Sari la conținut
Căutare Instanțe Asistent Prețuri Ajutor Intrare Creați un cont gratuit
RO RU EN
Instanța
Înalta Curte de Casație și Justiție (România) · Secția I civilă
Data
22 mai 2012

Decizia nr. 3637/2012 — ÎCCJ, Secția I civilă — conflict de competență împotriva sentinței nr. 1176/2011 a Tribunalului Galați

Deliberând, în condițiile art. 256 C. proc. civ. asupra conflictului de competență de față, constată următoarele: Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului Galați la data de 28 martie 2011, reclamantul L.I.

a solicitat obligarea pârâților Ministerul Public - Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Galați, Parchetul de pe lângă Tribunalul Galați și Statul Român prin Ministerul Finanțelor Publice la plata în favoarea sa, a drepturilor salariale cuvenite, reprezentând sporul de risc și suprasolicitare neuropsihică, prevăzut de art. 47 din Legea nr. 50/1996, în procent de 50%, calculat din salariul brut lunar, începând cu 16 iunie 2009 și până la 12 noiembrie 2009, data intrării în vigoare a Legii nr. 330/2009; obligarea pârâților să recunoască discriminarea, să calculeze și să plătească drepturile salariale reprezentând sporul de confidențialitate de până la 15% din salariul de bază brut lunar, pentru aceeași perioadă indicată în primul capăt de cerere; obligarea pârâților la plata dobânzilor legale pentru drepturile salariale solicitate; obligarea pârâților să efectueze mențiunile corespunzătoare în carnetul de muncă; obligarea pârâtului Ministerul Finanțelor Publice să aloce sumele necesare efectuării plăților; obligarea pârâților la plata eventualelor cheltuieli de judecată.

Prin sentința civilă nr. 1176 din data de 3 iunie 2011, Tribunalul Galați a admis excepția necompetenței teritoriale, invocată din oficiu și a declinat competența de soluționare a cauzei în favoarea Tribunalului Bacău. În motivarea sentinței, Tribunalul Galați a reținut aplicabilitatea dispozițiilor art. 284 C. muncii, potrivit cărora cererile referitoare la judecarea conflictelor de muncă se adresează instanței competente în a cărei circumscripție reclamantul își are domiciliul sau reședința ori, după caz, sediul. În cauză, reclamantul are domiciliul în localitatea Onești, jud. Bacău, conform copiei actului de stare civilă depus la dosar. Tribunalul Bacău, prin sentința civilă nr. 681 din data de 28 martie 2012, a admis excepția necompetenței teritoriale și a declinat competența de soluționare a pricinii în favoarea Tribunalului Galați.

Constatând ivit conflictul negativ de competență, a dispus scoaterea cauzei de pe rol și înaintarea la Înalta Curte de Casație și Justiție spre competentă soluționare. Pentru a hotărî astfel, instanța a reținut că, din punct de vedere procesual dispozițiile art. 284 alin. (2) C. muncii trebuie interpretate în sensul că, prin domiciliu se înțelege acela pe care o persoană și l-a stabilit în fapt, în localitatea unde trăiește și muncește, deoarece scopul dispozițiilor legale referitoare la domiciliu, așa cum rezultă din conținutul art. 85 și urm. C. proc. civ., este acela că părțile aflate în litigiu să poată fi înștiințate de existența procesului, pentru a da eficiență dreptului lor la apărare.

Regulatorul de competență urmează a fi pronunțat în favoarea Tribunalului Galați, pentru următoarele considerente: Potrivit art. 284 C. muncii, cererile referitoare la judecarea conflictelor de muncă se adresează instanței competente în a cărei circumscripție reclamantul își are domiciliul sau reședința ori, după caz, sediul. Noțiunea de domiciliu semnifică domiciliul pe care o persoană și l-a stabilit în fapt în localitatea în care trăiește și își desfășoară activitatea profesională. La data sesizării instanței, reclamantul și-a precizat domiciliul ca fiind domiciliul procesual ales la Parchetul de pe lângă Judecătoria Târgu Bujor, jud. Galați, unde își desfășoară activitatea în calitate de pocuror.

Domiciliul procesual trebuie să fie considerat echivalent cu domiciliul real, astfel încât să producă aceleași consecințe juridice nu numai în ce privește comunicarea actelor de procedură, ci inclusiv pentru determinarea competenței teritoriale. Față de considerentele ce preced, în raport de dispozițiile art. 284 alin. (2) C. muncii, soluționarea pricinii este de competența Tribunalului Galați, în favoarea căreia urmează a fi stabilită.

DECIDE Stabilește competența de soluționare a cauzei în favoarea Tribunalului Galați, secția civilă. Irevocabilă. Pronunțată în ședință publică, astăzi 22 mai 2012.

Căutați în toată jurisprudența, nu doar în această hotărâre.

Contul gratuit ridică limita la 40 de căutări pe zi, deschide căutarea după sens în română, rusă și engleză și 3 întrebări zilnice către asistent. Fără card bancar.