ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 3732/2010

Asupra recursului de față; În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin Încheierea din 14 octombrie 2010, pronunțată în Dosarul nr. 2068/101/2010, Curtea de Apel Craiova, secția penală și pentru cauze cu minori, printre altele, a respins cererea de înlocuire a măsurii arestului preventiv cu măsura obligării de a nu părăsi localitatea. A menținut arestarea preventivă a inculpatului B.I. Curtea a reținut că, prin Încheierea nr. 5 din Camera de consiliu din data de 04 martie 2010, pronunțată de Tribunalul Mehedinți în Dosarul nr. 1472/101/2010, s-a dispus arestarea preventivă a inculpatului B.I., apreciindu-se că sunt îndeplinite condițiile prevăzute de art. 148 lit. f) C. proc.

pen., fiind indicii temeinice că în data de 2 martie 2010 și în noaptea de 3/4 martie 2010, în jurul orei 01 00 a fost prins în flagrant împreună cu concubina sa în timp ce vindeau unei persoane sub acoperire cantitatea de aproximativ 100 grame de droguri de mare risc (cocaină) cu suma de 4000 euro. Măsura a fost prelungită și menținută, iar prin Sentința penală nr. 168 din 29 iunie 2010, pronunțată de Tribunalul Mehedinți, în baza art. 2 alin. (2) din Legea nr. 143/2000 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. și art. 74 lit. a) raportat la art. 76 lit. a) C. pen., inculpatul a fost condamnat la pedeapsa principală de 3 ani închisoare.

Analizând materialul probator existent la dosar, curtea a constatat că nu s-au schimbat temeiurile avute în vedere la luarea măsurii arestării preventive, deoarece, în continuare există în cauză indicii temeinice care să ducă la presupunerea rezonabilă că inculpatul a săvârșit fapta pentru care este cercetat, infracțiune pentru care legea prevede pedeapsa închisorii mai mare de 4 ani. De asemenea, s-a arătat că nu este oportună nici înlocuirea stării de arest cu o altă măsură preventivă. S-a mai constatat că s-au respectat drepturile inculpatului prevăzute de art. 5 și 6 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului. Împotriva încheierii a declarat recurs inculpatul B.I. Din actele și lucrările dosarului rezultă că, prin Sentința penală nr. 168 din 29 iunie 2010, pronunțată de Tribunalul Mehedinți, secția penală, inculpatul a fost condamnat, în baza art. 2 alin. (2) din Legea nr. 143/2000, cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen.

și art. 74 lit. a) raportat la art. 76 lit. a) C. pen., la pedeapsa de 3 ani închisoare, cu interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) teza a II-a și lit. b) C. pen. Curtea constată că temeiurile de fapt și de drept avute în vedere la luarea măsurii arestării preventive subzistă și la acest moment, întrucât pe de o parte, în cauză există mai mult decât o presupunere rezonabilă în sensul săvârșirii de către inculpat a faptei ce i se impută (fiind de altfel și condamnat în primă instanță), iar pe de altă parte, natura acesteia, împrejurările în care a fost comisă (în timpul nopții, pentru a nu fi descoperit, cantitatea de droguri de mare risc vândută) și persoana inculpatului, justifică aprecierea că lăsarea acestuia în libertate prezintă un pericol concret pentru ordinea publică, făcând necesară cercetarea sa în continuare, în stare de arest, așa cum corect a stabilit instanța de apel.

De asemenea, ținând cont de gravitatea și natura infracțiunii pentru care este cercetat inculpatul, de împrejurarea că temeiurile avute în vedere la luarea măsurii arestării preventive nu au suferit modificări, nu este oportună înlocuirea stării de arest cu o altă măsură preventivă. În consecință, recursul inculpatului este nefondat și va fi respins conform art. 385 15 pct. 1 lit. b) C. proc. pen., cu obligarea recurentului la plata cheltuielilor judiciare către stat conform art. 192 alin. (2) C. proc. pen.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E Respinge, ca nefondat, recursul declarat de inculpatul B.I. împotriva Încheierii din 14 octombrie 2010 a Curții de Apel Craiova, secția penală și pentru cauze cu minori, pronunțată în Dosarul nr. 2068/101/2010. Obligă recurentul inculpat la plata sumei de 200 RON cu titlu de cheltuieli judiciare către stat, din care suma de 100 RON, reprezentând onorariul pentru apărarea din oficiu, se va avansa din fondul Ministerului Justiției. Definitivă. Pronunțată în ședință publică, azi 22 octombrie 2010.