ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 646/2011

Asupra recursului de

față;

Din examinarea

lucrărilor din dosar, constată următoarele:

I. Circumstanțele cauzei

Prin acțiunea înregistrată pe rolul Curții de

Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal, reclamanții

D.C., S.l., I.M., I.G., etc. au solicitat, în contradictoriu cu pârâtul Ministerul

Public - Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, obligarea

acestuia la emiterea Ordinului de stabilire a indemnizațiilor lunare de

salarizare incluzând indexările salariale și efectuarea de mențiuni

corespunzătoare în carnetele de muncă.

În motivarea cererii,

reclamanții au arătat că prin Sentința civilă nr. 449 din 06 iunie 2008 a

Tribunalului Bacău, irevocabilă prin Decizia civilă nr. 423/2009 a Curții de

Apel Bacău și Sentința civilă nr. 196 din 17 decembrie 2008 a Curții de Apel

Bacău, irevocabilă prin Decizia civilă nr. 233/2009 a Curții de Apel Bacău

(numai pentru procuror S.I.), li s-au acordat indexările salariale prevăzute de

O.G. nr. 6, 8, 10 și 11 din 2007, începând cu data de 01 ianuarie 2007.

Prin întâmpinarea

formulată în cauză, pârâtul a solicitat respingerea acțiunii ca neîntemeiate,

arătând, în esență, că titlurile executorii ale reclamanților urmează a fi puse

în executare, conform O.U.G. nr. 225/2008, începând cu data de 31 martie 2009,

termenul de executare fiind cel stabilit de acest act normativ.

instanțe

Prin Sentința nr.

1737 din 16 aprilie 2010, Curtea de Apel București, secția a VIII-a contencios

administrativ și fiscal a admis acțiunea formulată de reclamanții D.C., S.l.,

I.M., I.G., etc. în contradictoriu cu pârâtul Ministerul Public - Parchetul de

pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, obligând pârâtul să emită ordinul

de stabilire a indemnizațiilor lunare de salarizare ale reclamanților incluzând

indexările salariale și să efectueze mențiunile corespunzătoare în carnetele de

muncă ale reclamanților.

și de drept care au format convingerea primei instanțe

Pentru a pronunța

această soluție, prima instanță a reținut, în esență, că prin hotărâri

judecătorești reclamanții au obținut acordarea indexărilor salariale prevăzute

de O.G. nr. 6, 8, 10 și 11 din 2007 începând cu data de 01 ianuarie 2007, iar

cu Adresa din 01 septembrie 2009 a Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Bacău

a fost înaintată Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție,

cererea reclamanților în sensul emiterii ordinului de stabilire a

indemnizațiilor lunare de salarizare potrivit hotărârilor obținute, în temeiul

art. 9 din Legea nr. 45/2007.

Prin Adresa de

răspuns din 2009 din 16 septembrie 2009, Parchetul de pe lângă Înalta Curte de

Casație și Justiție, secția de resurse umane și documentare, a comunicat că

hotărârile privind indexările obținute de reclamanți au fost transmise la

Departamentul 2 economico-financiar și administrativ din cadrul autorității

pârâte, urmând ca diferențele salariale rezultate din hotărârile judecătorești

să fie contabilizate ca titlu executoriu, conform O.G. nr. 71/2009 privind

plata unor sume prevăzute în titluri executorii având ca obiect acordarea de drepturi

salariale personalului din sectorul bugetar.

În concluzie, prima

instanță a avut în vedere obligația pârâtului de a executa hotărârile

judecătorești obținute de către reclamanți și faptul că termenul de 31.03.2009,

stabilit de O.U.G. nr. 225/2008, s-a împlinit.

în cauză

Împotriva acestei

sentințe, considerând-o nelegală și netemeinică, a declarat recurs pârâtul,

pentru motivele prevăzute de art. 304 pct. 4, 7, 8 și 9 C. proc. civ., cu

aplicarea art. 304

1

din același cod.

În motivarea căii de

atac, recurentul-pârât a invocat prevederile Legii nr. 330/2009 privind

salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice, care, potrivit

art. 2 din lege se aplică și personalului din autoritatea judecătorească,

solicitând astfel admiterea recursului și, pe fond, respingerea acțiunii, în

principal ca rămasă fără obiect și în subsidiar, ca neîntemeiată.

Recurentul-pârât a

criticat hotărârea atacată, arătând că este dată cu aplicarea greșită a legii

și nu cuprinde motivele pe care se sprijină, unicul argument al primei instanțe

fiind împlinirea termenului stabilit de O.U.G. nr. 225/2008 pentru 31 martie

2009 și obligația autorității pârâte de a executa hotărârile judecătorești

invocate de intimații-reclamanți.

Totodată, a arătat că

în ce privește titlurile executorii emise ulterior datei de 20 iunie 2008 în

favoarea personalului din domeniul justiției, cum este și cazul

intimaților-reclamanți, situația acestuia a fost reglementată de O.U.G. nr.

225/2008, act normativ prin care se stabilește că plata sumelor prevăzute în

titlurile devenite executorii după data intrării în vigoare a O.U.G. nr.

75/2008 se va face începând cu 31 martie 2009, astfel că neincluderea

indexărilor acordate de instanță în ordinul de salarizare nu reprezintă o neexecutare.

Recurentul-pârât a

mai arătat că în vederea îndeplinirii obligațiilor prevăzute de O.U.G. nr.

225/2008 a solicitat Ministerului Finanțelor Publice alocarea sumelor, iar

acesta din urmă a precizat că acordarea drepturilor prevăzute pentru viitor se

va efectua conform O.U.G. nr. 75/2008, act normativ înlocuit cu O.U.G. nr.

71/2009, situația fiind identică pentru titlurile executorii aflate sub

incidența O.U.G. nr. 225/2008, or, includerea creșterilor salariale invocate în

ordinul de salarizare al intimaților-reclamanți fără acoperire bugetară ar fi

nelegală.

În concluzie,

recurentul-pârât a invocat prevederile art. 9 din O.U.G. nr. 27/2006,

modificată și completată prin Legea nr. 45/2007, susținând că ordinele în

discuție nu pot fi emise înainte de momentul în care pot fi puse efectiv în

executare, întrucât ordinul de încadrare trebuie adus la îndeplinire la

momentul emiterii lui.

II. Considerentele

Înaltei Curți asupra recursului

Examinând sentința

atacată, în raport cu actele și lucrările dosarului, cu motivele invocate de

recurent, precum și cu dispozițiile legale incidente în cauză, inclusiv cele

ale art. 304

1

, Înalta Curte constată că recursul este fondat.

corespunzătoare motivelor de recurs invocate

Obiectul dedus

judecății îl constituie obligarea autorității pârâte la emiterea Ordinului de

stabilire a indemnizațiilor lunare de salarizare incluzând indexările salariale

și efectuarea de mențiuni corespunzătoare în carnetele de muncă, ca urmare a

faptului că prin Sentința civilă nr. 449 din 06 iunie 2008 a Tribunalului

Bacău, irevocabilă prin Decizia civilă nr. 423/2009 a Curții de Apel Bacău și

Sentința civilă nr. 196 din 17 decembrie 2008 a Curții de Apel Bacău,

irevocabilă prin Decizia civilă nr. 233/2009 a Curții de Apel Bacău (numai

pentru procuror S.I.), s-au acordat intimaților-reclamanți indexările salariale

prevăzute de O.G. nr. 6, 8, 10 și 11 din 2007, începând cu data de 01 ianuarie

2007.

Prin O.G. nr.

10/2007, invocată în principal de către intimații-reclamanți, s-a stabilit

indexarea în anul 2007 a salariilor de bază ale personalului contractual din

sectorul bugetar, stabilite potrivit O.U.G. nr. 24/2000 privind sistemul de

stabilire a salariilor de bază pentru personalul contractual din sectorul

bugetar, aprobată prin Legea nr. 383/2001, cu modificările și completările

ulterioare, precum și indemnizațiile personalului care ocupă funcții de

demnitate publică, stabilite potrivit anexelor nr. II și III la Legea nr.

154/1998 privind sistemul de stabilire a salariilor de bază în sectorul bugetar

și a indemnizațiilor pentru persoane care ocupă funcții de demnitate publică,

cu modificările și completările ulterioare, astfel cum au fost majorate

potrivit O.G. nr. 3/2006, aprobată cu modificări prin Legea nr. 323/2006, avute

la data de 31 decembrie 2006.

În motivele de

recurs, recurentul-pârât a susținut că de la 1 ianuarie 2010,

intimații-reclamanți beneficiază de drepturile salariale stabilite în alin. (3)

din art. 4 din Legea nr. 330/2009.

În speță, este de

subliniat faptul că intimații-reclamanți au fost salarizați în temeiul unei

legi speciale, respectiv O.U.G. nr. 27/2006 privind salarizarea și alte

drepturi ale judecătorilor, procurorilor și altor categorii de personal din

sistemul justiției, aprobată prin Legea nr. 45/2007, și ulterior în baza

Legilor nr. 330/2009, 284/2010 și 285/2010.

În privința dreptului

câștigat de intimații-reclamanți prin hotărârile judecătorești invocate, Înalta

Curte constată că este vorba despre sume prevăzute în titluri executorii, a

căror punere în executare se face conform legii, fiind incidente prevederile O.U.G.

nr. 225/2008, privind eșalonarea plății sumelor datorate cu acest titlu, așa

cum corect susține și recurentul-pârât în motivele de recurs.

De altfel, Ministerul

Public - Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație si Justiție, ca

instituție bugetară, nu poate să înscrie în bugetul propriu nicio plată fără

bază legală pentru respectiva cheltuială.

Având în vedere calea

procesuală aleasă de intimații-reclamanți, Înalta Curte constată că în

contextul legislației ce reglementează, pe de o parte, salarizarea personalului

autorității judecătorești și, pe de altă parte, executarea hotărârilor

judecătorești definitive și irevocabile în materie, nu poate fi reținut un

refuz nejustificat de rezolvare a cererii intimaților-reclamanți în sensul art.

2 alin. (1) lit. i) și n) din Legea nr. 554/2004, modificată și completată.

în recurs

Pentru considerentele

expuse, în temeiul art. 20 alin. (3) din Legea nr. 554/2004 și al art. 312

alin. (1) - (3) C. proc. civ., Înalta Curte va admite recursul și va modifica

sentința atacată, în sensul respingerii acțiunii ca neîntemeiate.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Admite recursul

declarat de Ministerul Public - Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație

și Justiție împotriva Sentinței nr. 1737 din 16 aprilie 2010 a Curții de Apel

București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal.

Modifică sentința

atacată în sensul că respinge acțiunea formulată de reclamanții S.l., M.G.G.,

I.M.T., D.C., etc., ca nefondată.

Irevocabilă.

Pronunțată, în

ședință publică, astăzi 3 februarie 2011.