ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 53/2008

Asupra recursului de față;

Din examinarea lucrărilor

din dosar, constată următoarele:

Prin acțiunea înregistrată la 08 decembrie 2006,

reclamanta SC G. SA Aninoasa a solicitat, în contradictoriu cu Guvernul României

– Cancelaria Primului Ministru și Agenția Națională a Funcționarilor Publici, anularea

deciziei nr. 158 din 12 septembrie 2006 publicată în M. Of. al României partea I

nr. 780/14.09.2006 și a actelor care au stat la baza acesteia cu privire la numirea

domnului P.M. în funcția de consilier de soluționare a contestațiilor în domeniul

achizițiilor publice în cadrul Consiliului Național de Soluționare a Contestațiilor.

În motivarea acțiunii,

reclamanta a arătat că P.M. nu îndeplinește condițiile prevăzute de art. 19

alin. (1) din Regulamentul din 14 iunie 2006 de organizare și funcționare a Consiliului

Național de Soluționare a Contestațiilor, art. 261 alin. (2) din O.U.G. nr. 34/2006

și ale Legii nr. 188/1999, cu modificările ulterioare.

În cauză, P.M. a formulat

cerere de intervenție accesorie în interesul pârâtelor Guvernul României – Cancelaria

Primului Ministru și Agenția Națională a Funcționarilor Publici, prin care a invocat

excepția lipsei calității de reprezentant, respectiv excepția lipsei de calitate

a celui care a promovat acțiunea, precum și excepția lipsei de interes a reclamantei

în promovarea acțiunii.

Pârâta Agenția Națională

a Funcționarilor Publici a invocat, prin întâmpinare, excepția lipsei calității

sale procesuale pasive, excepția lipsei calității sale procesuale pasive, excepția

lipsei procedurii plângerii prealabile și excepția lipsei de interes a acțiunii.

Autoritatea Națională

pentru Reglementarea și Monitorizarea Achizițiilor Publice a formulat cerere de

intervenție accesorie, în favoarea pârâtului Guvernul României – Cancelaria Primului

Ministru.

Cererile de intervenție

accesorie formulate în cauză au fost admise în principiu prin încheierea de ședință

din 17 ianuarie 2007.

Excepțiile lipsei procedurii

prealabile și lipsei calității de reprezentant au fost respinse față de actele dosarului,

iar excepțiile lipsei calității procesuale pasive a Agenției Naționale a

Funcționarilor Publici și lipsei de interes a acțiunii au fost unite cu fondul cauzei.

Prin sentința civilă

nr. 1120 din 25 aprilie 2007, Curtea de Apel București, secția a VIII-a contencios

administrativ și fiscal, a admis excepția lipsei calității procesuale pasive a Agenției

Naționale a Funcționarilor Publici și, în consecință, a respins acțiunea reclamantei

cu privire la aceasta ca fiind formulată împotriva unei persoane fără calitate procesuală

în cauză; a admis excepția lipsei de interes a acțiunii și a admis cererile de intervenție

accesorie formulate în cauză.

Pentru a se pronunța astfel,

instanța a reținut că excepția lipsei calității procesuale pasive a Agenției

Naționale a Funcționarilor Publici este întemeiată, întrucât obiectul litigiului

nu îl constituie vreun act administrativ sau măsură administrativă care să fi fost

emisă sau dispusă de aceasta.

Cu privire la excepția

lipsei de interes a acțiunii, s-a reținut că reclamanta nu a făcut dovada, în sensul

art. 1169 C. civ. cu privire la existența unui interes legitim privat ori a unui

interes legitim public, în sensul art. 2 alin. (2) lit. o) și p) din Legea nr. 554/2004

care să-i fi fost vătămat prin actul administrativ individual atacat.

În consecință, instanța

de fond a respins acțiunea și a admis cererile de intervenție accesorie formulate

de P.M. și Autoritatea Națională pentru Reglementarea și Monitorizarea Achizițiilor

Publice.

Împotriva sentinței civile

nr. 1126 din 25 aprilie 2007 a Curții de Apel București, secția a VIII-a contencios

administrativ și fiscal, a formulat recurs în termenul legal reclamanta SC G. SA

Aninoasa, prin care s-a solicitat admiterea căii de atac și modificarea hotărârii

atacate în sensul respingerii excepției lipsei calității procesuale pasive a Autorității

Naționale pentru Reglementarea și Monitorizarea Achizițiilor Publice și a respingerii

excepției lipsei de interes a acțiunii.

A învederat recurenta,

prin motivele de recurs, că în mod nelegal a fost admisă excepția lipsei de interes

a acțiunii, în condițiile în care, prin raportare la dispozițiile Legii nr. 554/2004,

interesul societății reclamante întrunește condițiile cerute de lege, și anume este

legitim, este personal, este născut la data introducerii acțiunii și este actual

în sensul în care dacă nu s-ar fi promovat acțiunea societatea ar fi avut de suferit.

Instanța de fond, arată recurenta, ar fi trebuit să țină cont de împrejurarea că

există un conflict de interese rezultat din faptul că intervenientul P.M. are un

interes personal în soluționarea favorabilă SC I. SA sau defavorabilă SC G. SA ,

care contravine interesului public, astfel încât afectează independența și imparțialitatea

sa în luarea deciziilor ori îndeplinirea cu obiectivitate a îndatoririlor care îi

revin în exercitarea funcției publice deținute.

De asemenea, recurenta

a precizat că în mod eronat a fost admisă excepția lipsei calității procesuale pasive

a Autorității Naționale pentru Reglementarea și Monitorizarea Achizițiilor Publice,

această excepție fiind solicitată nu de pârâta în discuție, ci de intervenientul

accesoriu în favoarea Guvernului României - Cancelaria Primului Ministru.

Recursul este nefondat.

Cum rezultă în mod evident

din dispozitivul hotărârii, întocmit în condițiile art. 258 alin. (1) C. proc.

civ., prin sentința civilă nr. 1126 din 25 aprilie 2007 Curtea de Apel București,

secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal, a fost admisă excepția lipsei

calității procesuale pasive a Agenției Naționale a Funcționarilor Publici, cu consecința

respingerii acțiunii reclamantei cu privire la această parte ca fiind formulată

împotriva unei persoane fără calitate procesuală pasivă, și a fost admisă excepția

lipsei de interes a acțiunii, cu consecința respingerii acțiunii reclamantei pe

acest temei.

În aceste condiții, dintr-o

greșeală de redactare în sentința atacată, întocmită potrivit prevederilor art.

261 C. proc. civ., s-a trecut în dispozitiv că se admite excepția lipsei calității

procesuale pasive a Autorității Naționale pentru Reglementarea și Monitorizarea

Achizițiilor Publice, în realitate fiind vorba de o eroare materială susceptibilă

de îndreptare pe calea prevăzută de art. 281 C. proc. civ.

Prima instanță a admis

în mod corect excepția lipsei calității procesuale pasive a Agenției Naționale a

Funcționarilor Publici, întrucât intimata în discuție nu putea fi obligată în raportul

juridic dedus judecății, atâta vreme cât prin acțiunea reclamantei s-a solicitat

anularea unei decizii emise de Primul Ministru prin care numitul P.M. a fost numit

în funcția de consilier de soluționare a contestațiilor în domeniul achizițiilor

publice din cadrul Consiliului Național de Soluționare a Contestațiilor, precum

și a actelor care au stat la baza acestui act administrativ.

Este neîndoios că Agenția

Națională a Funcționarilor Publici nu are atribuții legate de numirea în funcție

a consilierilor de soluționare a contestațiilor în domeniul achizițiilor publice,

și nici calitate procesuală pasivă în litigii referitoare la acest aspect, stabilindu-se

prin art. 18 alin. (1) din Regulamentul de organizare și funcționare al Consiliului

Național de Soluționare a Contestațiilor că membrii acestui organism sunt numiți

în funcție prin decizie a Primului Ministru, pe baza unui concurs organizat, potrivit

art. 18 alin. (2) din același act normativ, de către Autoritatea Națională pentru

Reglementarea și Monitorizarea Achizițiilor Publice, până la dobândirea personalității

juridice, și de către Consiliul Național de Soluționare a Contestațiilor, ulterior

dobândirii personalității juridice.

De asemenea, instanța

de fond a reținut în mod just că reclamanta nu a justificat interesul în exercitarea

acțiunii în contencios administrativ și a admis excepția lipsei de interes a acțiunii,

cu consecința respingerii acțiunii reclamantului pe acest temei.

Într-adevăr, interesul,

chiar dacă nu se corelează cu un drept subiectiv civil, trebuie să stea la baza

oricărei cereri în justiție și el se analizează atât în persoana celui care formulează

acțiunea în justiție, cât și în persoana celui care se apără. Interesul constă în

folosul practic material sau moral, ori material și moral, pe care partea îl urmărește

în judecată, și el trebuie să îndeplinească în mod cumulativ mai multe atribute

sau condiții, respectiv să fie legitim, să fie născut și actual și să fie personal.

În cauză, reclamantul nu a probat că prin actul administrativ atacat i-a fost vătămat

vreun drept recunoscut de lege sau vreun interes legitim și că acest act este de

natură să-i producă vreun prejudiciu, astfel că lipsește, în cazul reclamantei,

una din condițiile esențiale de exercițiu a acțiunii în contencios administrativ,

cea a interesului procesual.

În raport de cele mai

sus arătate, apreciind că sentința atacată este legală și că motivele de recurs

formulate în cauză sunt neîntemeiate, urmează a se dispune, în temeiul dispozițiilor

art. 312 alin. (1) C. proc. civ., respingerea ca nefondat a recursului declarat

de reclamanta SC G. SA Aninoasa împotriva sentinței civile nr. 1126 din 25 aprilie

2007 a Curții de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge recursul declarat

de reclamanta SC G. SA Aninoasa împotriva sentinței civile nr. 1126 din 25 aprilie

2007 a Curții de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal,

ca nefondat.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședință

publică, astăzi 10 ianuarie 2008.