SECȚIUNEA A PATRA DECIZIA FINALĂ Cerere nr. 9369/03 prezentată de Marek W Electrolux împotriva Poloniei Curtea Europeană a Drepturilor Omului (secțiunea a patra), care are loc la 12 decembrie 2006 într-o cameră compusă din Sir Nicolas Bratza președinte dnii Bonello Pellonpäääät Traja Garlicki Mijović, dnii Šikuta, judecători și dnii T.L. Early, grefier de secțiune Având în vedere cererea menționată anterior formulată la 4 februarie 2003, având în vedere decizia Curții de a invoca art. 29 alineatul (3) din convenție și de a examina în comun admisibilitatea și fondul cauzei, Având în vedere declarațiile formale de acceptare a unui regulament confidențial al cauzei, După ce a luat act de acest lucru, face următoarea decizie ÎN FAȚĂ Reclamantul, domnul Marek Wąż, este un resortisant polonez, născut în 1969 și rezident în Potulice. Acesta este reprezentat în fața Curții de către domnul E. Jamny, avocat la Bydgoszcz. Guvernul polonez ( (1) Procedura penală privind loviturile comise de reclamant unei terțe persoane și prejudiciile pe care le-a cauzat bunurilor sale în ianuarie 1997, reclamantul a fost acuzat de către instanță că a bătut o persoană terță și că i-a deteriorat proprietatea. Prima audiere a avut loc la 19 iunie 1997. La 15 octombrie 1997, judecătorul a suspendat procedura pe motiv că autoritățile au lansat un mandat de cercetare împotriva unei persoane suspectate că ar fi fost complicele reclamantului. La 15 aprilie 1999, procedura a fost reluată. La tribunalul stabilit la 7 iulie 1999 a fost amânată. La 24 mai 2002, la o dată necunoscută, reclamantul a introdus, în temeiul legii din 2004, o acțiune care critica durata procedurii. El a invitat instanța să constate depășirea termenului rezonabil și să îi acorde de la șef o despăgubire de 10000 PLN. Printr-o decizie pronunțată la 10 ianuarie 2005, Tribunalul Regional din Bydgoszcz s-a pronunțat cu privire la acțiunea reclamantului. Deși a constatat durata excesivă a procedurii, instanța a refuzat să-i dea recurentului dreptul de a se pronunța în sensul că acesta din urmă nu a demonstrat că a suferit un prejudiciu ca urmare a duratei procedurii. Printr-o hotărâre pronunțată la 20 ianuarie 2005, Tribunalul Districtual Znin l-a recunoscut pe reclamant vinovat și i-a aplicat o pedeapsă de un an și două luni de rechiziție penală. 2. Procedura penală privind încălcarea unui vehicul și zborul la 27 septembrie 1999, reclamantul a fost acuzat de intrare prin efracție a unui vehicul și furt al obiectelor aflate în interiorul acestuia. La 24 septembrie 2001, procedura a fost suspendată pe motiv că autoritățile căutau o persoană suspectată de a fi fost complicele reclamantului. La 14 februarie 2002, procedura a fost reluată. La 29 ianuarie 2004, a avut loc prima audiere. Printr-o hotărâre pronunțată la 14 octombrie 2004, Tribunalul l-a recunoscut pe reclamant vinovat și i-a aplicat o pedeapsă de un an și șase luni de închisoare penală. La o dată necunoscută, reclamantul a introdus, în temeiul legii din 2004, o acțiune care critică durata procedurii și a invitat instanța să constate depășirea termenului rezonabil și să îi acorde acestuia o sumă maximă de 10000 PLN. Printr-o decizie pronunțată la 10 ianuarie 2005, Tribunalul Regional din Bydgoszcz s-a pronunțat cu privire la recursul reclamantului. Deși a constatat durata excesivă a procedurii, instanța a refuzat să-i acorde reclamantului dreptul de a-și exercita atribuțiile. În motivarea deciziei sale, Tribunalul a arătat că dispozițiile legii din 2004 nu erau suficient de precise pentru a se putea stabili, fără echivoc, care sunt circumstanțele care au stat la baza acordării unei despăgubiri în cazul constatării duratei excesive a unei proceduri. Tribunalul a considerat, de asemenea, că, în orice caz, reclamantul nu a demonstrat că a suferit un prejudiciu ca urmare a duratei procedurii. GRIFS Invocând art. 6 din convenție, reclamantul se plângea de durata procedurilor penale. În cele din urmă, citând în esență art. 13, reclamantul se plânge de ineficiența acțiunii pe care a utilizat-o pentru a se plânge de durata procedurilor. În data de 6 octombrie 2006, Curtea a primit de la guvern următoarea declarație Eu, subsemnatul, Jakub Wołąsiewicz, agent al guvernului polonez, declară că guvernul polonez îi oferă domnului Marek Wąż suma de 6 000 de euro în vederea unei soluționări pe cale amiabilă a cauzei având ca origine cererea menționată anterior pendinte în fața Curții Europene a Drepturilor Omului. Această sumă, care va acoperi orice prejudiciu material și moral, precum și cheltuielile și cheltuielile de judecată, va fi plătită în termen de trei luni de la data notificării deciziei Curții pronunțate în conformitate cu art. 37 § 1 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului. În lipsa unei soluționări în termenul menționat, Ö Õ se angajează să plătească, de la expirarea acestuia și până la decontarea efectivă a sumei în cauză, un interes simplu la o rată egală cu cea a facilității de creditare marginală a Băncii Centrale Europene, majorat cu trei puncte procentuale. La 30 octombrie 2006, Curtea a primit de la reclamant următoarea declarație: dl Marek Wąż, nota că guvernul polonez este pregătit să-mi plătească suma de 6 000 EUR în vederea unei soluționări pe cale amiabilă a cauzei având ca origine cererea menționată anterior pendinte în fața Curții Europene a Drepturilor Omului. Această sumă, care va acoperi orice prejudiciu material și moral, precum și cheltuielile și cheltuielile de judecată, va fi plătită în termen de trei luni de la data notificării deciziei Curții pronunțate în conformitate cu art. 37 § 1 din Convenția europeană a drepturilor omului. De la expirarea termenului menționat și până la decontarea efectivă a sumei în cauză, se va plăti un dobândă simplă la o rată egală cu cea a facilității de creditare marginală a Băncii Centrale Europene, majorată cu trei puncte procentuale. În plus, accept această propunere și renunț la orice altă pretenție împotriva Poloniei cu privire la faptele care au stat la baza acestei cereri și declar că cazul a fost soluționat definitiv. Curtea ia act de regulamentul amiabil la care au ajuns părțile și consideră că acesta este în conformitate cu respectarea drepturilor omului, astfel cum sunt recunoscute de convenție și de protocoalele sale (art. 37 alineatul (1) în fine din convenție și art. 62 alineatul (3) din regulament). Prin urmare, este necesar să se pună capăt aplicării articolului 29 alineatul (3) din convenție și să se elimine cauza din rol. Prin aceste motive, Curtea, în unanimitate, hotărăște să pună capăt aplicării art. 29 alin. (3) din Convenție, hotărăște să șteargă cererea de rol. T.L. Early Nicolas Bratza redactor Președinte
Requête n
o
9369/03
présentée par Marek WĄŻ
contre la Pologne
La Cour européenne des Droits de l’Homme (quatrième section), siégeant le 12 décembre 2006 en une chambre composée de
:
Sir
Nicolas
Bratza
,
président
,
MM.
G.
Bonello
,
M.
Pellonpää
,
K.
Traja
,
L.
Garlicki
,
M
me
L.
Mijović,
MM.
J.
Šikuta,
juges
,
et de M. T.L.
Early,
greffier de section
,
Vu la requête susmentionnée introduite le 4 février 2003,
Vu la décision de la Cour de se prévaloir de l’article 29 § 3 de la Convention et d’examiner conjointement la recevabilité et le fond de l’affaire,
Vu les déclarations formelles d’acceptation d’un règlement amiable de l’affaire,
Après en avoir délibéré, rend la décision suivante
:
Le requérant, M. Marek Wąż, est un ressortissant polonais, né en 1969 et résidant à Potulice. Il est représenté devant la Cour par M
e
le Gouvernement
») est représenté par son agent, M. Jakub Wołąsiewicz.
Les circonstances de l’espèce
Les faits de la cause, tels qu’ils ont été exposés par les parties, peuvent se résumer comme suit
1.Procédure pénale portant sur les coups infligés par le requérant à une tierce personne et les dommages qu’il a causés à ses biens
En janvier 1997, le requérant fut accusé par le parquet d’avoir porté des coups à une tierce personne et d’avoir endommagé sa propriété.
La première audience eut lieu le 19 juin 1997.
L’audience suivante fixée au 9 juillet 1997 fut annulée pour des motifs inconnus.
Le 15 octobre 1997, le juge suspendit la procédure au motif que les autorités avaient lancé un mandat de recherche à l’encontre d’une personne soupçonnée d’avoir été complice du requérant.
Le 15 avril 1999, la procédure fut reprise.
L’audience fixée au 7 juillet 1999 fut ajournée.
L’audience suivante, pendant laquelle le juge entendit les accusés, eut lieu le 21 mars 2000.
L’audience fixée au 24 mai 2002 fut annulée.
À une date inconnue, le requérant introduisit, sur le fondement de la loi de 2004, un recours critiquant la longueur de la procédure. Il invita le tribunal à constater le dépassement du délai raisonnable et à lui octroyer de chef une indemnité de 10.000 PLN.
Par une décision prononcée le 10 janvier 2005, le tribunal régional de Bydgoszcz se prononça sur le recours du requérant. Bien qu’il ait constaté la durée excessive de la procédure, le tribunal refusa d’octroyer au requérant l’indemnité souhaitée estimant que ce dernier n’avait pas prouvé avoir subi un préjudice du fait de la longueur de la procédure.
Par un jugement prononcé le 20 janvier 2005, le tribunal de district de Znin reconnut le requérant coupable et lui infligea une peine d’une année et 2 mois de réclusion criminelle.
2.Procédure pénale portant sur l’effraction d’un véhicule et le vol
Le 27 septembre 1999, le requérant fut inculpé par le parquet pour effraction d’un véhicule et vol des objets se trouvant à l’intérieur de celui-ci.
Le 24 septembre 2001, la procédure fut suspendue au motif que les autorités étaient à la recherche d’une personne soupçonnée d’avoir été complice du requérant.
Le 14 février 2002, la procédure fut reprise.
Le 29 janvier 2004, eut lieu la première audience.
Par un jugement prononcé le 14 octobre 2004, le tribunal reconnut le requérant coupable et lui infligea une peine d’une année et 6 mois de réclusion criminelle.
À une date inconnue, le requérant introduisit, sur le fondement de la loi de 2004, un recours critiquant la longueur de la procédure. Il invita le tribunal à constater le dépassement du délai raisonnable et à lui octroyer de ce chef une indemnité d’un montant maximal de 10.000 PLN.
Par une décision prononcée le 10 janvier 2005, le tribunal régional de Bydgoszcz se prononça sur le recours du requérant. Bien qu’il ait constaté la durée excessive de la procédure, le tribunal refusa d’octroyer au requérant l’indemnité de ce chef. Dans la motivation de sa décision, le tribunal releva que les dispositions de la loi de 2004 n’étaient pas suffisamment précises pour qu’on puisse déterminer, de manière non équivoque, quelles sont les circonstances justifiant l’octroi d’une indemnité en cas du constat de la durée excessive d’une procédure. Le tribunal releva également qu’en tout état de cause, le requérant n’avait pas prouvé avoir subi un préjudice du fait de la longueur de la procédure.
Invoquant l’article 6 de la Convention, le requérant se plaint de la durée des procédures pénales.
Enfin, citant en substance l’article 13, le requérant se plaint de l’inefficacité du recours qu’il a utilisé pour se plaindre de la durée des procédures.
Le 6 octobre 2006, la Cour a reçu du Gouvernement la déclaration suivante
:
«
Je soussigné, Jakub Wołąsiewicz, agent du gouvernement polonais, déclare que le gouvernement polonais offre de verser à M. Marek Wąż la somme de 6
000 euros en vue d’un règlement amiable de l’affaire ayant pour origine la requête susmentionnée pendante devant la Cour européenne des Droits de l’Homme.
Cette somme, qui couvrira tout préjudice matériel et moral ainsi que les frais et dépens, sera payée dans les trois mois suivant la date de la notification de la décision de la Cour rendue conformément à l’article 37
1.de la Convention européenne des Droits de l’Homme. À défaut de règlement dans ledit délai, le Gouvernement s’engage à verser, à compter de l’expiration de celui-ci et jusqu’au règlement effectif de la somme en question, un intérêt simple à un taux égal à celui de la facilité de prêt marginal de la Banque centrale européenne, augmenté de trois points de pourcentage. Ce versement vaudra règlement définitif de l’affaire.
»
Le 30 octobre 2006, la Cour a reçu de la part du requérant la déclaration suivante
:
«
Je soussigné, M.
.
Marek Wąż, note que le gouvernement polonais est prêt à me verser la somme de 6
000 euros en vue d’un règlement amiable de l’affaire ayant pour origine la requête susmentionnée pendante devant la Cour européenne des Droits de l’Homme.
Cette somme, qui couvrira tout préjudice matériel et moral ainsi que les frais et dépens, sera payée dans les trois mois suivant la date de la notification de la décision de la Cour rendue conformément à l’article 37
1.de la Convention européenne des Droits de l’Homme. À compter de l’expiration dudit délai et jusqu’au règlement effectif de la somme en question, il sera payé un intérêt simple à un taux égal à celui de la facilité de prêt marginal de la Banque centrale européenne, augmenté de trois points de pourcentage.
J’accepte cette proposition et renonce par ailleurs à toute autre prétention à l’encontre de la Pologne à propos des faits à l’origine de ladite requête. Je déclare l’affaire définitivement réglée.
»
La Cour prend acte du règlement amiable auquel sont parvenues les parties. Elle estime que celui-ci s’inspire du respect des droits de l’homme tels que les reconnaissent la Convention et ses protocoles (articles 37 § 1
in fine
de la Convention et 62 § 3 du Règlement). En conséquence, il convient de mettre fin à l’application de l’article 29 § 3 de la Convention et de rayer l’affaire du rôle.
Par ces motifs, la Cour, à l’unanimité,
Décide
de mettre fin à l’application de l’article 29 § 3 de la Convention
;
Décide
de rayer la requête du rôle.
T.L.
Early
Nicolas
bratza
Greffier
Président