ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 5480/2012

Asupra conflictului

de competență constată următoarele:

Prin acțiunea înregistrată pe rolul

Tribunalului Hunedoara la data de 22 februarie 2011, reclamantul M.D.V. a

solicitat, în contradictoriu cu pârâții Ministerul Apărării Naționale, Casa de

Pensii a Ministerului Apărării Naționale și Casa Sectorială de Pensii a

Ministerului Apărării Naționale, în principal, anularea Deciziei de pensionare

din 31 decembrie 2010 și menținerea Deciziei nr. X/2003, precum și a

drepturilor de pensie pe care le-a avut anterior deciziei atacate, iar în

subsidiar, anularea primei decizii și obligarea Casei Sectoriale de Pensii din Ministerul

Apărării Naționale la emiterea unei decizii de stabilire a drepturilor de

pensii, calculate potrivit Legii nr. 119/2010, ținând seama de toate veniturile

realizate lunar pe toată perioada de activitate, aferentă gradului de

locotenent colonel. A mai solicitat obligarea pârâților la plata sumei de 1.261

RON reprezentând diferența dintre pensia aferentă lunii decembrie 2010 și suma

plătită în baza deciziei atacate, reevaluată cu rata inflației la data plății

efective.

Tribunalul Hunedoara,

secția litigii de muncă și asigurări sociale, prin Sentința nr. 1591/LM din 23

iunie 2011 a admis excepția necompetenței teritoriale, invocată din oficiu de

instanță. A declinat competența de soluționare a acțiunii de asigurări sociale

în favoarea Tribunalului București, secția a VIII-a conflicte de muncă și

asigurări sociale.

S-a reținut că

decizia contestată privind recalcularea pensiei militare a fost emisă în baza

Legii nr. 119/2010, act normativ care la art. 7 alin. (1) face trimitere la

procedura Legii nr. 19/2000.

Invocându-se

dispozițiile art. 156 din Legea nr. 19/2000 și având în vedere că acțiunea nu

este îndreptată împotriva C.N.P.A.S. sau împotriva casei teritoriale de pensii

ci împotriva unor alte instituții, a fost declinată competența de soluționare a

cauzei în favoarea Tribunalului București.

În ceea ce privește

Casa Sectorială de Pensii din cadrul Ministerului Apărării Naționale s-a

constatat că a fost înființată în baza Legii nr. 263/2010 care a intrat în

vigoare începând cu data de 1 ianuarie 2011, iar decizia contestată în dosar nu

a fost emisă în conformitate cu această lege.

Prin Decizia civilă

nr. 2154 din 8 decembrie 2011, Curtea de Apel Alba Iulia, secția pentru

conflicte de muncă și asigurări sociale a respins, ca inadmisibil, recursul

declarat de reclamantul M.D.V. împotriva Sentinței civile nr. 1591/2011

pronunțată de Tribunalul Hunedoara, în raport de dispozițiile art. 158 alin.

(3) C. proc. civ., astfel cum au fost modificate prin Legea nr. 202/2010.

Tribunalul București,

secția a VIII-a conflicte de muncă și asigurări sociale, prin Sentința civilă

nr. 4519 din 15 mai 2012 a admis excepția necompetenței teritoriale. A declinat

în favoarea Tribunalului Hunedoara competența de soluționare a cauzei. A

constatat ivit conflictul negativ de competență și a înaintat dosarul Înaltei

Curți de Casație și Justiție, în vederea soluționării acestuia.

S-a reținut, pornind

de la prevederile art. 154 alin. (1) din Legea nr. 263/2010, prin raportare la

art. 725 alin. (1) C. proc. civ., că pentru stabilirea competenței teritoriale

prezintă interes legea de procedură în vigoare la momentul sesizării instanței,

respectiv Legea nr. 263/2010 care a modificat norma de competență reglementată

de art. 156 din Legea nr. 19/2000, lege care a fost abrogată.

S-a constatat astfel

că aparține Tribunalului Hunedoara competența soluționării cauzei, ca instanță

în circumscripția căreia se află reședința reclamantului.

Regulatorul de

competență urmează a fi pronunțat în favoarea Tribunalului Hunedoara, în

considerarea argumentelor ce succed.

În stabilirea

instanței competentă teritorial să soluționeze prezenta cauză, trebuie corect

interpretate dispozițiile legale ce vizează aplicarea legilor în timp, în

funcție de succesiunea acestora.

Astfel, este adevărat

că art. 156 din Legea nr. 19/2000, în vigoare la data emiterii deciziei a cărei

anulare se solicită, prevedea că se adresează instanței în a cărei rază

teritorială își are domiciliul sau sediul reclamantul, cererile îndreptate

împotriva C.N.P.A.S. sau împotriva caselor teritoriale de pensii, celelalte

cereri adresându-se instanței în a cărei rază teritorială își are domiciliul

sau sediul pârâtul.

Textul menționat mai

sus a fost însă abrogat expres prin art. 196 lit. a) din Legea nr. 263/2010

privind sistemul unitar de pensii publice.

Prin dispozițiile

cuprinse la art. 154 alin. (1) din Legea nr. 263/2010 s-a reglementat

competența de soluționare a cererilor îndreptate împotriva C.N.P.P., a caselor

teritoriale de pensii sau împotriva caselor de pensii sectoriale, prevăzându-se

că acestea se adresează instanței în a cărei rază teritorială își are

domiciliul ori sediul reclamantul.

Aceste prevederi

reprezintă o derogare de la dispozițiile alin. (2) al textului de lege

menționat, conform cărora “celelalte cereri se adresează instanței în a cărei

rază teritorială își are domiciliul sau sediul pârâtul”, de natură a facilita

accesul la instanță al persoanelor îndreptățite.

Trebuie precizat

totodată că față de dispozițiile legii vechi, Legea nr. 263/2010 a introdus

noțiunea de case de pensii sectoriale, care sunt, de fapt, succesoarele de

drept ale fostelor structuri organizatorice responsabile cu pensiile din

Ministerul Apărării Naționale, Ministerul Administrației și Internelor și

Serviciului Român de Informații, structuri care au fost desființate și ale

căror atribuții, potrivit art. 135 din lege, sunt stabilite prin hotărâre de

Guvern.

În ceea ce privește

aplicabilitatea prevederilor Legii nr. 263/2010 unei acțiuni formulate după

intrarea actului normativ în vigoare, dar care privește o decizie emisă în baza

legii vechi, respectiv Legea nr. 119/2010, se reține că potrivit art. 725 alin.

(1) C. proc. civ., care reprezintă dreptul comun în materie (art. 156 din Legea

nr. 263/2010 stipulează că prevederile legii, referitoare la jurisdicția asigurărilor

sociale, se completează cu dispozițiile C. proc. civ.), dispozițiile legii noi

de procedură se aplică din momentul intrării ei în vigoare, inclusiv proceselor

în curs de judecată începute sub legea veche, precum și executărilor silite

începute sub acea lege.

În considerarea celor

ce preced, având în vedere că reclamantul are domiciliul în județul Hunedoara,

competența soluționării acțiunii formulată de acesta revine Tribunalului

Hunedoara.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Stabilește competența

de soluționare a cauzei în favoarea Tribunalului Hunedoara.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședință

publică, astăzi 19 septembrie 2012.

Procesat de GGC - AS