ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 2986/2011

Asupra recursului de față; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin cererea înregistrată la data de 10 martie 2010, reclamanta SC P.C. SRL a chemat-o în judecată pe pârâta Regia Autonoma a Distribuției și Exploatării Filmelor "R.F.", solicitând instanței ca prin hotărârea ce se va pronunța să fie obligată pârâta la restituirea chiriei, în suma totală de 117.333,22 lei, achitată de către reclamantă în perioada octombrie 2006 - iulie 2009 pentru imobilul situat în Dej, denumit Cinematograful "B."; să fie obligată pârâta la plata dobânzilor aferente fiecărei sume care compun suma totală de 117.333,22 lei, în condițiile art. 43 C. com., dobânda a cărei valoare, până în luna octombrie 2009, se ridică la suma de 10.567,74 lei, luând în calcul dobânda de referința a B.N.R.; să fie obligată pârâta la plata cheltuielilor de judecată.

În motivarea cererii reclamanta a arătat că a încheiat cu pârâta contractul de închiriere din 28 septembrie 2004 și actul adițional din 24 octombrie 2005, având ca obiect imobilul - activ situat în Dej, denumit Cinematograful "B.". În baza acestui contract reclamanta a achitat chiria facturată de Regia Autonomă a Distribuției și Exploatării Filmelor "R.F." atât înainte de data la care Tribunalul Municipiului București a admis, prin sentința comerciala nr. 7842 din 29 septembrie 2006, acțiunea formulata de SC P.C. SRL, cât și ulterior acestei date. Suma totală achitată începând cu luna martie 2007, adică ulterior pronunțării sentinței comerciale nr. 7842 din 29 septembrie 2006, în dosarul nr. 10509/3/2006 al Tribunalului Municipiului București - secția a VI-a comercială, este de 117.333,22 lei.

Pârâta a încasat aceste sume în mod nejustificat și nelegal. Astfel, prin adresa din 18 noiembrie 2004, R.A.D.E.F. "R.F." a transmis SC P.C. SRL oferta privind vânzarea activului denumit Cinematograful "B.", situat în Dej, județul Cluj, în conformitate cu prevederile Ordinului Ministrului Culturii și Cultelor nr. 2461/2004 prin care au fost aprobate Normele metodologice privind vânzarea prin negociere directă și încheierea contractelor de leasing imobiliar pentru unele active aflate în patrimoniul Regiei Autonome de Distribuție și Exploatare a Filmelor "R.F.", ale art. 27 din O.U.G. nr. 88/1997 privind privatizarea societăților comerciale, aprobata prin Legea nr. 44/1998, și ale Legii nr. 346/2004 privind stimularea înființării și dezvoltării întreprinderilor mici și mijlocii.

Prin adresa din 23 noiembrie 2004, SC P.C. SRL și-a exprimat opțiunea și acordul de a achiziționa imobilul - activ situat în Dej, județul Cluj, prin negociere directă, cu plata în rate, cu aplicarea H.G. nr. 577/2002. Prin sentința comerciala nr. 7842 din 29 septembrie 2006, pronunțata în dosarul nr. 10509/3/2006 al Tribunalului Municipiului București - secția a VI-a comercială, a fost admisă acțiunea formulata de SC P.C. SRL, fiind obligată pârâta R.A.D.E.F "R.F." la executarea în natură a obligației, respectiv la transformarea contractului de închiriere din 28 septembrie 2004 în contract de leasing imobiliar cu clauza irevocabilă de vânzare, având ca obiect imobilul - activ situat în Dej. Prin decizia comerciala nr. 72 din 9 februarie 2007 a Curții de Apel București - secția a VI-a comercială a fost respins ca nefondat apelul declarat de R.A.D.E.F.

"R.F." împotriva sentinței comerciale nr. 7842 din 29 septembrie 2006, iar prin decizia nr. 2578 din 28 iunie 2007, pronunțată în dosarul nr. 10509/3/2006, Înalta Curte de Casație și Justiție - secția comercială a respins ca nefondat recursul declarat de R.A.D.E.F. R.F. împotriva deciziei comerciale nr. 72 din 9 februarie 2007. În aceste condiții, sentința comercială nr. 7842 din 29 septembrie 2006 a devenit definitivă și irevocabilă. Prin întâmpinarea depusă la dosar la data de 3 mai 2010 pârâta a solicitat respingerea cererii reclamantei ca neîntemeiată, arătând că cererea de chemare în judecată este vădit nefondată, întrucât prin achitarea contravalorii chiriei pentru perioada octombrie 2006 - iulie 2009, reclamanta nu a efectuat o plată nedatorată, ci dimpotrivă, și-a îndeplinit obligațiile contractuale asumate.

Restituirea lucrului nedatorat are la bază îmbogățirea fără just temei, or în pricina de față pârâta a primit o plată valabilă și datorată în baza unui act juridic de voință al părților contractante, neoperând în folosul acesteia o îmbogățire fără justă cauză.

Tribunalul Comercial Cluj prin sentința nr. 2552 din 11 iunie 2010 a admis în parte acțiunea și a obligat pârâta să restituie reclamantei suma de 39.548,30 lei reprezentând chirie achitată de reclamantă pârâtei pentru perioada ianuarie 2009 – octombrie 2009. Totodată a respins pretențiile reclamantei privind obligarea pârâtei la restituirea sumei de 77.748,92 lei reprezentând chiria aferentă perioadei martie 2007 decembrie 2008 și privind obligarea la plata sumei de 10.567,74 lei reprezentând dobânda legală aferentă chiriei achitate pentru perioada martie 2007 – octombrie 2009. Pentru a se pronunța astfel instanța de fond a reținut că la data de 28 septembrie 2004 reclamanta a încheiat cu pârâta contractul de închiriere, contract având ca obiect închirierea de către pârâtă a Cinematografului B. din localitatea Dej, pe o perioadă de 9 ani, respectiv până la data de 28 septembrie 2009. Acest termen a fost prelungit prin actul adițional din 24 octombrie 2005 până la data de 31 decembrie 2010. La acea dată pârâta avea calitatea de administrator al imobilului, imobilul fiind proprietatea privată a Statului Roman.

Prin sentința comercială nr. 7842 din 29 septembrie 2006 pronunțată de către Tribunalul București în dosarul nr. 10509/3/2006 a fost admisă acțiunea formulată de către reclamantă împotriva pârâtei, fiind obligată pârâta să încheie cu reclamanta contract de leasing imobiliar cu clauză irevocabilă de vânzare cu privire la Cinematograful B. din localitatea Dej. Prin sentința comercială nr. 1512 din 22 aprilie 2009 pronunțată de către Tribunalul Comercial Cluj în dosarul nr. 2012/1285/2008 a fost admisă acțiunea formulată de către aceeași reclamantă împotriva pârâtei și împotriva Municipiului Dej, instanța a constatat dreptul reclamantei de a încheia cu Municipiul Dej contractul de leasing cu clauză de vânzare-cumpărare cu privire la Cinematograful B. din localitatea Dej, pentru prețul de 139.565,50 lei cu plata unui avans de 20% din preț și cu plata în 36 de rate lunare, a diferenței de preț de 111.651,60 lei.

De asemenea, a fost obligat pârâtul Municipiul Dej să încheie cu reclamanta contract de leasing imobiliar cu clauză irevocabilă de vânzare-cumpărare, în caz contrar sentința urmând să tină loc de act pat pentru intabulare și s-a dispus înscrierea în CF a dreptului de proprietate al reclamantei asupra imobilului menționat. În baza contractului de închiriere și a actului adițional la acest contract, reclamanta a continuat să achite chirie pârâtei pentru bunul închiriat, respectiv pentru Cinematograful B. din localitatea Dej. Ulterior, a apreciat însă că pârâta a perceput în mod nelegal această chirie, ca plată făcută este nedatorată, astfel că a solicitat restituirea acesteia pe ultimii trei ani anterior formulării cererii.

Cererea reclamantei este parțial întemeiată, instanța urmând să oblige pârâta sa-i restituie doar suma de 39.548,30 lei reprezentând chirie achitată de către reclamantă pârâtei pentru perioada ianuarie 2009-octombrie 2009. A reținut instanța că sentința comercială nr. 7842 din 29 septembrie 2006 pronunțată de către Tribunalul București în dosarul nr. 10509/3/2006 nu a transmis reclamantei dreptul de proprietate asupra imobilului închiriat, ci a instituit în favoarea pârâtei o obligație de a face, respectiv obligația de a încheia cu reclamanta contractul de leasing imobiliar cu clauză irevocabilă de vânzare cu privire la Cinematograful B. din localitatea Dej. Pârâta nu și-a executat această obligație, însă fiind o obligație care nu se putea aduce la îndeplinire decât de către pârâtă, aceasta putea să fie executată silit doar în baza art. 580 3 C. proc.

civ. Pârâta însă a pierdut orice drept de administrare supra imobilului, executarea acestei hotărâri fiind imposibilă începând cu data intrării în vigoare a art. II din Legea nr. 303 din 3 decembrie 2008, adică începând cu data de 2 ianuarie 2009, de la acea dată dreptul de administrare trecând la Consiliul Local al Municipiului Dej. Perceperea de către pârâtă a chiriei pe perioada martie 2007-decembrie 2008 este justificată atâta timp cât părțile nu au încheiat contractul de leasing cu clauză de vânzare-cumpărare, pârâta fiind îndrituită să încaseze prețul pârâta în temeiul contractului de închiriere care nu a fost reziliat sau desființat. Prin acest text de lege care a modificat O.G. nr. 39/2005, Cinematograful B. a trecut în domeniul public al statului, pârâta pierzând orice fel de drept asupra imobilului.

Legea nr. 303 din 3 decembrie 2008 a fost publicată în 30 decembrie 2008, însă a intrat în vigoare, conform art. 78 din Constituție, în 3 zile de la data publicării, neexistând o altă dată ulterioară prevăzută în textul acesteia. În aceste împrejurări, perceperea de către pârâtă a chiriei, în baza contractului de închiriere, începând cu data de 1 ianuarie 2010 nu are nici o justificare, plata făcută de către reclamantă fiind nedatorată, făcută din eroare, contractul de închiriere încetând ca urmare a pierderii dreptului de administrare al pârâtei, fiind incidente dispozițiile art. 993 C. civ. Răspunzând criticilor formulate de părți în cadrul cererilor de apel Curtea de Apel Cluj – secția comercială și de contencios administrativ și fiscal – prin decizia nr. 195 din 13 decembrie 2010 a admis apelurile, a schimbat în parte sentința criticată în sensul obligării pârâtei la plata sumei de 14.690,11 lei cu dobânda legală aferentă calculată potrivit O.G.

nr. 9/2000 reprezentând chiria achitată pentru perioada 22 aprilie 2009 – 31 iulie 2009. În fundamentarea soluției, instanța de control judiciar a reținut că procedura de vânzare a acestui spațiu către reclamantă nu a putut fi finalizată, la cererea reclamantei, Tribunalul București prin sentința comercială nr. 7842 din 29 septembrie 2006 pronunțată în dosarul nr. 10509/3/2006 a obligat pârâta la încheierea contractului de leasing imobiliar cu clauză irevocabilă de vânzare, hotărâre care nu a fost pusă în executare de către pârâtă. Așa cum recunoaște, în mod implicit, inclusiv reclamanta, această hotărâre judecătorească nu are efecte constitutive de drepturi, ci doar stabilește calitatea de persoană îndreptățită a reclamantei la perfectarea contractului de leasing imobiliar cu clauză irevocabilă de vânzare în privința Cinematografului B. situat în Dej.

Contrar susținerilor apelantei-reclamante, această sentință nu recunoaște în favoarea sa atributele de posesie și folosință gratuită asupra Cinematografului B., ci doar îndreptățirea de a beneficia de prevederile Legii nr. 346/2004 și O.U.G. nr. 88/1997. De altfel nu există nicio dispoziție legală care să recunoască promitentului-cumpărător un drept de posesie și de folosință asupra bunului ce urmează a fi cumpărat. Acesta poate beneficia de aceste atribute ale dreptului de proprietate înainte de perfectarea contractului de vânzare-cumpărare doar în baza unei convenții exprese încheiate în acest sens cu proprietarul bunului. Reclamanta nu a făcut dovada încheierii unei astfel de înțelegeri nici cu proprietarul, nici cu titularul dreptului de administrare a imobilului în litigiu astfel că apărările reclamantei fundamentate pe această argumentație sunt fără suport legal sau convențional.

Curtea achiesează la opinia apelantei-pârâte potrivit căreia contractul de închiriere din 28 septembrie 2004 încheiat între părți a continuat să își producă efectele specifice și după pronunțarea sentinței comerciale nr. 7842 din 29 septembrie 2006 de către Tribunalul București în dosarul nr. 10509/3/2006, subzistând în continuare obligația de plată a chiriei în sarcina reclamantei până la momentul la care aceasta a dobândit un nou titlu asupra imobilului care să îi confere dreptul de a folosi imobilul. Prin urmare, raporturile de locațiune s-au derulat între părți și după intrarea în vigoare a Legii nr. 303/2008 până la data de 22 aprilie 2009, momentul pronunțării sentinței comerciale nr. 1512 din 22 aprilie 2009 a Tribunalului Comercial Cluj.

Potrivit dispozitivului, această sentință ține loc de act apt de intabulare în ipoteza în care Municipiul Dej nu încheie cu reclamanta contract de leasing imobiliar cu clauză irevocabilă de vânzare în condițiile legii sau act autentic de vânzare-cumpărare. Această hotărâre, executorie de la data pronunțării conform art. 720 8 C. proc. civ., este una constitutivă de drepturi, reclamantei fiindu-i recunoscut dreptul de proprietate asupra imobilului în litigiu, drept care îi conferă atributele de posesie și folosință și are ca principal efect încetarea contractului de închiriere din 28 septembrie 2004 încheiat cu R.A.D.E.F. "R.F.”. Și aceasta întrucât aceeași persoană nu poate deține concomitent atât calitatea de proprietar cât și de chiriaș asupra propriului bun.

Prin urmare, plățile efectuate de reclamantă cu titlu de chirie, ulterior datei de 22 aprilie 2009, intră în categoria plăților nedatorate deoarece au fost realizate în absența unui titlu, astfel că pârâta este obligată să restituie sumele încasate după această dată, fiind incidente dispozițiile art. 992 C. civ. Prima instanță, cu încălcarea principiului disponibilității, a dispus restituirea chiriei încasate pe perioada ianuarie 2009-octombrie 2009, fără a observa că reclamanta a solicitat prin cererea introductivă doar chiria încasată până în luna iulie 2009. Obligând pârâta și la restituirea chiriei încasate pentru intervalul august-octombrie 2009, prima instanță s-a pronunțat ultra petita, respectiv asupra a ceea ce nu s-a solicitat de către reclamantă.

Dând eficiență principiului disponibilității, instanța de apel a reținut că reclamanta este îndrituită la restituirea sumelor plătite din eroare cu titlu de chirie în perioada 22 aprilie 2009 - 31 iulie 2009, instanța nefiind investită și pentru sumele plătite în lunile august 2009-octombrie 2009. Cât privește cel de-al doilea motiv de apel legat de neacordarea dobânzii legale, formulat reclamanta-apelanta SC P.C. SRL, Curtea îl consideră întemeiat, urmând a admite sub acest aspect și apelul reclamantei SC P.C. SRL Dej. Astfel potrivit dispozițiilor art. 994 C. civ. când cel care a primit plata nedatorată a fost de rea-credință, acesta este dator a restitui atât capitalul cât și fructele din ziua plății.

În cazul sumelor de bani, fructele sunt reprezentate de dobânzi. Cu petiția înregistrată la data de 2 februarie 2011 reclamanta SC P.C. SRL a declarat recurs criticile vizând aspecte de nelegalitate fiind invocate dispozițiile art. 304 pct. 8 și 9 C. proc. civ. Se susține că prin emiterea de către intimata-pârâtă a ofertei de a proceda la vânzarea activului și prin acceptul recurentei vizând încheierea unui contract privind obiectivul Cinematograf B. – s-a realizat acordul de voință privind vânzarea activului moment de la care se aplică regulile privind forța obligatorie a contractului. Soluția instanței de apel în sensul că intimata pârâtă a beneficiat în continuare de dreptul de a încasa chiria apare inechitabilă față de conținutul sentinței nr. 7842 din 29 septembrie 2006 care este executorie.

S-au încălcat și dispozițiile Legii nr. 303/2008 atâta timp cât instanța de apel vorbește de pierderea dreptului de administrare situație în care nu se poate reține că intimata-pârâtă ar fi avut temei legal pentru încasarea chiriei. Intimata a depus întâmpinare prin care solicită respingerea recursului motivat de faptul că înțelegerea părților privind vânzarea imobilului nu a dus la încetarea contractului de închiriere, contract ce a continuat să-și producă efecte juridice până la dobândirea de către recurentă a unui titlu legal care să-i confere dreptul de folosință a cinematografului. Recursul este fondat.

Așa cum s-a reținut cu putere de lucru judecat, prin sentința comercială nr. 7842 din 29 septembrie 2006 definitivă si irevocabilă, pronunțată de Tribunalului București - secția a VI-a comercială în dosarul nr. 10509/3/2006, intimata-pârâtă a transmis recurentei oferta de vânzare a activului prin adresa din 18 septembrie 2004, după primirea ofertei, subscrisa transmițând acceptarea către intimata-pârâtă prin adresa din 23 noiembrie 2004. Drept urmare, prin emiterea de către intimata-pârâtă a ofertei sale de a proceda la vânzarea activului în referire, pe de-o parte, si prin acceptul vizând încheierea unui contract cu acest obiect și în condițiile menționate, pe de altă parte, s-a realizat acordul de voință privind vânzarea activului, luând astfel naștere drepturi si obligații reciproce în sarcina ambelor părți, adică a ofertantului - R.A.D.E.F.

„R.F."- și a destinatarului - SC P.C. SRL. Așa cum s-a reținut în doctrină și jurisprudență, „după acceptarea ofertei, ne aflăm în prezența unui contract format, în privința căruia se vor aplica regulile privind forța obligatorie a contractului", consacrate prin dispozițiile art. 969-970 C. civ. Prin sentința comercială nr. 7842 din 29 septembrie 2006 pronunțată de Tribunalul București - secția a VI-a comercială în dosarul nr. 10509/3/2006, intimata-pârâtă a fost obligată la încheierea contractului de leasing imobiliar cu clauză irevocabilă de vânzare pentru activul Cinematograf B., din localitatea Dej. Potrivit art. 720 8 C. proc. civ. hotărârea mai-sus menționată, de la data pronunțării ei, este executorie.

Drept urmare, de la momentul pronunțării sentinței comerciale, recurenta a devenit beneficiara unei promisiuni de vânzare-cumpărare, de încheiere a contractului de leasing imobiliar, validată sub aspectul întrunirii condițiilor legale, de către instanțele de judecată, dobândind calitatea unui veritabil promitent-cumpărător, în locul celei de detentor precar-chiriaș deținută anterior. În condițiile în care însăși instanța de apel reține faptul că această hotărâre nu a fost pusă în executare de către intimata-pârâtă, rezultând reaua-credință evidentă a R.A.D.E.F.

„R.F.", soluția de achiesare a instanței la opinia intimatei-pârâte potrivit cărora obligația de plată a chiriei a subzistat în sarcina reclamantei chiar dacă prin sentința comercială nr. 7842 din 29 septembrie 2006 a Tribunalului București intimata-pârâtă a fost obligată la încheierea contractului, pune sub semnul întrebării forța executorie a hotărârii judecătorești în referință și încalcă principiul potrivit căruia nimănui nu-i este îngăduit să se prevaleze în fata instanței de judecată de propria incorectitudine. În același timp nu poate fi primita nici susținerea potrivit căreia, după pronunțarea sentinței comerciale nr. 7842 din 29 septembrie 2006, recurenta nu a notificat rezilierea contractului pentru a invoca folosirea cinematografului în baza calității de promitent-cumpărător, ci dimpotrivă a continuat să ocupe spațiul și a achitat, fără nicio obiecțiune, facturile fiscale emise pentru contravaloarea chiriei.

Iar, faptul ca a achitat în continuare chiria nu înseamnă ca a făcut-o „fără nicio obiecțiune" cum în mod eronat susține intimata-pârâtă întrucât, în primul rând a notificat în repetate rânduri intimata-pârâtă să își execute obligația instituită în sarcina sa prin hotărâre judecătorească irevocabilă și, în al doilea rând, a considerat că sumele achitate se vor scădea din prețul contractului de leasing imobiliar cu clauza irevocabilă de vânzare. Cu toate demersurile efectuate de recurentă, (acțiunea având ca obiect aplicarea intimatei-pârâte a unei amenzi civile admisă prin încheierea din 20 mai 2008 pronunțată de Judecătoria Sectorului 1 București în dosarul nr. 7666/299/2008; somația din data de 21 august 2008 emisă de Biroul Executorului Judecătoresc S.A.

prin care s-a solicitat intimatei-pârâte să se prezinte în data de 10 septembrie 2008 la B.N.P. R.N. în vederea încheierii contractului de leasing imobiliar cu clauză irevocabilă de vânzare pentru activul denumit Cinematograful „B." si primirii prețului acestui activ), intimata-pârâtă nu s-a prezentat la notar, nu a îndeplinit obligațiile care decurg din lege, oferta transmisă și dintr-o hotărâre judecătorească definitivă și irevocabilă. Nu se poate reține că, intimata-pârâtă a avut temei legal pentru încasarea chiriei contractul de închiriere din 28 septembrie 2004, atâta timp cât, începând din data de 29 septembrie 2006, avea obligația de a transforma acest contract într-un contract de leasing imobiliar cu clauză irevocabilă de vânzare.

Soluția instanței de apel în sensul că intimata-pârâtă a beneficiat în continuare de dreptul de a încasa chiria, apare inechitabila, singurul temei al acestui drept constituindu-l propria culpă a intimatei-pârâte care a ignorat complet o hotărâre judecătorească executorie (sentința comercială nr. 7842 din 29 septembrie 2006). Atâta timp cât se vorbește despre pierderea dreptului de administrare, în mod evident, nu se poate reține că intimata-pârâtă ar fi avut temei legal pentru încasarea chiriei, neputând fi reținută nici susținerea intimatei-pârâte din întâmpinare potrivit căreia, momentul la care se poate reține intervenită încetarea raporturilor de locațiune îl constituie pronunțarea sentinței comerciale nr. 1512 din 22 aprilie 2009 - hotărâre ce ține loc de act de intabulare a dreptului de proprietate al reclamantei asupra Cinematografului B. Aceasta hotărâre este una constitutivă de drepturi.

Față de cele arătate văzând dispozițiile art. 312 C. proc. civ.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E Admite recursul declarat de reclamanta SC P.C. SRL Dej împotriva deciziei nr. 195 de la 13 decembrie 2010 pronunțate de Curtea de Apel Cluj - secția comercială, de contencios administrativ și fiscal. Modifică decizia atacată, admite apelul SC P.C. SRL, schimbă în tot sentința nr. 2552 de la 11 iunie 2010 pronunțată de Tribunalul Comercial Cluj, în sensul că admite acțiunea și obligă pârâta la plata sumei de 117.333,22 lei reprezentând chirie încasată și 10.567,74 lei reprezentând dobânda legală. Obligă intimata la plata sumei de 6897,61 lei cu titlu de cheltuieli de judecată. Irevocabilă. Pronunțată, în ședința publică, astăzi 6 octombrie 2011.