ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 3732/2010
ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 3732/2010 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2010)
Asupra recursului de
față;
În baza lucrărilor
din dosar, constată următoarele:
Prin Încheierea din 14 octombrie 2010,
pronunțată în Dosarul nr. 2068/101/2010, Curtea de Apel Craiova, secția penală
și pentru cauze cu minori, printre altele, a respins cererea de înlocuire a
măsurii arestului preventiv cu măsura obligării de a nu părăsi localitatea. A
menținut arestarea preventivă a inculpatului B.I.
Curtea a reținut că,
prin Încheierea nr. 5 din Camera de consiliu din data de 04 martie 2010,
pronunțată de Tribunalul Mehedinți în Dosarul nr. 1472/101/2010, s-a dispus
arestarea preventivă a inculpatului B.I., apreciindu-se că sunt îndeplinite
condițiile prevăzute de art. 148 lit. f) C. proc. pen., fiind indicii temeinice
că în data de 2 martie 2010 și în noaptea de 3/4 martie 2010, în jurul orei 01
00
a fost prins în flagrant împreună cu concubina sa în timp ce vindeau unei
persoane sub acoperire cantitatea de aproximativ 100 grame de droguri de mare
risc (cocaină) cu suma de 4000 euro.
Măsura a fost
prelungită și menținută, iar prin Sentința penală nr. 168 din 29 iunie 2010,
pronunțată de Tribunalul Mehedinți, în baza art. 2 alin. (2) din Legea nr.
143/2000 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. și art. 74 lit. a) raportat la
art. 76 lit. a) C. pen., inculpatul a fost condamnat la pedeapsa principală de
3 ani închisoare.
Analizând materialul
probator existent la dosar, curtea a constatat că nu s-au schimbat temeiurile
avute în vedere la luarea măsurii arestării preventive, deoarece, în continuare
există în cauză indicii temeinice care să ducă la presupunerea rezonabilă că
inculpatul a săvârșit fapta pentru care este cercetat, infracțiune pentru care
legea prevede pedeapsa închisorii mai mare de 4 ani. De asemenea, s-a arătat că
nu este oportună nici înlocuirea stării de arest cu o altă măsură preventivă.
S-a mai constatat că s-au respectat drepturile inculpatului prevăzute de art. 5
și 6 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului.
Împotriva încheierii
a declarat recurs inculpatul B.I.
Din actele și
lucrările dosarului rezultă că, prin Sentința penală nr. 168 din 29 iunie 2010,
pronunțată de Tribunalul Mehedinți, secția penală, inculpatul a fost condamnat,
în baza art. 2 alin. (2) din Legea nr. 143/2000, cu aplicarea art. 41 alin. (2)
C. pen. și art. 74 lit. a) raportat la art. 76 lit. a) C. pen., la pedeapsa de
3 ani închisoare, cu interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) teza
a II-a și lit. b) C. pen.
Curtea constată că
temeiurile de fapt și de drept avute în vedere la luarea măsurii arestării
preventive subzistă și la acest moment, întrucât pe de o parte, în cauză există
mai mult decât o presupunere rezonabilă în sensul săvârșirii de către inculpat
a faptei ce i se impută (fiind de altfel și condamnat în primă instanță), iar
pe de altă parte, natura acesteia, împrejurările în care a fost comisă (în
timpul nopții, pentru a nu fi descoperit, cantitatea de droguri de mare risc
vândută) și persoana inculpatului, justifică aprecierea că lăsarea acestuia în
libertate prezintă un pericol concret pentru ordinea publică, făcând necesară
cercetarea sa în continuare, în stare de arest, așa cum corect a stabilit instanța
de apel.
De asemenea, ținând
cont de gravitatea și natura infracțiunii pentru care este cercetat inculpatul,
de împrejurarea că temeiurile avute în vedere la luarea măsurii arestării
preventive nu au suferit modificări, nu este oportună înlocuirea stării de
arest cu o altă măsură preventivă.
În consecință,
recursul inculpatului este nefondat și va fi respins conform art. 385
15
pct. 1 lit. b) C. proc. pen., cu obligarea recurentului la plata cheltuielilor
judiciare către stat conform art. 192 alin. (2) C. proc. pen.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge, ca
nefondat, recursul declarat de inculpatul B.I. împotriva Încheierii din 14
octombrie 2010 a Curții de Apel Craiova, secția penală și pentru cauze cu
minori, pronunțată în Dosarul nr. 2068/101/2010.
Obligă recurentul
inculpat la plata sumei de 200 RON cu titlu de cheltuieli judiciare către stat,
din care suma de 100 RON, reprezentând onorariul pentru apărarea din oficiu, se
va avansa din fondul Ministerului Justiției.
Definitivă.
Pronunțată în ședință
publică, azi 22 octombrie 2010.