ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 2446/2012

Asupra recursurilor de față: În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin încheierea din 6 iulie 2012, pronunțată în dosarul nr. 1532/201/2012 , Curtea de Apel Craiova, secția penală și pentru cauze cu minori, pe rol fiind soluționarea recursurilor declarate de inculpații C.B.G., ș.a., împotriva sentinței penale nr. 16 din 07 iunie 2012 pronunțată de Judecătoria Calafat, în dosarul nr. 1532/201/2012, având ca obiect furtul (art. 208 C. pen.), a pus în discuție verificarea legalității și temeiniciei arestării preventive a inculpaților C.B.G., ș.a., în temeiul disp. art. 300 2 C. proc. pen. rap. la art. 160 b C. proc. pen. Curtea, constatând că în cauza de față temeiurile ce au justificat luarea măsurii arestării preventive a inculpaților subzistă pentru fiecare dintre aceștia, prezentând în continuare pericol pentru ordinea publică, a menținut măsura arestării preventive luate față de inculpații C.B.G., ș.a.

Prin aceeași încheiere, s-au respins cererile de liberare provizorie sub control judiciar formulate de inculpații S.I., ș.a., raportat la considerentele pentru care s-a menținut starea de arest a acestora și apreciind că lăsarea inculpaților în libertate nu este oportună. Totodată, s-a admis cererea formulată de inculpatul S.I., și în baza art. 160 2 C. proc. pen. s-a dispus liberarea provizorie sub control judiciar a acestuia, cu instituirea obligațiilor prev. de art. 160 2 alin. (3) lit. a)-e) C. proc. pen. În termen legal, împotriva încheierii sus-menționate au declarat recurs inculpații S.I., ș.a. Recursurile sunt inadmisibile. Potrivit disp. art. 141 alin. (1) C. proc. pen., „încheierea dată în primă instanță și în apel, (… ) prin care se dispune menținerea arestării preventive, poate fi atacată separat, cu recurs, de procuror sau de inculpat (...)". Per a contario, încheierea dată în stadiul procesual al recursului nu este supusă nici unei căi de atac.

Rațiunea legiuitorului a fost aceea că încheierile se atacă odată cu fondul, or în situația în care fondul cauzei se afla deja în ultimul stadiu procesual, respectiv în recurs, fără a mai exista nici o cale ordinară de atac, nici încheierea pronunțată în cadrul dosarului nu mai poate fi atacată separat pe calea recursului. În acest context juridic, Înalta Curte constată că cererile de liberare provizorie formulate de inculpați, fiind cereri accesorii invocate în stadiul procesual al recursului, urmează același principiu, nefiind susceptibile de calea de atac separată a recursului, dosarul în cadrul căruia s-au susținut aflându-se deja în faza recursului. Așa fiind, Înalta Curte, potrivit disp.

art. 385 15 pct. l lit. a) teza a II-a C. proc. pen. va respinge, ca inadmisibile recursurile declarate de inculpații S.I., ș.a. Văzând și disp. art. 192 alin. (2) C. proc. pen.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E Respinge, ca inadmisibile, recursurile declarate de inculpații S.I., ș.a., împotriva încheierii de ședință din data de 6 iulie 2012 a Curții de Apel Craiova, secția penală și pentru cauze cu minori, pronunțată în dosarul nr. 1532/201/2012. Obligă recurenții inculpați la plata sumei de câte 225 lei cheltuieli judiciare către stat, din care suma de câte 25 lei, reprezentând onorariul parțial pentru apărarea din oficiu, se va avansa din fondul Ministerului Justiției. Definitivă. Pronunțată, în ședință publică, azi 20 iulie 2012.