ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 1455/2008

Asupra recursului de față,

Din examinarea lucrărilor

din dosar a constatat următoarele:

Prin cererea adresată C.S.M., C.D.C. a solicitat

recunoașterea gradului profesional corespunzător Parchetului de pe lângă Înalta

Curte de Casație și Justiție.

În motivarea cererii a

arătat faptul că a fost numit în funcția de procuror la D.N.A., nivel central, prin

ordin al Procurorului General al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație

și Justiție, conform procedurii în vigoare la acea dată și cu îndeplinirea condițiilor

prevăzute de lege pentru numirea în funcția arătată.

Petentul a menționat faptul

că începând cu data de 30 noiembrie 2006 și până în prezent a funcționat ca procuror

la D.N.A., a îndeplinit acte ce intră în competența Parchetului de pe lângă Înalta

Curte de Casație și Justiție, a beneficiat în fapt de statutul și remunerația acordată

procurorilor din cadrul acestui parchet, iar datorită faptului că în prezent D.N.A.

este structură în cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție,

se justifică dreptul de a beneficia de gradul corespunzător Parchetului de pe lângă

Înalta Curte de Casație și Justiție.

Prin hotărârea din 28

noiembrie 2007 Plenul C.S.M. a respins cererea petentului de recunoaștere a gradului

profesional corespunzător Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție.

Pentru a pronunța această

hotărâre, Plenul C.S.M. a reținut faptul că în situația în care s-ar considera că

prin numirea, conform procedurii speciale, a procurorilor la aceasta structură specializată,

aceștia ar dobândi în mod automat gradul profesional corespunzător Parchetului de

pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție s-ar eluda în mod evident dispozițiile

legale privitoare la promovarea în funcții superioare de execuție, prin concurs.

De asemenea, Plenul C.S.M.

a reținut faptul că legiuitorul a prevăzut, în mod expres, faptul că la încetarea

activității în cadrul D.N.A., procurorul revine la parchetul de unde provine sau

la alt parchet unde are dreptul să funcționeze potrivit legii, iar împrejurarea

că acești procurori sunt salarizați cu un coeficient de multiplicare corespunzător

procurorilor de la Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție nu

conferă de drept și gradul profesional corespunzător acestui parchet.

Împotriva acestei hotărâri

a declarat recurs petentul, pentru motivele prevăzute de art. 304 pct. 9 și

art. 304

1

C. proc. civ.

Recurentul consideră că:

- motivarea hotărârii

constă în descrierea „traseului profesional” al acestuia, precum și evocarea unor

texte legale fără vreo relevanță directă asupra problemei pusă în discuție. Nu a

fost abordată în niciun mod problema de fond, anume că recurentul a dobândit gradul

profesional prin efectul legii, în condițiile și sub imperiul O.U.G. nr. 43/2002

și Legii nr. 303/2004.

- se critică fără temei

în hotărârea recurată deciziile din 21 septembrie 2007 pronunțate de Înalta Curte

de Casație și Justiție, în aceeași materie, cu referire la colegii săi C.C., C.N.,

M.F.C.;

- dacă s-ar accepta punctul

de vedere al intimatului s-ar pune problema legalității exercitării funcției și

ar exista suspiciuni asupra legalității actelor procedurale încheiate în aceste

condiții.

Intimatul a formulat întâmpinare

și a solicitat respingerea recursului ca nefondat, arătând, în esență, următoarele:

- Procedura și condițiile

pentru promovarea în funcția de procuror la Parchetul de pe lângă Înalta Curte de

Casație și Justiție sunt diferite de cele pentru numirea în funcția de procuror

la D.N.A.

Promovarea în funcții

superioare de execuție se poate realiza, conform art. 43 din Legea nr. 303/2004,

numai prin concurs.

La D.N.A. procurorii sunt

numiți prin ordin al procurorului general cu avizul C.S.M., în timp ce promovarea

procurorilor la Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție se dispune

prin hotărâre, de către C.S.M.

În prezent, D.N.A. este

o structură cu personalitate juridică în cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte

de Casație și Justiție, prin reorganizarea P.N.A. și nu se poate ridica problema

validității actelor procedurale întocmite.

Procurorii sunt numiți

pe o perioadă nedeterminată, iar condițiile necesare de vechime sunt diferite de

cele necesare pentru promovarea la Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație

și Justiție.

Dobândirea gradului profesional

corespunzător Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție de către

un procuror cu grad de Parchet de Curte de Apel, Tribunal sau Judecătorie doar prin

numirea la D.N.A. ar crea o situația discriminatorie în raport de toți ceilalți

procurori din cadrul Ministerului Public.

La încetarea activității

în cadrul D.N.A. procurorul revine la parchetul de unde provine sau la alt parchet

unde are dreptul să funcționeze potrivit legii.

Faptul că procurorii de

la D.N.A. sunt salarizați cu un coeficent de multiplicare corespunzător procurorilor

de la Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție nu conferă de drept

și gradul profesional corespunzător acestui parchet.

Părțile au depus la dosar

înscrisuri; s-au depus și actele care au stat la baza adoptării hotărârii atacate.

Recursul este fondat.

La data numirii recurentului

la D.N.A., aceasta era și este și în prezent o structură cu personalitate juridică

în cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție (O.U.G. nr.

43/2002).

Astfel, de la transformarea

P.N.A. în D.N.A., ca parte integrantă a Parchetului de pe lângă Înalta Curte de

Casație și Justiție este firesc a se considera că procurorii numiți la D.N.A. au

gradul corespunzător Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție.

Regulamentul de ordine

interioară al parchetelor aprobat prin ordinul nr. 529/C din 21 februarie 2007 precizează

la art. 4 că în cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție

funcționează:

D.N.A.

Procurorii D.N.A. sunt

numiți pe perioadă nedeterminată și nu mai există prevederea referitoare la revenirea

pe postul ocupat anterior.

De asemenrea, nu există

nicio deosebire între numire în structura centrală și în structura teritorială.

Procurorii D.N.A. sunt

convocați la adunările generale ale Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație

și Justiție, unde își exprimă votul.

Rezultă astfel că nu poate

fi admisă ipoteza intimatului și anume: aceea a încadrării la Parchetul de pe lângă

Înalta Curte de Casație și Justiție ca procuror, a exercitării competențelor specifice

uneia dintre direcțiile specializate ale Parchetului de pe lângă Înalta Curte de

Casație și Justiție, a salarizării corespunzătoare nivelului și totuși procurorul

să nu aibă și gradul profesional al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație

și Justiție.

Nu poate fi admisă ipoteza,

deoarece toți procurorii care lucrează la Parchetul de pe lângă Înalta Curte de

Casație și Justiție, trebuie să aibă gradul profesional corespunzător.

Gradul profesional poate

fi obținut fie prin concurs conform procedurii de promovare prevăzut de Legea

nr. 303/2004, fie prin numire conform O.U.G. nr. 43/2002 modificată și completată.

Legiuitorul nu a făcut

distincție în cazul de față între promovare și numire, ci, a prevăzut o procedură

specială în favoarea acestei categorii de procurori, datorită specificului infracțiunilor

asupra cărora D.N.A. are competență.

Procedura specială nu

reprezintă o favorizare a procurorilor care au solicitat numirea în cadrul D.N.A.

și o eludare a normelor referitoare la promovare, deoarece condițiile sunt mai drastice,

fiind necesare calității deosebite. Mai mult, în urma modificărilor legislative

numirea procurorilor la D.N.A. se face numai după susținerea unui interviu organizat

la nivel național, ce are semnificația verificării de cunoștințe specifice.

Nu se poate vorbi de o

eventuală discrimninare

ce s-ar naște în raport cu procurorii

care pentru a accede la Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție

au urmat procedura de promovare reglementată de Legea nr. 303/2004.

De altfel,

în ceea ce privește noțiunea de discriminare, Curtea are în vedere și practica constantă

a C.E.D.O. (a se vedea și Decizia C.E.D.O. din 6 decembrie 2007 în cauza Beian contra

României) în care s-a reținut că „o distincție este discriminatorie dacă aceasta

nu are o justificare obiectivă și rezonabilă, adică dacă ea nu urmărește un scop

legitim sau dacă nu există un raport rezonabil de proporționalitate între mijloacele

folosite și scopul vizat”.

Or, în speță,

justificarea obiectivă constă în necesitatea combaterii infracțiunilor de criminalitate

organizată și terorism, materializată în adoptarea Legii nr. 508/2004 și înființarea

D.N.A.

în cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și

Justiție, iar justificarea rezonabilă rezidă în faptul că îndeplinind, în condițiile

legii, o funcție în cadrul unei structuri din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta

Curte de Casație și Justiție, procurorul numit la

D.N.A.

dobândește ipso facto gradul profesional corespunzător Parchetului

de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție (ceea ce nu s-ar justifica în cazul

unor eventuale detașări sau delegări – instituții care nu se confundă cu „numirea”

în funcție).

Sub acest

aspect, Curtea constată că Plenul C.S.M., prin hotărârea nr. 878 din 13 decembrie

2007, a definit gradul profesional ca fiind „dreptul unui magistrat de a funcționa

la un anumit nivel în ierarhia parchetelor, drept care poate fi câștigat prin numire,

promovare sau transfer, cu respectarea dispozițiilor legale ce reglementează carierea

magistraților”, prin această hotărâre fiind de altfel recunoscut gradul profesional

al unui procuror.

Prin adoptarea hotărârii

nr. 791/2007, intimaul nu a ținut seama de modificăriule legislative intervenite

în ceea ce privește D.N.A. și nu a aplicat norma legală la cazul concret, respingând

în bloc cererile a 69 de procurori.

În fine, prezenta instanță

a hotărât menținerea practicii constante a Înaltei Curți de Casație și Justiție

în această materie și a hotărât, în majoritate, că hotărârea atacată este nelegală

în ceea ce-l privește pe recurent.

Fiind întrunite motivele

de recurs prevăzute de art. 304 pct. 9 și art. 304

1

C. proc. civ., urmează

ca în temeiul art. 20 alin. (3) din Legea nr. 554/2004 și art. 312 alin. (1) teza

I, alin. (3) C. proc. civ., să se admită recursul, să se dispună anularea hotărârii

nr. 791 din 28 noiembrie 2007 cu privire la recurentul C.D.C., și va fi obligat

intimatul să recunoască acestuia gradul profesional corespunzător Parchetului de

pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Admite recursul declarat

de C.D.C. împotriva hotărârii nr. 791 din 28 noiembrie 2007 a Plenului C.S.M.

Anulează hotărârea atacată

în ceea ce îl privește pe recurentul C.D.C.

Admite cererea recurentului

și obligă intimatul C.S.M. să recunoască acestuia gradul profesional corespunzător

Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție.

Obligă intimatul C.S.M.

la 178,50 RON cheltuieli de judecată către recurent.

Irevocabilă.

Cu opinia separată a d-lui

judecător E.A., în sensul respingerii recursului ca nefondat.

Pronunțată, în ședință

publică, astăzi 3 aprilie 2008.