ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 543/2013

Asupra contestației

în anulare de față:

Prin decizia

nr. 3742 din 24 octombrie 2011 pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție,

secția penală în Dosarul nr. 3815/113/2010, au fost respinse ca nefondate recursurile

declarate de inculpații P.L., P.C., P.R.I., P.M., C.M., P.G. și M.V. împotriva deciziei

penale nr. 149/A din 6 iunie 2011 pronunțată de Curtea de Apel Galați, secția penală

și pentru cauze cu minori.

S-a dedus prevenția

pentru inculpații P.L. și P.C. de la 18 aprilie 2010 la 24 octombrie 2011, pentru

inculpatul P.R.I. de la 19 mai 2010 la 24 octombrie 2011, pentru inculpatul C.M.

de la 9 august 2010 la 24 octombrie 2011, pentru inculpatul P.G. de la 30 septembrie

2010 la 24 octombrie 2011 și pentru inculpatul P.M. de la 10 noiembrie 2010 la 24

octombrie 2011.

Au fost obligați

recurenții inculpați la plata sumelor de câte 600 RON cu titlu de cheltuieli judiciare

către stat, din care sumele de câte 30 RON reprezentând onorariile apărătorilor

desemnați din oficiu, s-au avansat din fondul Ministerului Justiției.

Prin cererea formulată

și înregistrată pe rolul Înaltei Curți de Casație și Justiție la data de 21 august

2012, condamnata M.V., în prezent aflată în Penitenciarul Colibași a formulat contestație

în anulare împotriva deciziei nr. 3742 din 24 octombrie 2011 pronunțată de

Înalta Curte de Casație și Justiție, secția penală, în Dosarul nr. 3815/113/2010,

întemeiată pe dispozițiile art. 386 lit. a) și e) C. proc. pen..

În motivarea contestației

a arătat că la judecarea recursului nu a fost legal citată întrucât se afla în străinătate

și de asemenea, nefiind prezentă, nu a fost audiată și nu a beneficiat de prevederile

art. 320

1

C. proc. pen..

A solicitat admiterea

contestației în anulare și rejudecarea recursului.

Examinând admisibilitatea

în principiu a contestației în anulare de față, instanța constată că aceasta nu

este făcută în termenul prevăzut de lege.

Astfel, potrivit

dispoziiilor art. 388 C. proc. pen., contestația în anulare pentru motivele arătate

în art. 386 lit. a)-c) și e) poate fi introdusă de către persoana împotriva căreia

se face executarea, cel mai târziu în 10 zile de la începerea executării.

Din examinarea

actelor și lucrărilor dosarului rezultă că, contestatoarea a început executarea

pedepsei de 8 ani închisoare la data de 20 iulie 2012 când a fost încarcerată în

Arestul Central din cadrul Direcției Generale a Poliției Municipiului București,

iar cererea de contestație în anulare a fost formulată la data de 5 august 2012,

data poștei, cu depășirea termenului prevăzut de art. 388 C. proc. pen..

Nefiind formulată

în termenul prevăzut de lege, Înalta Curte constată că cererea de contestație în

anulare formulată de contestatoarea M.V. este inadmisibilă și urmează a fi respinsă.

În baza art. 192

alin. (2) C. proc. pen. va fi obligată contestatoarea la plata cheltuielilor judiciare

către stat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge ca inadmisibilă

contestația în anulare formulată de contestatoarea M.V. împotriva deciziei penale

nr. 3724 din 24 octombrie 2011a Înaltei Curți de Casație și Justiție, pronunțată

în Dosarul nr. 3815/113/2010.

Obligă contestatoarea

la plata sumei de 200 RON cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.

Definitivă.

Pronunțată în

ședință publică azi 14 februarie 2013.