ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 5275/2010

Asupra recursului de față; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: 1. Hotărârea primei instanțe Prin sentința nr. 901 din 19 februarie 2010, Curtea de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal, a hotărât următoarele: A respins excepția prescripției dreptului la acțiune, ca neîntemeiată; a admis acțiunea reclamantei L.E. și a obligat pe pârât să stabilească o dată pentru primirea cererii și a actelor necesare redobândirii a cetățeniei române, în termen de 30 de zile de la data rămânerii irevocabile a prezentei hotărâri. Pentru a pronunța această soluție, prima instanță a respins excepția prescripției invocată de pârât, ca neîntemeiată, în considerarea faptului că reclamantul a introdus cererea în termenul de 6 luni prevăzut de art. 11 din Legea nr. 554/2004, termen care a început să curgă de la data de 15 iunie 2009, data ultimei cereri adresată de reclamant pârâtului.

Pe fond, a constatat că în raport de prevederile art. 12 alin. (2) din Legea nr. 21/1991, autoritatea publică pârâtă avea obligația de a înregistra cererea reclamantei în vederea parcurgerii procedurii prevăzută de dispozițiile aceleiași legi, însă până la momentul introducerii acțiunii, la peste un an de la data formulării primei cereri nu a fost invitată să depună cererea de redobândire a cetățeniei. În speță, prima instanță a apreciat că s-a depășit termenul rezonabil de soluționare prevăzut de art. 10 din Convenția Europeană aupra Cetățeniei, ratificată de România prin Legea nr. 396 din 14 iunie 2002. 2. Recursul pârâtului Ministerul Afacerilor Externe Împotriva acestei sentințe, pârâtul Ministerul Afacerilor Externe a declarat recurs, criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie, pentru motive pe care le-a încadrat în prevederile art. 304 pct. 9 și 304 1 C. proc.

civ. În motivarea căii de atac, recurentul a criticat soluția primei instanțe pentru aplicarea și interpretarea greșită a prevederilor art. 2 alin. (1) lit. i) din Legea nr. 554/2004, instanța de fond reținând în mod greșit existența unui refuz nejustificat din partea intimatului-pârât de rezolvare a cererii formulate de reclamantă, în sensul pe care norma citată îl conferă acestei sintagme. În acest sens, a arătat pe de-o parte, că situația de la Secția Consulară a Ambasadei României la Chișinău nu se mai regăsește la nicio altă secție a rețelei misiunilor diplomatice române, pe de altă parte, nu se poate invoca lipsa de diligență a Statului Român pentru deblocarea impasului real în care s-a ajuns, dacă se au în vedere ultimele modificări legislative aduse Legii nr. 21/1991 prin O.U.G.

nr. 36/2009 și O.U.G. nr. 5/2010. A concluzionat recurentul că alternativa oferită de ultimele modificări legislative trebuie considerată ca fiind salutară, iar instanța de contencios administrativ trebuie să țină seama de faptul că nu mai subzistă nicio imposibilitate a reclamantului de a-și valorifica drepturile prevăzute de Legea nr. 21/1991. II. Considerentele Înaltei Curți asupra recursului Examinând cauza prin prisma motivelor invocate în recurs, a legislației incidente în cauză și sub toate aspectele, potrivit prevederilor art. 304 1 C. proc.

civ., Înalta Curte constată că recursul este fondat, în limitele și pentru considerentele arătate în continuare: 1. Argumente de fapt și de drept relevante Mai înainte de a păși la examinarea legalității soluției de admitere a cererii deduse judecății, prin prisma criticilor formulate în recurs, Înalta Curte apreciază că se impune a se verifica dacă în raport cu obiectul cererii și față de modificările legislative aduse Legii cetățeniei române nr. 21/1991, intervenite pe parcursul soluționării cauzei, menite să simplifice procedura de înregistrare și depunere a cererilor și documentelor vizând redobândirea/acordarea cetățeniei române, subzistă condiția interesului reclamantei în prezenta cauză.

Interesul constituie una dintre condițiile de exercitare a acțiunii în justiție, necesară nu numai în momentul declanșării procedurii judiciare prin formularea cererii de chemare în judecată, ci pe tot parcursul derulării cauzei. Interesul trebuie să îndeplinească o serie de condiții, respectiv să fie legitim, personal, născut și actual. În speță, demersul judiciar al reclamantei a fost pornit în fața instanței de contencios administrativ a Curții de Apel București la data de 09 septembrie 2009, ca urmare a refuzului nejustificat al pârâtului de soluționare, într-un termen rezonabil, a cererii sale privind redobândirea cetățeniei române. Înalta Curte reține că potrivit dispozițiilor art. 12 alin. (2) din Legea nr. 21/1991, modificată și completată: „În cazul cererilor de redobândire a cetățeniei române sau de acordare, întemeiate pe dispozițiile art. 10 alin. (1) și art. 10 1 , acestea pot fi depuse și la misiunile diplomatice sau la oficiile consulare ale României.

În cazul în care cererile au fost depuse la misiunile diplomatice sau la oficiile consulare ale României, acestea vor fi înaintate de îndată Comisiei pentru cetățenie din cadrul Ministerului Justiției și Libertăților Cetățenești, Direcția cetățenie”. Pe parcursul soluționării cauzei, Legea cetățeniei române nr. 21/1991, republicată, a suferit o serie de modificări aduse prin Legea nr. 354/2009 privind aprobarea O.U.G. nr. 36/2009 pentru modificarea și completarea Legii cetățeniei române și O.U.G. nr. 5/2010 privind înființarea, organizarea și funcționarea Autorității Naționale pentru Cetățenie. Astfel, potrivit art. 2 din Legea nr. 354/2009 privind aprobarea O.U.G.

nr. 36/2009 pentru modificarea și completarea Legii cetățeniei române nr. 21/1991: „Începând cu 01 ianuarie 2010, în vederea înregistrării cererilor de redobândire sau acordare a cetățeniei române, formulate în temeiul dispozițiilor art. 10 1 din Legea cetățeniei române nr. 21/1991, republicată, cu modificările și completările ulterioare, se vor înființa birouri teritoriale în subordinea Autorității Naționale pentru Cetățenie”. Potrivit O.U.G.

nr. 5/2010 privind înființarea, organizarea și funcționarea Autorității Naționale pentru Cetățenie, cetățenii moldoveni, categorie ce se încadrează în dispozițiile art. 10 1 din Legea nr. 21/1991, pot depune cererea și la sediul Autorității Naționale pentru Cetățenie , precum și la Birourile teritoriale pentru cetățenie, fără nicio restricție în ce privește situarea domiciliului sau condiționat de obținerea dreptului de ședere în România ori de o programare prealabilă, începând cu data de 08 februarie 2010, când Birourile teritoriale ale Agenției Naționale pentru Cetățenie au devenit operaționale. Așa cum rezultă din preambulul celor două acte normative, au fost adoptate în scopul îmbunătățirii procedurii de redobândire/acordare a cetățeniei române, în vederea soluționării în termene rezonabile a cererilor formulate în acest sens, ținându-se seama de necesitatea eliminării într-un termen cât mai scurt a oricărei prelungiri nejustificate a procedurii.

Cu alte cuvinte, legiuitorul a instituit aceste măsuri legislative în scopul evitării unor blocaje în soluționarea cererilor de redobândire/acordare a cetățeniei române, potrivit art. 10 1 din Legea nr. 21/1991, republicată, cu modificările și completările ulterioare . În speță, Înalta Curte constată că intimata-reclamantă, cetățean moldovean, are acum la îndemână alternativa oferită de legiuitor pentru valorificarea drepturile prevăzute de Legea nr. 21/1991, astfel încât, interesul acesteia de a obliga intimatul-pârât să-i stabilească o dată pentru depunerea cererii sale de redobândire a cetățeniei române, într-un termen rezonabil, nu mai subzistă. Față de această situație, Înalta Curte constată că interesul în cadrul acțiunii deduse judecății nu mai îndeplinește condiția de a fi actual, așa încât, acțiunea promovată de reclamantă apare ca lipsită de interes.

2. Temeiul legal al soluției adoptate în recurs În consecință, pentru considerentele arătate și în conformitate cu dispozițiile art. 312 alin. (1) C. proc. civ. coroborat cu art. 20 alin. (1) din Legea nr. 554/2004, republicată, Înalta Curte va admite recursul și va modifica sentința atacată, în sensul respingerii acțiunii reclamantei ca lipsită de interes.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E Admite recursul declarat de Ministerul Afacerilor Externe împotriva sentinței nr. 901 din 19 februarie 2010 a Curții de Apel București, secția a VIII-a de contencios administrativ și fiscal. Modifică sentința atacată, în sensul că respinge acțiunea reclamantei ca lipsită de interes. Irevocabilă. Pronunțată în ședință publică, astăzi 26 noiembrie 2010.