ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 3880/2009

Asupra recursului penal de față:

Prin Încheierea de ședință nr. 2/2009 a Curții de Apel Cluj, secția penală și de minori, pronunțată în data de 11 noiembrie 2009 s-au dispus următoarele:

În baza art. 149

1

alin. (9) C. proc. pen. a admis propunerea de arestare preventivă formulată de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție - D.N.A. - Serviciul Teritorial Cluj, privind pe inculpatul M.M.D. și în consecință:

În temeiul art. 148 lit. f) C. proc. pen. raportat la art. 143 C. proc. pen. a dispus arestarea preventivă a inculpatului M.M.D.,  studii superioare, avocat în cadrul B. Cluj, pe o durată de 29 zile, cu începere de la de la 11 noiembrie 2009 și până la 9 decembrie 2009.

A dispus emiterea mandatului de arestare preventivă conform celor de mai sus.

Cheltuielile judiciare au rămas în sarcina statului.

Pentru a pronunța această hotărâre, instanța Curții de Apel Cluj, secția penală și de minori, a reținut următoarea situație:

Prin propunerea înaintată în prezenta cauză de către Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție - D.N.A. - Serviciul Teritorial Cluj s-a solicitat luarea măsurii arestării preventive față de inculpatul M.M.D., studii superioare, avocat în cadrul B. Cluj pe o durată de 29 de zile începând cu data de 11 noiembrie 2009 și până la data de 9 decembrie 2009, pentru săvârșirea infracțiunii de luare de mită prevăzută de art. 254 alin. (1) C. pen. raportat la art. 6 din Legea nr. 78/2000.

În motivarea propunerii s-a arătat că, prin rezoluția din data de 10 noiembrie 2009 s-a dispus începerea urmăririi penale față de învinuitul M.M.D. pentru săvârșirea infracțiunii de luare de mită prev. de art. 254 alin. (1) C. pen. raportat la art. 6 din Legea nr. 78/2000 modif., reținându-se în esență că în data de 5 noiembrie 2009 a pretins iar în data de 10 noiembrie 2009 a primit de la denunțătorul C.D., administrator ai SC D.P. SRL Turda suma de 1.000 de euro în legătură cu îndeplinirea atribuțiilor de lichidator judiciar, respectiv pentru a întocmi raportul final în procedura lichidării și pentru a nu proceda la executarea silită a averii debitoarei.

Prin ordonanța procurorului din data de 11 noiembrie 2009, s-a dispus punerea în mișcare a acțiunii penale, învinuitul M.M.D. dobândind calitatea de inculpat.

Împotriva acestei soluții, inculpatul M.M.D. a formulat recurs, solicitând instanței de recurs, respectiv Înaltei Curții de Casație și Justiție, casarea Încheierii nr. 2 din 11 noiembrie 2009, revocarea mandatului de arestare emis la data de 11 noiembrie 2009.

În susținerea motivelor de recurs se arată că măsura arestării preventive s-a luat în baza unor mijloace de probă nule, deoarece înregistrările ambientale au fost efectuate la datele de 9 și 10 noiembrie 2009, anterior începerii urmăririi penale în cauză.

Nu sunt întrunite elementele constitutive ale infracțiunii de luare de mită, neexistând latura obiectivă și subiectivă a acestei infracțiuni, nefiind îndeplinite nici condițiile referitoare la calitatea subiectului activ - calitate de funcționar.

Mai mult, se arată că s-a solicitat să se ia măsura prevăzută de Legea nr. 85/2006 împotriva asociatului C.D., măsură ce se contrazice cu așa-zisa pretindere de bani făcută de inculpat.

Se mai arată în motivele de recurs formulate de inculpat că măsura arestării preventive este nelegală și netemeinică și sub raportul circumstanțelor personale ale inculpatului, fiind avocat în B. Cluj, lichidator judiciar, tată a două fetițe minore, rezultând astfel că nu prezintă pericol pentru ordinea publică.

Examinând legalitatea și temeinicia hotărârii recurate, Înalta Curte de Casație și Justiție constată următoarele:

Prin rezoluția din data de 10 noiembrie 2009 s-a dispus începerea urmăririi penale față de învinuitul M.M.D. pentru săvârșirea infracțiunii de luare de mită prev. de art. 254 alin. (1) C. pen. raportat la art. 6 din Legea nr. 78/2000 modif., reținându-se în esență că în data de 5 noiembrie 2009 a pretins iar în data de 10 noiembrie 2009 a primit de la denunțătorul C.D., administrator al SC D.P. SRL Turda suma de 1.000 de euro în legătură cu îndeplinirea atribuțiilor de lichidator judiciar, respectiv pentru a întocmi raportul final în procedura lichidării și pentru a nu proceda la executarea silită a averii debitoarei.

Prin ordonanța procurorului din data de 11 noiembrie 2009, s-a dispus punerea în mișcare a acțiunii penale, învinuitul M.M.D. dobândind calitatea de inculpat.

Inculpatul M.M.D. are calitatea de avocat în cadrul B. Cluj, iar începând din data de 4 decembrie 2006 este practician în insolvență, membru al U.N.P.I.R., fiind înscris în Tabloul Uniunii. Începând din data de 1 ianuarie 2007 inculpatul a activat ca practician în insolvență prin cabinetul individual M.M.D.. În conformitate cu prevederile O.U.G. nr. 86/2006 modif. privind organizarea activității practicienilor în insolvență, procedurile de insolvență, procedurile de lichidare și procedurile de prevenire a insolvenței sunt conduse de practicieni în insolvență. Art. 3 definește lichidatorul ca fiind practicianul în insolvență autorizat în condițiile legii, desemnat să conducă activitatea debitorului în cadrul procedurii de faliment, generală ori simplificată și să exercite atribuțiile prevăzute de lege sau stabilite de instanța judecătorească, definiție reluată prin disp. art. 3 pct. 28 din Legea nr. 85/2006 privind procedura insolvenței.

Conform evidențelor electronice publicate pe site-ul Buletinului Insolvenței, SC D.P. SRL Turda, administrată de către denunțătorul C.D., se află în procedura simplificată de insolvență, deschisă prin Sentința 1629 din 28 aprilie 2009 pronunțată de către Tribunalul Comercial Cluj în Dosar 708/1285/2009. Lichidator judiciar pentru debitoare a fost desemnat inculpatul M.M.D., atribuțiile acestuia fiind cele prevăzute de lege în cuprinsul art. 25 din Legea nr. 85/2006, printre care examinarea activității debitorului asupra căruia se inițiază procedura simplificată în raport cu situația de fapt și întocmirea unui raport amănunțit asupra cauzelor și împrejurărilor care au dus la insolvență, cu menționarea persoanelor cărora le-ar fi imputabilă și a existenței premiselor angajării răspunderii acestora în condițiile art. 138, și supunerea acelui raport judecătorului-sindic într-un termen stabilit de acesta; conducerea activității debitorului; verificarea creanțelor; urmărirea și încasarea creanțelor; vânzarea bunurilor din averea debitorului, în conformitate cu prevederile legii.

Referitor la calitatea de subiect activ este de reprodus că potrivit art. 147 alin. (2) C. pen. prin funcționar se înțelege persoana menționată în alin. (1) precum și orice salariat care exercită o însărcinare în serviciul unei alte persoane juridice decât cele prevăzute în acel aliniat. Ori numirea în calitate de lichidator, legală, pentru a se ocupa de lichidarea acelei societăți, echivalează cu o însărcinare în serviciul unei persoane juridice. Calitatea de funcționar nu este legată de existența unui raport de muncă și nici de stabilirea unei retribuții deoarece, așa cum rezultă din art. 147 alin. (1) exercitarea atribuției de funcționar se poate face cu orice titlu, indiferent cum a fost învestită. Ceea ce interesează este faptul că persoana în cauză își îndeplinește în acea calitate obligațiile asumate. Referirea la statutul avocatului, care nu poate fi considerat funcționar, nu-și găsește locul în speță. Avocatul care deține și funcția de lichidator judiciar dobândește prin aceasta calitatea de funcționar.

Pe parcursul procedurii de lichidare, în cursul lunii septembrie, în virtutea prevederilor legale, inculpatul a formulat cerere de angajare a răspunderii personale a numitului C.D., întemeiată pe dispozițiile art. 138 lit. d) din Legea nr. 85, arătând că nu au fost prezentate documentele societății, administratorul nedând curs notificărilor transmise de către lichidator. După data de 15 septembrie 2009, termen la care a fost depusă cererea de angajare a răspunderii, denunțătorul C.D. a luat legătura cu lichidatorul, cu care a purtat mai multe discuții, la data de 5 octombrie 2009 procedând la predarea documentelor contabile ale debitoarei. Ulterior acestui moment, între lichidator și C.D. au avut loc mai multe întâlniri.

Astfel, potrivit declarației date de către denunțător, confirmată și de către inculpat, inclusiv în cadrul declarației date în fața judecătorului, în data de 5 noiembrie 2009 lichidatorul i-a comunicat că situația firmei este dificilă, că datoriile față de bugetul de stat sunt de circa 40.000 RON iar potrivit prevederilor legale, se va proceda la începerea executării silite, inclusiv asupra bunurilor personale ale administratorului firmei.

Totodată, lichidatorul a susținut că în schimbul sumei de 1.000 de euro va întocmi actele specifice procedurii insolvenței astfel încât să nu se treacă la executarea silită și să se finalizeze lichidarea.

La data de 9 noiembrie 2009, după sesizarea prin denunț a Serviciului Teritorial Cluj din Cadrul D.N.A., C.D. s-a întâlnit cu inculpatul M.M.D., ocazie cu care acesta din urmă a promis că, în schimbul sumei de 1.000 euro va finaliza procedura de lichidare fără a proceda la executarea silită a bunurilor debitoarei și fără a se angaja răspunderea personală a administratorului societății. Această discuție a fost interceptată și înregistrată pe baza autorizației provizorii emise de către procuror în condițiile art. 91

2

alin. (2) C. proc. pen., prin ordonanța nr. 100/P/09 noiembrie 2009. Ordonanța provizorie a fost confirmată de către Curtea de Apel Cluj prin Încheierea penală nr. 49 din 10 noiembrie 2009

Întrucât termenul de judecată a fost stabilit pentru data de 10 noiembrie 2009, ora 10:00, lichidatorul judiciar a solicitat denunțătorului să se prezinte la cabinetul său, situat pe strada A.V.V. din Cluj-Napoca, în ziua termenului, la ora 9:00.

Activitatea de primire a banilor a avut loc în data de 10 noiembrie 2009, la cabinetul individual al lichidatorului, a fost înregistrată în baza autorizației provizorii de interceptare și înregistrare emisă de către procuror și constatată în procedura infracțiunii flagrante, fiind încheiat proces-verbal corespunzător aflat la dosarul cauzei.

Cu prilejul audierilor sale, inculpatul M.M.D. nu recunoaște săvârșirea infracțiunii de corupție reținută în sarcina sa, motivându-și conduita prin aceea că nu a apreciat serioasă oferta făcută. De asemenea, în ce privește primirea sumei de bani, acesta arată, oarecum pueril, că nu a refuzat și nici nu a restituit-o denunțătorului întrucât, în fapt, suma de bani nu a fost primită fiind "surprins de predarea efectivă a acelei sume și consider că ulterior aceasta ar fi trecut în categoria plăților pe cere denunțătorul le avea de făcut". Suma de 1.000 de euro a fost găsită pe birou la momentul constatării infracțiunii flagrante. În prealabil denunțătorul a întrebat "unde să o pun" iar inculpatul i-a spus "pe birou".

Probele administrate în cauză atestă cu certitudine că inculpatul a pretins suma de 1.000 de euro în data de 5 noiembrie 2009 după care, în data de 10 noiembrie 2009 a primit efectiv suma solicitată. Din procesul-verbal de redare a convorbirilor purtate în data de 9 noiembrie 2009 și din cuprinsul înregistrărilor fixate pe suport optic anexat dosarului, rezultă că inculpatul M.M.D. îi prezintă denunțătorului etapele viitoare ale procedurii, dându-i asigurări că îl va ajuta în schimbul primirii banilor. De asemenea, cu prilejul remiterii sumei, s-a procedat la interceptarea și înregistrarea discuțiilor ambientale, din procesul-verbal de redare certificat procedural, rezultând că inculpatul primește suma de bani. Este prezentat dialogul purtat între inculpat și denunțător, sugestiv și concludent în realizarea conținutului infracțiunii de mită și în modalitatea alternativă a primirii unei sume de bani: " Deci nu mai am nici o problemă." " Nu, nu mai ai", " No, uită-te să fie în regulă" " Bun, îs." " Îți las aici pă masă?" "Da". Rezultă cu claritate că dialogul a continuat, inculpatul l-a însoțit pe denunțător până când acesta a părăsit cabinetul, suma de bani rămânând pe biroul său, unde a și fost găsită în procedura de constatare a infracțiunii flagrante.

Nu se pun probleme efective de înlăturare a vreunor probe, acte procesuale întocmite, cadru legal. În acest sens a fost respectat, totul fiind circumscris pentru această dezbatere judiciară de conținutul art. 68

1

C. proc. pen., respectiv indicii temeinice și date din care rezultă presupunerea rezonabilă a săvârșirii faptei, ceea ce se realizează în cauză. Se întrunesc și cerințele de la art. 148 lit. f) C. proc. pen. întrucât inculpatul a săvârșit o infracțiune pentru care legea prevede o pedeapsă a închisorii mai mare de 4 ani și există probe că lăsarea în libertate a inculpatului prezintă pericol concret pentru ordinea publică.

Raportat la modul concret de comitere, condiționarea îndeplinirii ori neîndeplinirii atribuțiilor ce decurg din Legea nr. 85/2006 de primirea unor sume de bani necuvenite conferă faptei de corupție o gravitate deosebită și probează periculozitatea socială. Minimalizarea faptei prin prisma sumei modice primite, de 1000 de euro, este o atitudine nepotrivită, trebuie a fi luată în considerare activitatea concretă în esența sa, dedarea la un act de corupție, impactul unui astfel de act asupra societății, a celor care își desfășoară întregul cadru social și profesional fără pată, și nu o raportare matematică, strictă, la un anumit cuantum.

Lichidatorul judiciar este dator să asigure efectuarea cu celeritate și în condițiile legii a drepturilor și obligațiilor celorlalți participanți la aceste acte și operațiuni. Uniunea Națională a Practicienilor în Insolvență este persoană juridică de utilitate publică astfel că serviciile membrilor săi sunt de asemenea de utilitate publică, cu atât mai mult cu cât ele se îndeplinesc în cadrul unor proceduri judiciare ce trebuie să ofere garanții stricte de legalitate. Starea de insolvență afectează deopotrivă debitorul și creditorii astfel că a pretinde sume de bani de la unul din participanții la procedură este de natură a leza grav valori fundamentale ocrotite de lege. În speță, principalul creditor este bugetul de stat ale cărui interese ar fi putut fi prejudiciate prin conduita inculpatului.

Pentru toate aceste considerente, urmează ca în baza dispozițiilor art. 385

15

pct. 1 lit. b) C. proc. pen. să se respingă ca nefondat, recursul formulat de inculpatul M.M.D. împotriva Încheierii nr. 2 din 11 noiembrie 2009 a Curții de Apel Cluj, secția penală și de minori, pronunțată în Dos. nr. 1983/33.2009.

În baza art. 192 C. proc. pen., va obliga pe recurent la plata cheltuielilor de judecată către stat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge, ca nefondat, recursul declarat de inculpatul M.M.D. împotriva Încheierii nr. 2 din 11 noiembrie 2009 a Curții de Apel Cluj, secția penală și de minori, pronunțată în Dosarul nr. 1983/33/2009.

Obligă recurentul inculpat la plata sumei de 225 RON cu titlu de cheltuieli judiciare către stat, din care suma de 25 RON, reprezentând onorariul pentru avocatul din oficiu până la prezentarea apărătorului ales, se va avansa din fondul Ministerului Justiției și Libertăților Cetățenești.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică, azi 20 noiembrie 2009.