ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 3212/2010

Asupra cauzei de

față, constată următoarele:

Prin cererea de chemare în judecată

înregistrată la data de 5 decembrie 2003 la Judecătoria Timișoara reclamanta

M.M. a chemat în judecată pe pârâtul M.M.M. solicitând ca prin hotărârea ce se

va pronunța să se dispună evacuarea acestuia din imobilul situat în Timișoara,

Județul Timiș.

În motivare a arătat

că a fost căsătorită cu pârâtul iar prin Sentința civilă nr. 8259/2003

Judecătoria Timișoara a pronunțat divorțul soților. Deține locuința în temeiul

unui ordin de repartiție obținut de la URBIS în anul 1994, când pârâtul era în

detenție. S-a mai arătat că pârâtul locuiește și în prezent sporadic în imobil,

făcând imposibilă conviețuirea.

Prin Sentința civilă

nr. 3917 din 6 mai 2004 Judecătoria Timiș a respins acțiunea.

Pentru a pronunța

această hotărâre instanța a reținut că prin Sentința civilă nr. 8259/2003

Judecătoria Timișoara a pronunțat divorțul soților, consemnând noul domiciliu

al pârâtului în localitatea Liebling, Județul Timiș. Susținerile reclamantei

legate de prezența sporadică a pârâtului în locuința în litigiu nu au fost dovedite

prin probele administrate.

Împotriva acestei

hotărâri reclamanta a declarat apel arătând că dorește radierea pârâtului din

fișa locativă, că pârâtul se numește în urma divorțului C., că în urma

divorțului pârâtul i-a luat bunuri din locuință. S-a mai arătat că pârâtul a

părăsit domiciliul și nu mai locuiește la această adresă.

Prin Decizia nr. 2067

din 29 septembrie 2004 Curtea de Apel Timișoara, secția civilă a respins

apelul.

Pentru a pronunța

această decizie instanța a reținut că problema folosinței locuinței nu a fost

soluționată odată cu divorțul, astfel că pentru a-l radia pe pârât din fișa

locativă reclamanta trebuie să solicite atribuirea beneficiului contractului de

închiriere.

Împotriva acestei

decizii reclamanta declarat recurs fără a indica motivele de recurs potrivit

art. 304 C. proc. civ.

Recurenta-reclamantă

arată în motivarea recursului că dorește să cumpere imobilul în litigiu, fiind

titulara acestuia, cu plata la zi a cheltuielilor, că este divorțată de pârât

și nu mai locuiesc împreună. Recurenta mai arată că dorește radierea din acest

imobil.

Judecata recursului a

fost suspendată prin încheierea de la 6 mai 2005, în temeiul art. 242 pct. 2 C.

proc. civ. întrucât niciuna din părți nu s-a înfățișat la strigarea pricinii și

nu s-a cerut judecarea în lipsă.

Părțile nu au cerut

repunerea cauzei pe rol, așa încât, la 21 ianuarie 2010, din oficiu, s-a dispus

citarea părților pentru a fi pusă în discuție perimarea.

Potrivit art. 248

alin (1) C. proc. civ., orice cerere de chemare în judecată, contestație, apel,

recurs, revizuire și orice altă cerere de reformare sau revocare se perimă de

drept, chiar împotriva incapabililor, dacă a rămas în nelucrare din vina părții

timp de 1 an.

În cauză, judecarea

recursului a rămas în nelucrare, din vina părților o perioadă de timp mai mare

de un an, așa încât se va constata perimarea de drept.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Constată perimat

recursul declarat de reclamanta M.M. împotriva Deciziei nr. 2067 din 29

septembrie 2004 a Curții de Apel Timișoara, secția civilă.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședință

publică astăzi 21 mai 2010.

Procesat de GGC - LM