ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 2670/2008

Asupra recursului de față;

Din examinarea lucrărilor

din dosar, constată următoarele:

Prin acțiunea formulată la data de 21 ianuarie

2008, reclamantul N.N. a chemat în judecată Consiliul Superior al Magistraturii,

solicitând anularea hotărârii din 1 noiembrie 2007 a secției procurori prin care

i s-a respins cererea de transfer de la Parchetul de pe lângă Tribunalul Argeș la

Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Pitești.

În motivarea cererii,

reclamantul a arătat că în perioada 24 noiembrie 1994 - 26 iulie 2005 a funcționat

ca procuror financiar la Camera de Conturi a Județului Argeș, fiind ulterior numit

procuror la Parchetul de pe lângă Tribunalul Argeș prin Decretul nr. 719/2005 al

Președintelui României.

S-a mai învederat că numirea

în funcție s-a făcut în vederea îndeplinirii prevederilor O.U.G. nr. 53/2005, opțiunea

sa fiind încă din 2005 aceea de procuror la Parchetul de pe lângă Curtea de Apel

Pitești, astfel cum se consemnează în Hotărârea Consiliului Superior al

Magistraturii din 6 iulie 2005.

Reclamantul a criticat

soluția de respingere a cererii sale de transfer care s-a întemeiat pe Hotărârea

Plenului Consiliului Superior al Magistraturii din 18 octombrie 2007, prin care

s-a stabilit că salarizarea corespunzătoare Parchetului de pe lângă o instanță superioară

nu conferă de drept gradul profesional al acelei unități de Parchet și nici dreptul

de a fi transferat, întrucât procurorii nu dețin gradul profesional.

Astfel, reclamantul a

precizat că prin preluarea procurorilor financiari - operație echivalentă transferului

- procurorii financiari care erau salarizați corespunzător funcțiilor similare din

cadrul Parchetelor de pe lângă Curțile de Apel, au dobândit și dreptul la gradul

profesional avut.

Prin sentința nr. 34 din

27 februarie 2008 Curtea de Apel Pitești, secția comercială și de contencios administrativ,

a respins acțiunea ca nefondată.

Pentru a pronunța această

hotărâre, instanța a reținut că întrucât promovarea procurorilor se face potrivit

art. 43 alin. (1) din Legea nr. 303/2004 numai prin concurs la nivel național, în

limita posturilor vacante existente, iar reclamantul nu a susținut un asemenea concurs,

cererea sa nu are temei legal. Cât privește împrejurarea că reclamantul este salarizat

cu un coeficient de multiplicare corespunzător Parchetului de pe lângă Curțile de

Apel, instanța a stabilit că acesta i-a fost recunoscut ca un drept câștigat și

nu ca urmare a dobândirii gradului profesional superior.

Împotriva sentinței a

declarat recurs reclamantul N.N., criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie

și invocând greșita interpretare a legii.

Astfel, reclamantul a

arătat că la data preluării procurorilor financiari în unitățile de Parchet din

cadrul Ministerului Public, aceștia erau salarizați conform art. 38 alin. (2) din

O.U.G. nr. 177/2002, corespunzător funcțiilor salariale din cadrul Parchetelor de

pe lângă Curțile de Apel.

Reclamantul a invocat

și decizia nr. 2525/2006 a Înaltei Curți de Casație și Justiție prin care s-a stabilit

că instituția preluării include și transferul dreptului la gradul profesional de

procuror la Parchetul de pe lângă Curțile de Apel, precum și dispozițiile O.U.G.

nr. 27/2006 privind salarizarea magistraților în raport de nivelul instanței sau

Parchetului.

S-a precizat de asemenea,

că numirea în funcția de procuror la Parchetul de pe lângă Tribunalul Argeș s-a

făcut contrar opțiunii sale, fapt consemnat în Hotărârea Consiliului Superior

al Magistraturii nr. 256/2005.

Analizând actele și lucrările

dosarului în raport de motivele invocate și de prevederile art. 304 și 304

1

C. proc. civ., Curtea va constata că recursul este nefondat, urmând a fi respins

ca atare.

Curtea reține că reclamantul

a înțeles să învestească Curtea de Apel Pitești cu o acțiune întemeiată numai pe

dispozițiile Legii contenciosului administrativ nr. 554/2004, având ca obiect contestarea

hotărârii secției procurori a Consiliului Superior al Magistraturii nr. 280/2007

prin care, potrivit art. 40 lit. i) din Legea nr. 317/2004 s-au respins mai mult

cereri de transfer formulate de procurori, printre care și cea a reclamantului.

De menționat că reclamantul

nu a contestat hotărârea pronunțată de secție la Plenul Consiliului Superior al

Magistraturii în conformitate cu dispozițiile art. 36 alin. (2) din Legea nr. 317/2004

- procedură administrativă prealabilă care nu este obligatorie - adresându-se direct

Curții de Apel, potrivit art. 10 alin. (1) din Legea nr. 554/2004.

Criticile aduse sentinței

privind interpretarea și aplicarea dispozițiilor legale în materie nu au suport

legal, solicitarea sa de transfer la o unitate de Parchet superioară fiind în mod

corect respinsă, reclamantul neîndeplinind condițiile pentru promovarea la Parchetul

de pe lângă Curtea de Apel, neparticipând la vreun concurs de promovare în funcție,

astfel cum impun prevederile art. 43 alin. (1) din Legea nr. 303/2004.

Reclamantul, fost procuror

financiar, a fost preluat de Ministerul Public în baza O.U.G. nr. 53/2005 potrivit

procedurii reglementate de art. 5 din O.U.G. nr. 117/2003, care într-adevăr prevede

că judecătorii financiari vor fi propuși de Consiliul Superior al Magistraturii

pentru a fi numiți prin decret al Președintelui României în funcții de judecători

la instanțe, în raport de opțiunile acestora.

Prin hotărârea plenului

Consiliului Superior al Magistraturii din 6 iulie 2005, reclamantul, care și-a exprimat

opțiunea de a ocupa funcția de procuror la Parchetul de pe lângă Curtea de Apel

Pitești a fost numit procuror la Parchetul de pe lângă Tribunalul Argeș.

De menționat că reclamantul

nu a contestat în instanță această hotărâre, el funcționând din 2005 și până în

prezent la unitatea de Parchet unde a fost numit.

Împrejurarea că prin decizia

nr. 2525 din 29 iunie 2006 a Înaltei Curți de Casație și Justiție, secția de contencios

administrativ și fiscal, i-a fost admisă cererea privind salarizarea cu un coeficient

de multiplicare corespunzător procurorilor de la Parchetele de pe lângă Curțile

de Apel, nu echivalează cu recunoașterea gradului profesional corespunzător acestei

unități de Parchet.

Pentru a putea promova

la Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Pitești, reclamantul are obligația de a

susține concursul prevăzut de lege, astfel cum a reținut în mod corect instanța

de fond.

În raport de cele expuse

mai sus, Curtea va respinge recursul ca nefondat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge recursul declarat

de N.N. împotriva sentinței nr. 34/F-C din 27 februarie 2008 a Curții de Apel Pitești,

secția comercială și de contencios administrativ și fiscal, ca nefondat.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședință

publică, astăzi 25 iunie 2008.