ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 2228/2012

Asupra recursurilor

de față;

În baza lucrărilor

din dosar, constată următoarele:

Prin încheierea din 15 iunie 2012 pronunțată

în Dosarul nr. 15961/63/2011, Curtea de Apel Craiova, secția penală și pentru

cauze cu minori, printre altele, în baza art. 300

2

C. proc. pen.

raportat la art. 160

b

alin. (1), (3) C. proc. pen., a menținut

măsura arestării preventive dispusă față de inculpații S.V., R.Z. și P.M.D.

Pentru a dispune

această soluție, instanța a reținut că subzistă temeiurile avute în vedere la

luarea măsurii arestării preventive, precum și pericolul social concret pentru

ordinea publică pe care îl reprezintă lăsarea inculpaților în libertate.

Împotriva acestei

încheieri, în termen legal, au declarat recursuri inculpații R.Z., S.V. și P.M.D.

Analizând legalitatea

și temeinicia încheierii recurate sub aspectul motivelor de recurs invocate,

cât și din oficiu conform art. 385

6

alin. (3) C. proc. pen. sub

toate celelalte aspecte, Înalta Curte reține că recursurile declarate de

inculpați nu sunt fondate, urmând a fi respinse ca atare pentru considerentele

ce urmează:

Înalta Curte reține

că inculpatul S.V. a fost trimis în judecată în stare de arest preventiv pentru

săvârșirea infracțiunilor prevăzute de art. 7 alin. (1) și (3) din Legea nr.

39/2003 cu referire la art. 2 lit. b) pct. 7 din Legea nr. 39/2003, art. 282

alin. (1) și (2) C. pen. și art. 208 alin. (1), art. 209 alin. (1) lit. a), e),

g) și alin. (3) lit. h) C. pen. cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., toate

cu aplicarea art. 33 lit. a) C. pen.

Inculpatul R.Z. a

fost trimis în judecată în stare de arest preventiv pentru săvârșirea

infracțiunilor prevăzute de art. 7 alin. (1) și (3) din Legea nr. 39/2003 cu

referire la art. 2 lit. b) pct. 7 din Legea nr. 39/2003, art. 282 alin. (1) și

(2) C. pen. și art. 208 alin. (1), art. 209 alin. (1) lit. a), e), g) și alin.

(3) lit. h) C. pen. cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., toate cu aplicarea

art. 33 lit. a) C. pen.

Inculpatul P.M.D. a

fost trimis în judecată în stare de arest preventiv pentru săvârșirea

infracțiunilor prevăzute de art. 7 alin. (1) și (3) din Legea nr. 39/2003 cu

referire la art. 2 lit. b) pct. 7 din Legea nr. 39/2003, art. 215 alin. (1) și

(2) C. pen. cu aplicarea art. 41 alin. (2), art. 282 alin. (1) și (2) C. pen.

și art. 208 alin. (1), art. 209 alin. (1) lit. a), e), g) și alin. (3) lit. h)

C. pen., cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., toate cu aplicarea art. 33

lit. a) C. pen.

Se reține în fapt că

în perioada 04-14 noiembrie 2010, membrii grupului infracțional au falsificat

și pus în circulație patru bancnote din cupiura de 500 RON, două bancnote din

cupiura de 200 RON, și trei bancnote din cupiura de 100 RON.

Prin sentința penală

nr. 551 din 08 decembrie 2011, Tribunalul Dolj, secția penală, printre altele,

a condamnat inculpații după cum urmează:

A condamnat pe

inculpatul S.V., în baza art. 7 alin. (1) și (3) raportat la art. 2 lit. b) pct.

7 din Legea nr. 39/2003 așa cum a fost modificată, la o pedeapsă de 5 ani și 6

luni închisoare.

În baza art. 282

alin. (1) și (2) C. pen., l-a condamnat pe același inculpat la 4 ani

închisoare.

În baza art. 33 lit.

a) C. pen. raportat la art. 34 lit. b) C. pen. și art. 35 alin. (3) C. pen.,

instanța de fond a dispus ca inculpatul să execute pedeapsa cea mai grea de 5

ani și 6 luni închisoare.

A condamnat pe

inculpatul R.Z., în baza art. 7 alin. (1) și (3) raportat la art. 2 lit. b)

pct. 7 din Legea nr. 39/2003 așa cum a fost modificată la o pedeapsă de 5 ani

și 6 luni închisoare.

În baza art. 282

alin. (1) și (2) C. pen., l-a condamnat pe același inculpat la 4 ani

închisoare.

În baza art. 33 lit.

a) C. pen. raportat la art. 34 lit. b) C. pen. și art. 35 alin. (3) C. pen.,

s-a dispus ca inculpatul să execute pedeapsa cea mai grea de 5 ani și 6 luni

închisoare.

A condamnat pe

inculpatul P.M.D., în baza art. 7 alin. (1) și (3) din Legea nr. 39/2003

raportat la art. 2 lit. b) pct. 7 din Legea nr. 39/2003, la o pedeapsă de 5 ani

închisoare.

În baza art. 215

alin. (1), (2) C. pen. cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., a condamnat pe

același inculpat la 3 ani închisoare.

În baza art. 282

alin. (1) și (2) C. pen., a condamnat inculpatul la 4 ani închisoare.

În baza art. 33 lit.

a) C. pen. raportat la art. 34 lit. b) C. pen. și art. 35 alin. (3) C. pen.,

instanța de fond a dispus ca inculpatul să execute pedeapsa cea mai grea de 5

ani închisoare.

Împotriva sentinței

penale mai-sus menționate au declarat apeluri D.I.I.C.O.T. - Serviciul

Teritorial Craiova și inculpații R.Z., S.V. și P.M.D., cauza aflându-se în

prezent pe rolul Curții de Apel Craiova pentru soluționarea apelurilor

declarate de parchet și inculpați.

Procedând la

verificarea legalității arestării preventive în mod corect Curtea de Apel

Craiova a apreciat ca legală și temeinică măsura arestării preventive a

inculpaților reținând, de asemenea, că în cauză subzistă temeiurile avute în

vedere la luarea măsurii arestării preventive.

La dosar există probe

și indicii temeinice că inculpații au comis faptele pentru care au fost

condamnați, fiind în acest mod incidente dispozițiile art. 143 C. proc. pen.

Și condițiile

prevăzute de art. 148 lit. f) C. proc. pen. sunt întrunite în cauză, cumulativ,

față de gravitatea faptelor comise, numărul mare de persoane implicate în

activitatea infracțională, pedeapsa pentru infracțiunile pentru care inculpații

sunt cercetați fiind mai mare de 4 ani.

Având în vedere

natura infracțiunilor pentru care inculpații sunt trimiși în judecată,

împrejurările comiterii faptelor, inculpații asociindu-se în vederea

falsificării de monedă și punerea de monedă falsă în circulație, se constată că

lăsarea acestora în libertate ar prezenta pericol pentru ordinea publică,

măsura arestării preventive fiind necesară pentru interesul bunei

desfășurări a procesului penal și proporționată cu scopul urmărit,

apreciind ca insuficient caracterul altor măsuri preventive mai puțin

restrictive de libertate.

Măsura arestării

preventive față de cei trei inculpați se justifică în continuare, fără a

încălca prezumția de nevinovăție de care se bucură inculpații până la rămânerea

definitivă a hotărârii, deoarece a fost luată pe baza presupunerii rezonabile,

în sensul comiterii infracțiunilor, confirmată la instanța de fond și nu tinde

să reprezinte o executare anticipată a pedepsei, durata măsurii arestării

preventive nedepășind, la acest moment procesual, caracterul rezonabil.

Faptul că în cauză a

intervenit o hotărâre de condamnare, chiar nedefinitivă, face necesară în

continuare privarea de libertate a inculpaților pentru buna desfășurare a

procesului penal.

În ceea ce privește

cererile formulate de inculpați referitoare la înlocuirea măsurii arestării

preventive, se constată că nu sunt îndeplinite cerințele art. 139 alin. (1) C.

proc. pen. față de considerentele mai sus arătate, de circumstanțele cauzei în

acest stadiu procesual, față de caracterul necesar al măsurii arestării

preventive pentru asigurarea desfășurării în bune condiții a procedurii

judiciar și față de caracterul proporțional al măsurii cu gravitatea

acuzațiilor penale formulate împotriva inculpaților și cu scopul urmărit,

astfel că cererile acestora de înlocuire a măsurii arestării preventive nu sunt

întemeiate în acest moment procesual.

Față de

considerentele arătate, apreciind că soluția adoptată este legală și temeinică,

Înalta Curte urmează ca în baza art. 385

15

pct. 1 lit. b) C. proc.

pen. să respingă recursurile inculpaților, ca nefondate.

Văzând și

dispozițiile art. 192 alin. (2) C. proc. pen.,

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge, ca

nefondate, recursurile declarate de inculpații R.Z., S.V., P.M.D. împotriva

încheierii din 15 iunie 2012 a Curții de Apel Craiova, secția penală și pentru

cauze cu minori, pronunțată în Dosarul nr. 15961/63/2011.

Obligă recurenții-inculpați

la plata sumelor de câte 125 RON cu titlu de cheltuieli judiciare către stat,

din care sumele de câte 25 RON, reprezentând onorariul parțial cuvenit

apărătorului desemnat din oficiu, se vor avansa din fondul Ministerului

Justiției.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică, azi 22 iunie

2012.