ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 1013/2012
ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 1013/2012 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2012)
Asupra recursului de față; În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin sentința penală nr. 315 din 02 noiembrie 2011, Tribunalul Harghita a dispus următoarele: A respins cererea de schimbare a încadrării juridice formulată de inculpatul R.F.C., prin apărător. A admis cererea Parchetului de pe lângă Tribunalul Harghita, de înlăturare a dispozițiilor art. 37 lit. b) C. pen. față de inculpatul S.B.N. În baza art. 334 C. proc. pen., a schimbat încadrarea juridică a faptelor pentru care au fost trimiși în judecată inculpații, din infracțiunea de tâlhărie prevăzută de art. 211 alin. (1), alin. (2) lit. b), alin. (2 1 ) lit. c) C. pen., în infracțiunea de tâlhărie prevăzută de art. 211 alin. (1), alin. (2) lit. b), alin. (2 1 ) lit. a), c) C. pen.
În baza art. 174 alin. (1), art. 176 alin. (1), lit. d) C. pen. cu aplicarea art. 74, art. 76 lit. a) C. pen., l-a condamnat pe inculpatul R.F.C. la pedeapsa de 12 ani închisoare și la pedeapsa complementară a interzicerii exercitării drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a), b) C. pen. timp de 2 ani pentru săvârșirea infracțiunii de omor deosebit de grav. În baza art. 211 alin. (1), alin. (2) lit. b), alin. (2 1 ) lit. a), c) C. pen. cu aplicarea art. 74, art. 76 lit. a) C. pen., l-a condamnat pe același inculpat la pedeapsa de 6 ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de tâlhărie. În baza art. 33 lit. a), art. 34 lit. b) C. pen., a aplicat inculpatului pedeapsa cea mai grea, aceea de 12 ani închisoare.
În baza art. 88 C. pen., a dedus din durata pedepsei aplicate durata reținerii și arestării preventive de la data de 29 octombrie 2010, până la zi. În baza art. 71 C. pen., în timpul executării pedepsei inculpatului i-au fost interzise drepturile prevăzute de art. 64 lit. a), b C. pen., ca pedeapsă accesorie. În baza art. 350 alin. (1) C. proc. pen., a fost menținută măsura arestării preventive a inculpatului. În baza art. 174 alin. (1), art. 176 alin. (1), lit. d) C. pen., l-a condamnat pe inculpatul S.B.N. la pedeapsa de 15 ani închisoare și la pedeapsa complementară a interzicerii exercitării drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a), b) C. pen. timp de 5 ani pentru săvârșirea infracțiunii de omor deosebit de grav.
În baza art. 211 alin. (1), alin. (2) lit. b), alin. (2 1 ) lit. a), c) C. pen., l-a condamnat pe același inculpat la pedeapsa de 7 ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de tâlhărie. În baza art. 33 lit. a), art. 34 lit. b) C. pen., a aplicat inculpatului pedeapsa cea mai grea, aceea de 15 ani închisoare, pe care a sporit-o spre maximul special cu 1 an, urmând ca inculpatul să execute în final pedeapsa de 16 ani închisoare. În baza art. 88 C. pen., a dedus din durata pedepsei aplicate durata reținerii și arestării preventive de la data de 29 octombrie 2010 până la zi. În baza art. 71 C. pen., în timpul executării pedepsei, inculpatului i-au fost interzise drepturile prevăzute de art. 64 lit. a), b) C. pen.
ca pedeapsă accesorie. În baza art. 350 alin. (1) C. proc. pen., a fost menținută măsura arestării preventive a inculpatului. În baza art. 174 alin. (1), art. 176 alin. (1), lit. d) C. pen. cu aplicarea art. 37 lit. b) C. pen., l-a condamnat pe inculpatul H.C.R. la pedeapsa de 18 ani închisoare și la pedeapsa complementară a interzicerii exercitării drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a), b) C. pen. timp de 7 ani pentru săvârșirea infracțiunii de omor deosebit de grav. În baza art. 211 alin. (1), alin. (2) lit. b), alin. (2 1 ) lit. a), c) C. pen. cu aplicarea art. 37 lit. b) C. pen., l-a condamnat pe același inculpat la pedeapsa de 10 ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de tâlhărie.
În baza art. 33 lit. a), art. 34 lit. b) C. pen., a aplicat inculpatului pedeapsa cea mai grea, aceea de 18 ani închisoare pe care a sporit-o spre maximul special cu 2 ani, urmând ca inculpatul să execute în final pedeapsa de 20 de ani închisoare. În baza art. 88 C. pen., a dedus din durata pedepsei aplicate durata reținerii și arestării preventive de la data de 29 octombrie 2010 până la zi. În baza art. 71 C. pen., în timpul executării pedepsei, inculpatului i-au fost interzise drepturile prevăzute de art. 64 lit. a), b) C. pen. ca pedeapsă accesorie. În baza art. 350 alin. (1) C. proc. pen., a fost menținută măsura arestării preventive a inculpatului. În baza art. 118 alin. (1) lit. e) și alin. (4) C. pen., a confiscat de la inculpați suma de 400 RON, stabilind caracterul solidar al acestei obligații a inculpaților.
A obligat în solidar pe inculpați să plătească statului suma de 4.956,71 RON cheltuieli judiciare avansate de acesta în cursul urmăririi penale și a judecății. Pentru a pronunța această hotărâre, prima instanță a reținut următoarele: Prin rechizitoriul din data de 22 martie 2011, Parchetul de pe lângă Tribunalul Harghita a dispus trimiterea în judecată în stare de arest preventiv a inculpaților R.F.C., H.C.R. și S.B.N. pentru săvârșirea infracțiunii de omor deosebit de grav prevăzută de art. 174 alin. (1) și art. 176 alin. (1) lit. d) C. pen. în concurs cu infracțiunea de tâlhărie, prevăzută de art. 211 alin. (1), alin. (2) lit. b), alin. (2 1 ) lit. c) C. pen., reținându-se față de ultimii doi inculpați incidența dispozițiilor art. 37 lit. b) C. pen.
În cuprinsul actului de sesizare s-a reținut, în esență, că în noaptea de 28/29 octombrie 2010 inculpații s-au deplasat la locuința victimei H.D. în vârstă de 77 de ani pentru a-i solicita acestuia bani de băutură. Inculpații au forțat ușa de la intrare și i-au aplicat lovituri victimei, obținând suma de 400 RON. Observând că victima și-a pierdut cunoștința, cei trei inculpați au părăsit locul faptei și s-au deplasat la locuința lui H.C.R. unde s-au spălat de urmele de sânge și și-au schimbat hainele, fiind depistați ulterior în județul Mureș. Victima a decedat, iar în urma expertizei medico-legale s-a stabilit că moartea a fost violentă, cauzată de asfixia mecanică prin aspirarea sângelui în căile respiratorii, consecutiv unui politraumatism corporal multiplu.
Împotriva acestei hotărâri, în termenul legal prevăzut de art. 363 alin. (1) C. proc. pen., au declarat apel Parchetul de pe lângă Tribunalul Harghita și inculpații R.F.C., S.B.N. și H.C.R. Parchetul, în motivarea apelului, arată că hotărârea atacată este nelegală întrucât instanța de fond a omis să rețină agravanta prev. de art. 75 alin. (1) lit. a) C. pen. în cazul infracțiunii de omor deosebit de grav. În susținerea orală a apelului, procurorul a solicitat schimbarea încadrării juridice prin reținerea infracțiunii de violare de domiciliu în sarcina celor trei inculpați. În motivarea apelului, inculpatul H.C.R. a arătat că pedeapsa aplicată în primă instanță este prea mare, astfel că solicită reducerea pedepsei din motive familiare, iar fapta nu a fost comisă în mod intenționat.
În motivarea orală a apelului, avocatul din oficiu al inculpatului a solicitat și schimbarea încadrării juridice a faptelor pentru care inculpatul a fost dedus judecății în infracțiunea de tâlhărie prev. de art. 211 alin. (3) C. pen. În motivarea orală a apelului, avocatul din oficiu al inculpatului R.F.C. a solicitat schimbarea încadrării juridice a faptelor pentru care inculpatul a fost dedus judecății în infracțiunea de tâlhărie prevăzută de art. 211 alin. (3) C. pen., întrucât inculpații au urmărit săvârșirea unui furt prin violență, însă s-a produs un rezultat mai grav, respectiv moartea victimei. De asemenea, se arată că instanța de fond în mod greșit a individualizat pedeapsa aplicată, nefiind respectate dispozițiile art. 72 C. pen.
Inculpatul S.B.N. solicită admiterea apelului, desființarea sentinței atacate și, în rejudecare, achitarea sa, întrucât din probele administrate în cauză nu rezultă cu certitudine și fără dubiu că inculpatul se face vinovat de faptele pentru care a fost dedus judecății. În subsidiar, a solicitat reducerea pedepsei prin reținerea circumstanțelor atenuante. Instanța de apel a reținut ca fiind întemeiat, în parte, doar apelul declarat de parchet. S-a reținut că din probele administrate a rezultat fără echivoc că fapta de omor deosebit de grav a fost comisă de cei trei inculpați împreună, astfel că trebuiau reținute și disp. art. 75 alin. (1) lit. a) C. pen. pentru această infracțiune. În cazul infracțiunii de tâlhărie nu se impunea reținerea circumstanței prev. de art. 74 alin. (1) lit. a) C. pen., întrucât ea este implicit reținută în prima agravantă a tâlhăriei prev. de alin. (2 1 ) lit. a) al art. 211 C. pen.
Cât privește solicitarea parchetului, de reținere a infracțiunii de violare de domiciliu s-a apreciat că acest lucru nu se poate face direct în apel, în condițiile în care nu s-a făcut niciun act de cercetare pentru această infracțiune, nu s-a început urmărirea penală, nu s-a pus în mișcare acțiunea penală nu au fost audiați inculpații. Schimbând încadrarea juridică, instanța de apel a reindividualizat pedepsele aplicate inculpaților, sporindu-le în funcție de circumstanța agravantă reținută, astfel că solicitările inculpaților de reducere a pedepselor au fost respinse. De asemenea, s-a apreciat neîntemeiată solicitarea inculpaților R.F.C. și H.C.R. de schimbare a încadrării juridice a faptelor în infracțiunea prev. de art. 211 alin. (3) C. pen., probatoriul administrat făcând dovada că omorul a fost comis de cei trei inculpați în scopul de a avea condițiile prielnice de comitere a tâlhăriei, cele două infracțiuni fiind comise în concurs.
Nici apărarea inculpatului S.B.N. nu a fost primită în condițiile în care acesta a recunoscut la urmărirea penală comiterea faptelor, recunoaștere ce se coroborează cu celelalte probe administrate în cauză. În consecință, Curtea de Apel Târgu Mureș, secția penală și pentru cauze cu minori și de familie, prin decizia penală nr. 9/A din 03 februarie 2012, a admis apelul declarat de Parchetul de pe lângă Tribunalul Harghita împotriva sentinței penale nr. 315 din 02 noiembrie 2011 pronunțată de Tribunalul Harghita, în Dosarul nr. 894/96/2011. S-a desființat parțial hotărârea atacată și, rejudecând cauza:
În baza art. 334 C. proc. pen., s-a admis cererea formulată de procuror de schimbare a încadrării juridice din infracțiunea de omor deosebit de grav, prevăzută de art. 174 alin. (1), art. 176 alin. (1) lit. d) C. pen. pentru care cei trei inculpați au fost condamnați, în aceeași infracțiune, prevăzută de art. 174 alin. (1), art. 176 alin. (1) lit. d) C. pen., însă cu reținerea circumstanței agravante prevăzută de art. 75 alin. (1) lit. a) C. pen., iar în cazul inculpatului H.C.R. și cu reținerea art. 37 lit. b) C. pen.
În baza art. 174 alin. (1), art. 176 alin. (1) lit. d) C. pen., cu aplicarea art. 75 alin. (1) lit. a) C. pen., art. 74 alin. (1) lit. a) și art. 76 alin. (1) lit. a) C. pen., l-a condamnat pe inculpatul R.F.C., în prezent deținut în Penitenciarul Târgu Mureș, la pedeapsa de 14 ani închisoare pentru comiterea infracțiunii de omor deosebit de grav și interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a), b) C. pen. pentru o perioadă de 3 ani. În baza art. 33 lit. a), art. 34 lit. b) C. pen. s-a contopit această pedeapsă cu pedeapsa de 6 ani închisoare aplicată de prima instanță pentru comiterea infracțiunii de tâlhărie, inculpatul urmând să execute pedeapsa cea mai grea de 14 ani închisoare și interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a), b) C. pen. pentru o perioadă de 3 ani. În baza art. 381 alin. (1) C. proc. pen., s-a menținut starea de arest preventiv a inculpatului și s-a dedus din pedeapsa aplicată durata arestului preventiv, începând cu data de 02 noiembrie 2011 până la zi.
În baza art. 174 alin. (1), art. 176 alin. (1) lit. d) C. pen., cu aplicarea art. 75 alin. (1) lit. a) C. pen., l-a condamnat pe inculpatul S.B.N., în prezent deținut în Penitenciarul Târgu Mureș, la pedeapsa de 16 ani închisoare pentru comiterea infracțiunii de omor deosebit de grav și interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a), b) C. pen. pentru o perioadă de 5 ani. În baza art. 33 lit. a), art. 34 lit. b) C. pen., s-a contopit această pedeapsă cu pedeapsa de 7 ani închisoare aplicată de prima instanță pentru comiterea infracțiunii de tâlhărie, inculpatul urmând să execute pedeapsa cea mai grea de 16 ani închisoare pe care a sporit-o cu 1 an, urmând ca în final inculpatul să execute pedeapsa de 17 ani închisoare și interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a), b) C. pen. pentru o perioadă de 5 ani. În baza art. 381 alin. (1) C. proc. pen, s-a menținut starea de arest preventiv a inculpatului și s-a dedus din pedeapsa aplicată durata arestului preventiv, începând cu data de 02 noiembrie 2011 până la zi.
În baza art. 174 alin. (1), art. 176 alin. (1) lit. d) C. pen., cu aplicarea art. 75 alin. (1) lit. a) C. pen. și art. 37 lit. b) C. pen., l-a condamnat pe inculpatul H.C.R., în prezent deținut în Penitenciarul Târgu Mureș, la pedeapsa de 18 ani închisoare pentru comiterea infracțiunii de omor deosebit de grav și interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a), b) C. pen. pentru o perioadă de 7 ani. În baza art. 33 lit. a), art. 34 lit. b) C. pen. s-a contopit această pedeapsă cu pedeapsa de 10 ani închisoare aplicată de prima instanță pentru comiterea infracțiunii de tâlhărie, inculpatul urmând să execute pedeapsa cea mai grea de 18 ani închisoare pe care a sporit-o cu 2 ani, urmând ca în final inculpatul să execute pedeapsa de 20 de ani închisoare și interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a), b) C. pen. pentru o perioadă de 7 ani. În baza art. 381 alin. (1) C. proc. pen., s-a menținut starea de arest preventiv a inculpatului și s-a dedus din pedeapsa aplicată durata arestului preventiv, începând cu data de 02 noiembrie 2011 până la zi.
În baza art. 7 alin. (1) din Legea nr. 76/2008, s-a dispus prelevarea probelor biologice de la cei trei inculpați după rămânerea definitivă a hotărârii de condamnare, iar în baza art. 5 alin. (5) din aceeași lege a informat inculpații că probele biologice recoltate au fost utilizate pentru obținerea și stocarea în Sistemul Național de Date Genetice Judiciare a profilului genetic.
În baza art. 334 C. proc. pen., s-a respins cererea formulată de procuror de schimbare a încadrării juridice din infracțiunile pentru care inculpații au fost condamnați, în aceleași infracțiuni, dar cu reținerea și a infracțiunii de violare de domiciliu, prevăzută de art. 192 alin. (2) C. pen. S-au menținut celelalte dispoziții din hotărârea atacată și care nu au contravenit prezentei decizii. În baza art. 379 pct. 1 lit. b) C. proc. pen., s-au respins ca nefondate apelurile declarate de inculpații R.F.C., S.B.N. și H.C.R. împotriva aceleași hotărâri. În baza art. 334 C. proc. pen., s-au respins cererile formulate de inculpații R.F.C. și H.C.R. de schimbare a încadrării juridice din infracțiunile pentru care inculpații au fost condamnați, în infracțiunea de tâlhărie, prevăzută de art. 211 alin. (3) C. pen. În baza art. 192 alin. (2) C. proc. pen., au obligat fiecare inculpat la plata sumei 400 RON, cu titlu de cheltuieli judiciare parțiale în favoarea statului. Onorariul avocaților din oficiu, în sumă de 900 RON, s-a avansat Baroului Mureș din fondul special al Ministerului Justiției. În baza art. 192 alin. (3) C. proc. pen., celelalte cheltuieli judiciare au rămas în sarcina statului. Împotriva acestei decizii au declarat recurs inculpații R.F.C., H.C.R. și S.B.N., care au invocat cazurile de casare prev. de art. 385 9 pct. 17 și 14 C. proc. pen. În cadrul cazului de casare prev. de art. 385 9 pct. 17 C. proc. pen., inculpatul R.F.C. a solicitat schimbarea încadrării juridice din autorat în complicitate prev. de art. 26 C. pen., întrucât nu a săvârșit nemijlocit fapta, nu a efectuat acte cu caracter de executare, ci doar de complicitate, iar inculpații H.C.R. și S.B.N. au solicitat schimbarea încadrării juridice a faptelor din omor deosebit de grav în concurs cu tâlhărie în infracțiunea de tâlhărie urmată de moartea victimei prev. de art. 211 alin. (3) C. pen. De asemenea, recurenții-inculpați au solicitat reducerea pedepselor aplicate (caz de casare prev. de art. 385 9 pct. 14 C. proc. pen.). Recursurile sunt neîntemeiate. Înalta Curte, analizând decizia penală recurată, atât din perspectiva criticilor formulate de recurenți, cât și conform art. 385 9 alin. (3) C. proc. pen., apreciază că aceasta este legală și temeinică. În ceea ce privește primul motiv de recurs invocat de inculpatul R.F.C., prin care se solicită să i se rețină calitatea de complice și nu de coautor la comiterea faptelor (caz de casare prev. de art. 385 9 pct. 17 C. proc. pen.), Înalta Curte apreciază că solicitarea este nefondată. Probele administrate în cauză au fost corect interpretate și coroborate de instanțele de fond și apel, care au reținut participarea inculpatului în calitate de coautor la comiterea celor două infracțiuni. S-a stabilit că toți cei trei inculpați au pătruns în locuința victimei și i-au aplicat acesteia lovituri. Participarea inculpatului R.F.C., la agresarea victimei a fost probată de urmele de sânge de pe hainele și încălțămintea sa, pe care acesta le-a schimbat după săvârșirea faptei, urme puse în evidență de expertiza tehnico-științifică efectuată în cauză. Pe lângă constatările privitoare la urmele de sânge, instanțele au mai reținut că o urmă papilară palmară, ridicată de pe blatul noptierei din încăperea în care a fost omorâtă victima a fost creată de relieful papilar al mâinii stângi a inculpatului R.F.C., ceea ce dovedește că acesta a participat și la căutarea sumelor sustrase de la victimă. Nici solicitarea inculpaților H.C.R. și S.B.N., de schimbare a încadrării juridice a faptelor din infracțiunile de omor deosebit de grav și tâlhărie aflate în concurs în infracțiunea de tâlhărie urmată de moartea victimei, nu este fondată. Pentru reținerea infracțiunii de tâlhărie urmată de moartea victimei, prev. de art. 211 alin. (3) C. pen., este necesar, sub aspectul laturii subiective, să se acționeze cu praeterintenție, respectiv se cere ca inculpații să fi acționat cu intenție în ceea ce privește fapta de tâlhărie (agresiunea și obținerea lucrurilor prin violență) și să fie în culpă față de producerea rezultatului mai grav, respectiv să nu fi prevăzut moartea victimei sau să fi socotit fără temei că nu se va produce. Probele administrate în cauză exclud varianta susținută de inculpați că moartea s-a produs din culpă. Din raportul medico-legal a rezultat că moartea numitului H.D. a fost violentă. Cauza medicală a morții a fost „asfixie mecanică prin expirarea sângelui în căile respiratorii superioare și inferioare după un politraumatism corporal multiplu, cu comprimarea toracelui între două planuri dure și a gâtului între degete umane, loviri cu și de corpuri dure contondente”. Este neîndoielnic că lovind cu o asemenea intensitate o persoană în vârstă de 77 ani, comprimându-i toracele și gâtul, agresând-o de multiple ori prin lovire cu și de corpuri dure contondente, inculpații au avut reprezentarea că aceasta va muri și, ca atare, au acționat cu intenția de a ucide. Înalta Curte, apreciază că în speță, nu numai că nu se poate vorbi de culpă, dar forma intenției a fost una directă, aspect ce rezultă din împrejurarea că unul dintre inculpați H.C.R., a strigat la coinculpatul S.B.N. „să întoarcă victima cu fața în jos, pentru ca aceasta să nu se înece cu propriul sânge”. Cum niciunul dintre inculpați nu a acționat pentru a întoarce victima, reiese că aceștia nu numai că au prevăzut rezultatul letal, dar l-au și urmărit. Scopul urmărit prin săvârșirea agresiunii a fost acela de a deposeda victima de bani, ceea ce au și făcut, astfel încât elementele constitutive ale infracțiunii de omor deosebit de grav în concurs cu infracțiunea de tâlhărie sunt întrunite. Nici motivul de recurs invocat de cei trei inculpați privind individualizarea pedepsei (caz de casare prev. de art. 385 9 pct. 14 C. proc. pen.) nu este fondat. Pedepsele au fost gradual și just stabilite pentru fiecare inculpat, în raport de circumstanțele personale ale fiecăruia și participarea la săvârșirea faptelor. În favoarea inculpatului R.F.C. s-a reținut deja circumstanța atenuantă prev. de art. 74 lit. a) C. pen. dat fiind că acesta nu are antecedente penale, era elev la data comiterii faptelor, pe care le regretă. Pentru S.B.N. s-a reținut că acesta, fără a fi recidivist, are antecedente penale, iar H.C.R. se află în stare de recidivă prev. de art. 37 lit. b) C. pen. Gravitatea deosebită a faptelor comise și urmarea ireversibilă a acestora fac ca solicitarea inculpaților de reducere a pedepselor să nu poată fi primită. Pentru aceste considerente, Înalta Curte, în baza art. 385 15 pct. 1 lit. b) C. proc. pen., va respinge, ca nefondate, recursurile declarate de inculpați. Conform art. 385 14 , art. 381 C. proc. pen. și art. 88 C. pen., se va deduce prevenția la zi pentru fiecare inculpat. În baza art. 192 alin. (2) C. proc. pen., inculpații-recurenți vor fi obligați la plata cheltuielilor judiciare către stat, onorariul avocatului din oficiu desemnat pentru fiecare inculpat, urmând a fi avansat din fondul Ministerului Justiției.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E Respinge, ca nefondate, recursurile declarate de inculpații R.F.C., H.C.R. și S.B.N. împotriva deciziei penale nr. 9/A din 03 februarie 2012 a Curții de Apel Târgu Mureș, secția penală și pentru cauze cu minori și de familie. Deduce din pedepsele aplicate inculpaților durata reținerii și arestării preventive de la 29 octombrie 2010, la 04 aprilie 2012. Obligă recurenții-inculpați la plata sumei de câte 600 RON, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat, din care suma de câte 300 RON pentru fiecare inculpat, reprezentând onorariile apărătorilor desemnați din oficiu, se va avansa din fondul Ministerului Justiției. Definitivă. Pronunțată în ședință publică, azi 4 aprilie 2012.
Grupate prin similitudine semantică
Caută în toată jurisprudența, nu doar în această hotărâre.
Contul gratuit ridică limita la 40 de căutări pe zi, deschide căutarea semantică în română, rusă și engleză și 3 întrebări zilnice către asistentul AI. Fără card.