ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 1866/2010

Deliberând asupra recursului de față pe baza lucrărilor și materialului din dosarul cauzei constată următoarele: 1. Curtea de Apel București, secția a II-a penală, prin Sentința penală nr. 10/F din 14 ianuarie 2010, a respins ca nefondată plângerea formulată în calitate de persoană vătămată de petentul A.D. împotriva Ordonanței din 31 august 2009 dată în Dosar nr. 1449/P/2009 al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel București - confirmată la controlul administrativ prevăzut de art. 278 C. proc. pen. prin Rezoluția nr. 1535/II/2/2009 din 5 octombrie 2009 a procurorului general al organului judiciar amintit - prin care a fost dispusă soluția de neîncepere a urmăririi penale în temeiul art. 228 alin. (6) rap.

la art. 10 lit. b) C. proc. pen. [„fapta nu este prevăzută de legea penală” având natură civil-administrativă în aprecierea procurorului de caz] față de intimații-făptuitori D.I., avocat în cadrul Baroului București și soția acestuia D.O.C. sub aspectul săvârșirii infracțiunii de distrugere prevăzută de art. 217 C. pen., fiind menținută ordonanța atacată. Conform art. 192 alin. (2) C. proc. pen. a fost obligat petentul la plata sumei de 100 RON cu titlu de cheltuieli judiciare statului. În promovarea plângerii amintite întemeiate pe dispozițiile art. 278 alin. (1) și (8) lit. b) C. proc. pen. petentul A.D. a solicitat desființarea ordonanței/rezoluției atacate și trimiterea cauzei la procuror în vederea începerii/urmăririi penale sub aspectul săvârșirii infracțiunii de distrugere prevăzută de art. 217 C. pen.

atât cu privire la învinuirea pendinte „ce se referă la zădărnicirea de către intimații D.I. și D.O.C. a măsurilor de salvarea și conservarea imobilului învecinat al petentului” învinuire referitor la care actele prealabile actuale sunt incomplete impunându-se administrarea și a altor mijloace de probă [cercetarea desfășurătorului lucrărilor de șantier la imobilul învecinat proprietatea intimaților (...) de martori, confruntare între părți, efectuarea unei expertize tehnice având ca obiectiv să stabilească dacă se mai pot face lucrări de consolidarea calcanului și modul acestora la imobilul proprietatea petentului/costurile aferente/comparativ cu varianta ce trebuia și putea fi aplicată în intervalul de la obținerea autorizației de construire (4 februarie 2009) și până la demararea lucrărilor de implantare a pilotelor (8 aprilie 2009) care îndeplinea cerința celor 60 de zile prevăzute de H.C.G.M.B.

nr. 334 din 11 decembrie 2003] în vederea soluționării juste și temeinice a cauzei - cât și cu privire la alte 4 învinuiri conexe referitor la care există înregistrate sesizare separată în curs de cercetare prealabilă la organele de poliție competente, potrivit înscrisurilor aflate la dosar [distrugerea peretelui de calcan în formă repetată și continuă, ca urmare a infiltrării apei din beciul ce l-au lăsat descoperit timp de 2 ani; demolarea și însușirea tubulaturii de aerisire aflată pe calcan; punerea în pericol a imobilului proprietatea petentului prin compactizarea avalanșei de beton pătrunsă între clădiri în acest fel anulând independența acestora; tentativa de omor prin intoxicare cu monoxid de carbon degajat de la încăperea în care dormea ca urmare a astupării coșului de evacuarea fumului, de la centrala termică].

Judecătorul cauzei verificând ordonanța/rezoluția atacate pe baza actelor premergătoare efectuate în Dosar nr. 1449/P/2009 al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel București în raport cu criticile și celelalte susțineri ale petentului privind natura penală a învinuirilor aduse intimaților a constatat la rândul său că soluția atacată de neîncepere a urmăririi penale în temeiul art. 10 lit. b) C. proc. pen. adoptată în cauză de procuror este legală și temeinică, fiind menținută ca atare în conformitate cu dispozițiile art. 278 1 alin. (8) lit. a) C. proc. pen. pentru considerentele arătate în continuare: - prin plângerea în calitate de persoană vătămată adresată secției 22 poliție la data de 14 aprilie 2009 petentul A.D.

a solicitat efectuarea de cercetări față de numiții D.I. și D.O.C. sub aspectul comiterii infracțiunii de distrugere prev. de art. 217 alin. (1) C. pen., precum și față de persoanele responsabile pentru emiterea autorizației de construire din 04 februarie 2009 emisă de Primăria sectorului 6 București sub aspectul săvârșirii infracțiunii de abuz contra intereselor persoanelor prev. de art. 246 C. pen. În motivarea acestei sesizări, persoana vătămată a arătat, în esență, faptul că soții D.I. și D.O.C. împiedică luarea măsurilor de conservare cu privire la imobilul proprietate personală situat în București, str. G.C. prin edificarea unei construcții în imediata vecinătate (la adresa București, str. G.C.I.), iar autorizația de construire eliberată acestora de către Primăria sectorului 6 București la data de 04 februarie 2009 a fost dată cu încălcarea prevederilor legale.

Prin Ordonanța nr. 4671/P/2009 din data de 6 august 2009 Parchetul de pe lângă Judecătoria sector 6 București a dispus, în temeiul art. 28 1 pct. 1 lit. b) C. proc. pen., art. 42 și art. 45 C. proc. pen., declinarea competenței de soluționare a cauzei privind săvârșirea de către numiții D.I. și D.O.C. a infracțiunii de distrugere prev. de art. 217 alin. (1) C. pen. în favoarea Parchetului de pe lângă Curtea de Apel București, având în vedere calitatea de avocat în cadrul Baroului București a unuia dintre făptuitori (respectiv numitul D.I.). - din actele premergătoare efectuate în cauză de procuror a rezultat că numitul A.D. este proprietarul imobilului situat în București, str. G.C. În cursul anului 2006, soții D.I.

și D.O.C. au dobândit prin cumpărare dreptul de proprietate asupra unui imobil vecin, amplasat în București, str. G.C.I. După demolarea construcției vechi existente pe teren, numiții D.I. și D.O.C. au realizat demersuri pentru edificarea unei noi construcții, sens în care a fost emisă de către Primăria Sectorului 6 București autorizația de construire din 04 februarie 2009. Potrivit acesteia, solicitanții erau autorizați să execute lucrări de construire pentru o locuință cu regim de înălțime S+P+2E pe terenul proprietate personală în aliniament cu construcțiile existente pentru limita de proprietate la stradă, la limita posterioară a proprietății și la 3 m față de limita de proprietate din stânga și din dreapta.

Autorizația a fost emisă pentru un termen de valabilitate de 12 luni. În acest context, în plângerea formulată de A.D. se arată că numiții D.I. și D.O.C. împiedică executarea lucrărilor de conservare a imobilului proprietate personală, în speță nu permit accesul pe terenul lor pentru efectuarea unor lucrări de consolidare și reparații. De asemenea, persoana vătămată menționează că emiterea autorizației de construire și începerea lucrărilor de edificare a clădirii s-au realizat fără acordul său și sunt de natură să deterioreze imobilul care îi aparține. Prin Adresa din 28 aprilie 2009, Serviciul Disciplina în Construcții din cadrul Consiliului Local al sectorului 6 București a comunicat numitului A.D.

faptul că, urmare controlului efectuat în teren și verificării documentației prezentate, construcția din str. G.C.I. este autorizată, expertiza tehnică aferentă concluzionează că execuția peretelui din piloți forați consolidați cu grindă de coronament nu influențează în niciun fel rezistența și stabilirea construcției în calcan existentă, asigură executarea lucrărilor de săpătură și beton la noua clădire fără niciun pericol și că documentația în faza de detaliu de execuție și execuția propriu-zisă se pot realiza fără acceptul de principiu al proprietarului clădirii în calcan existente, ca urmare a soluției de protecție a incintei de lucru la construcția nouă cu piloți forați. Se mai observă și că părțile s-au notificat reciproc cu privire la executarea lucrărilor, sens în care, în notificarea adresată numitului A.D.

la data de 14 aprilie 2009 prin Biroul Executorului Judecătoresc „T.A.M.”, soții D.I. și D.O.C. au indicat faptul că își manifestă disponibilitatea de a permite într-un interval de 21 zile accesul pe proprietatea lor pentru efectuarea lucrărilor necesare. Fiind audiat, numitul D.I. a declarat că nu a interzis persoanei vătămate să efectueze lucrări și că nu a adus atingere integrității imobilului vecin. 2. Împotriva sentinței amintite a declarat în termen recurs petentul A.D. reiterând criticile și celelalte susțineri din plângerea adresată judecătorului de la instanța de fond privind aprecierea greșită a faptelor ilicite sesizate/comise de intimate, ca fiind de natură civil-administrativă/lipsite de relevanță sub aspectul infracțiunii de distrugere prevăzută de art. 217 C. pen.

cu solicitarea de a se decide casarea hotărârii primei instanțe, desființarea Ordonanței nr. 1449/P/2009 din 31 august 2009 și trimiterea cauzei la procuror în vederea începerii urmăririi penale în conformitate cu dispozițiile art. 278 1 alin. (8) lit. b) C. proc. pen. Înalta Curte verificând sentința atacată pe baza actelor premergătoare efectuate în cauză în raport cu criticile și celelalte susțineri făcute de petent privind desființarea soluției actuale de neîncepere a urmăririi penale în temeiul art. 10 lit. b) C. proc. pen., în conformitate cu dispozițiile art. 278 1 alin. (8) lit. b) C. proc. pen., constată următoarele: A. În conformitate cu dispozițiile art. 278 1 alin. (1) C. proc. pen.

(având titlu marginal „plângerea în fața judecătorului împotriva rezoluțiilor sau ordonanțelor procurorului de netrimitere în judecată”) controlul judecătoresc amintit este limitat in rem la „rezoluția de neîncepere a urmăririi penale sau a ordonanței ori, după caz, a rezoluției de clasare, de scoatere de sub urmărire penală sau de încetare a urmăririi penale date de procuror” iar in personam potrivit alin. (4) al textului de lege amintit numai cu privire la „persoana față de care s-a dispus neînceperea urmăririi penale, scoaterea de sub urmărire penală sau încetarea urmăririi penale și persoana care a făcut plângerea”. Prin Ordonanța din data de 31 august 2009 adoptată în Dosar nr. 1449/P/2009 al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel București s-a dispus în baza art. 10 lit. b) C. proc.

pen. neînceperea urmăririi penale față de D.I. - avocat și D.O.C. sub aspectul săvârșirii infracțiunii de distrugere prevăzută de art. 217 alin. (1) C. pen. în raport cu învinuirea că „ar fi împiedicat pe petent să ia măsuri de conservare a imobilului aflat în proprietatea sa (...) întrucât făptuitorii nu-i permit accesul pe terenul lor, pentru efectuarea unor lucrări de consolidare și reparații” (fiind dispusă cauza în vederea continuării cercetărilor sub aspectul săvârșirii infracțiunii de abuz în serviciu „de către persoanele responsabile pentru emiterea autorizației de construcție nr. X/2009”); ca atare, controlul judecătoresc în primă instanță a fost limitat la intimații D.I. și D.O.C. sub aspectul infracțiunii prevăzute de art. 217 alin. (1) C. pen.

prin aceea că „nu-i permit petentului accesul pe terenul lor, pentru efectuarea unor lucrări de consolidare și reparații în imobilul proprietatea acestuia” cu respectarea principialității juridice anterior expuse (fiind nejustificate cererile petentului - reiterate în recurs - de extindere a controlului amintit cu privire la soluția de disjungere față de ceilalți făptuitori ori pentru alte modalități de comitere a infracțiunii neverificate de procuror; aceste aspecte de nelegalitate/netemeinicie în stadiul procesual actual pot fi verificate exclusiv în procedura administrativă reglementată de legiuitor prin art. 275 - 278 C. proc. pen. Pe fondul învinuirii actuale aduse intimaților se reține că actele premergătoare efectuate au relevat - contrar susținerilor petentului disponibilitatea proprietarilor învecinați, D.I.

și D.O.C. pentru a-i permite petentului ca într-un interval de 21 zile să efectueze lucrările de reparații la imobilul ce îi aparține fiind justificată astfel soluția actuală, de neîncepere a urmăririi penale în temeiul art. 10 lit. b) C. proc. pen. Ca atare, recursul petentului se va respinge ca nefondat în conformitate cu dispozițiile art. 385 15 pct. 1 lit. b) C. proc. pen. fiind obligat acesta potrivit art. 192 alin. (2) C. proc. pen. la plata sumei de 200 RON, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E Respinge, ca nefondat, recursul declarat de petentul A.D. împotriva Sentinței penale nr. 10/F din 14 ianuarie 2010 a Curții de Apel București, secția a II-a penală și pentru cauze cu minori și de familie. Obligă recurentul petent la plata sumei de 200 RON, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat. Definitivă. Pronunțată în ședință publică, azi 11 mai 2010.