pe lângă Înalta Curte, de Casație și Justiție în cazul procurorilor numiți la D.N.A., au fost reținute argumente ce vizează aplicarea dreptului comunitar. Examinând cauza și hotărârea recurată în raport cu actele și lucrările dosarului, Înalta Curte constată că recursul este nefondat.

Pentru a ajunge la această soluție instanța a avut în vedere considerentele în continuare arătate. Se constată că recurentul este procuror la D.N.A – Serviciul Teritorial Alba Iulia, începând cu 15 iunie 2010 și până în prezent. Este adevărat că jurisprudența constantă a secției de contencios administrativ a Înaltei Curți este în sensul recunoașterii gradului profesional de procuror corespunzător Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție pentru cei care au fost numiți în structurile D.N.A. și D.I.I.C.O.T., central și local. Toate argumentele înfățișate în hotărârile judecătorești invocate de recurent sunt pertinente cauzelor soluționate anterior adoptării O.U.G.

nr. 56/2009 prin care s-a modificat Legea nr. 304/2004 și care a stipulat, pe de o parte, că promovarea procurorilor se face numai prin concurs și, pe de altă parte, că „de la data revenirii la Parchetul de unde provin sau la alt Parchet unde au dreptul să funcționeze potrivit legii, procurorii care au activat în cadrul D.I.I.C.O.T. și D.N.A. își redobândesc gradul profesional de execuție și salarizarea corespunzătoare acestuia avute anterior sau pe cele dobândire ca urmare a promovării, în condițiile legii, în timpul desfășurării activității în cadrul direcției”. Procurorii aflați în această situație nu mai pot pretinde să li se recunoască gradul de procuror corespunzător Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție și după ce au revenit la Parchetele de unde provin sau unde au dreptul să funcționeze potrivit legii, chiar dacă au fost numiți sub imperiul legii vechi.

Deoarece revenirea la Parchetul de unde provin s-a desfășurat în timpul existenței O.U.G. nr. 56/2009, aceasta este supusă noilor reglementări astfel încât recurentul nu mai poate pretinde recunoașterea gradului profesional de procuror al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție. În raport cu prevederile Legii nr. 304/2004, și în condițiile în care recurentul a fost numit într-o astfel de funcție numai începând cu data de 15 iunie 2010, susținerile acestuia în sensul că prevederile O.U.G. nr. 56 din 27 mai 2009, intrată în vigoare la 4 iunie 2009 nu-i sunt aplicabile nu pot fi primite. Potrivit art. 87 alin. (9 1 ) din O.U.G. nr. 56/2009, de la data revenirii la Parchetul de unde provin sau la un alt Parchet unde au dreptul să funcționeze potrivit legii, procurorii care au activat în cadrul D.N.A.

își redobândesc gradul profesional de execuție și salarizarea corespunzătoare acestuia avute anterior sau pe cele dobândite ca urmare a promovării, în condițiile legii, în timpul desfășurării activității în cadrul acestei direcții. Astfel fiind, Înalta Curte constată că susținerile și criticile recurentului sunt nefondate și nu pot fi primite. În consecință, pentru considerentele arătate și în conformitate cu dispozițiile art. 31 alin. (1) C. proc. civ., Înalta Curte va respinge recursul declarat de T.V., ca nefondat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E Respinge recursul declarat de T.V. împotriva Hotărârii nr. 1188 din 16 decembrie 2010 a Plenului C.S.M., ca nefondat. Irevocabilă. Pronunțată, în ședință publică, astăzi 26 mai 2011.