Dąbrowski împotriva Poloniei

Reclamantul, care este jurnalist, s-a născut în 1952 și locuiește în Lubajny, Polonia. Pe 15 septembrie 1998, reclamantul a publicat într-un ziar zilnic, Dziennik Pojezierza, următorul articol: „Velocitate turcă a sistemului judiciar Ostroda. Guvernatorul doar un martor. Mâine, miercuri, 16 septembrie, la ora 9 va începe o altă audiere în fața Curții de District Ostroda într-un caz penal împotriva lui Tadeusz L., primarul adjunct al lui Ostróda și Lech K., consilier juridic. Factura de inculpare include acuzații împotriva lor că, acum trei ani, la 28 septembrie 1995, ei au efectuat un furt în biroul TVK Vectra, o companie privată care a lucrat legal și a închiriat biroul de la Cooperatorul Locativ Jedność.

Cazul a fost deja pe cale de doi ani și jumătate. De câteva luni, Curtea nu a putut prelua dovezi de la guvernatorul Zbigniew Babalski, primarul lui Ostroda, cel mai important martor. În numeroase ocazii, el a fost convocat fără succes înaintea lui Themis. Babalski trimitea scuze la curte sau nu a participat la audieri fără nici o explicație. Pentru prima dată, și până acum singura dată, guvernatorul a apărut în fața instanței la 28 mai. Cu toate acestea, el nu a putut fi auzit pentru că acuzatul Tadeusz L. a fost absent, nu pentru prima dată, deoarece el a fost prezent în liniște la acea vreme în primărie situată ... la 100 de metri de distanță. Acesta a fost – potrivit observatorilor cazului – o altă instanță de îndepărtare a procedurii pentru a întârzia data eliberării unei hotărâri.

Protragerea cauzei duce la probabilitatea că acest caz va fi întrerupt sau acuzat. O judecată condamnând Tadeusz L. ar însemna o întrerupere a carierei sale foarte lucrative în guvernul local. În plus, este un caz foarte enervant și periculos pentru guvernatorul Zbigniew Babalski. Dovezile luate până acum de martori arată în mod clar că furtul din Vectra a avut loc cu cunoașterea și aprobarea lui. În ziua încercării de a prelua operatorul de cablu TV a telefonat poliția și a cerut "asistența la expulzare" – înșelătoarea ofițerilor de poliție. În ziua de după furat, el a informat oamenii din Ostroda – prin intermediul operatorului de cablu de televiziune pe care l-a preluat – că acțiunea a fost legală și a servit interesele publicului de televiziune.

Nu se știe dacă instanța va cere guvernatorului să explice aceste fapte perturbatoare. De asemenea, nu se știe dacă Curtea va decide în cele din urmă să clarifice rolul jucat în jaf de Grzegorz Kierozalski, în acel moment secretarul orașului și de astăzi bucătarul de cabinet al guvernatorului. Din dovezile furnizate de Henryk K., un fabric angajat de administrația municipală de locuințe, Kierozalski l-a instruit să ia unelte și să forțeze deschiderea unei uși la biroul Vectra. În vederea multor fosti consilieri Ostroda, lista acuzată în acest caz este prea scurtă cu cel puțin jumătate. Cu toate acestea, nu se știe dacă guvernatorul Babalski va permite instanței să termine acest caz neobișnuit.” 7. Pe 17 septembrie 1998, reclamantul publicat în același zi zilnic următorul articol: „O gipsie a făcut-o, dar ei vor agăța fierarul.

Un caz privind furtul în Vectra se apropie de sfârșit. Ieri, la 16 septembrie, Curtea de District Ostroda a încheiat prezența probei în cazul privind furtul în biroul Vectra Cable Television în care acuzatul este Tadeusz L., primarul adjunct al Ostroda și Lech K., consilier juridic. Procedura a durat doi ani și jumătate. O hotărâre va fi eliberată la 22 septembrie. Curtea Ostroda, după câteva luni de așteptare pentru guvernatorul ocupat Olsztyn, Zbigniew Babalski, a putut în sfârșit să ia dovezi de la el. Martorul principal în cazul a fost ascunde în spatele lipsei de memorie și faptul că la 28 septembrie 1995, în ziua furtului, el a fost pentru toată ziua în Olsztyn care a participat la o întâlnire cu guvernatorul Janusz Lorenz.

El a numit o echipă guvernamentală locală – care a forțat să deschidă o ușă și a folosit violența împotriva angajaților Vectra – o comisie de inventar înființată de administrația municipală. Babalski nu a amintit cine exact a fost încredințat cu această sarcină. Curtea nu a încercat să clarifice rolul jucat în acest eveniment penal de atunci, primarul Zbigniew Babalski. Acesta nu l-a întrebat de ce a sprijinit public, la televizor, o încercare de a prelua operatorul de televiziune sau de ce a cerut poliției să "sista în expulzarea Vectra". În vederea multor consilieri Ostroda Babalski știa despre furt și a fost de acord cu ea. Acest lucru este demonstrat, de asemenea, prin faptul că el nu a pedepsit hoții – subordonații săi – dar le-a promovat sistematic în guvernul local.

Acuzatul Tadeusz L. a depus trei cereri suplimentare, care ar fi întârziat procedura. Curtea le-a respins. Avocatul pentru Vectra a sugerat că Tadeusz L. Tadeusz L. a afirmat că Vectra se răzbună pentru că își descoperă 'swindles'. Se simte în mare măsură că numai 'smalt frit' a apărut în fața instanței de la Ostróda. Realii instigatori ai furtului rămân nepedepsiți.” 8. La 23 septembrie 1998, reclamantul a publicat următorul articol: „Sfârșitul carierei unui primar-burgar? Sfârșitul serii Ostroda. Ieri, la 22 septembrie, Curtea de district Ostroda, după trei ani de la examinarea unui caz privind furtul în [sediul] Vectra Cable Television, a dat hotărâre. [Curtea] l-a găsit pe Tadeusz L., adjunct primar și Lech K., consilier juridic, vinovat de o încercare de către oficialii guvernamentali locali de a prelua o companie privată – fără precedent în această țară.

Procedura penală împotriva ambele acuzate a fost întreruptă condițional pentru un an. Curtea condamna fiecare dintre ele la o amendă de 150 zloty, care va merge la un azil de îngrijire din Szildak. Fiecare dintre ele a fost ordonat să plătească o taxă de 50 de zloți și 50 la sută din costurile procedurii. Avocatul procurorului auxiliar Mirosław Gāsiewski, care a reprezentat Vectra, a declarat că va face apelul, deoarece el a considerat că sentința a fost clar lentă. În declarația sa orală făcută înainte de hotărâre, el a declarat că la 28 septembrie 1995, „autoritățile municipale au linșat Vectra”. În acest sens, au arătat "o lipsă de cultură juridică de bază" și "folosind tactica banditului" ei au vrut să rezolve o dispută cu o companie de cablu.

Oamenii ca Tadeusz L. – subliniat avocatul – nu ar trebui să dețină posturi de prominente în primărie. Acțiunea ambelor acuzate a privat Vectra de capacitatea de a opera o rețea pentru o perioadă de trei luni, ceea ce a dus la o pierdere de cel puțin 1,5 miliarde de zloti vechi. Adjunctul primarului de la Ostroda a declarat că lista acuzată a fost prea scurtă. El a sugerat că ar trebui să includă și Zbigniew Babalski, primar la acea vreme și astăzi guvernatorul Olsztyn, și Grzegorz Kierozalski, un fost secretar al orașului și astăzi bucătarul guvernatorului de cabinet, deoarece un furt din Vectra a fost comis cu cunoștințele și aprobarea lor. El a apărat clientul său susținând că el a vrut doar să facă un inventar în Vectra.

Tadeusz L. în ultima sa declarație a atacat avocatul Vectra, susținând că a fost atât de activ pentru că el aștepta de la acea companie "un bonus financiar în viitor". Tadeusz L. se află în următoarele alegeri la consiliul municipal. În cazul în care Curtea Regională Olsztyn susține sau crește sentința, adjunctul primar al Ostroda – chiar dacă el câștigă un loc – îl va pierde în virtutea legii. Asta va însemna sfârșitul carierei sale de opt ani, furtunoasă și lucrativă în guvernul local.” 9. La data neespecificată Tadeusz Lubaczewski a depus la Curtea de District Olsztyn o factură privată de acuzare. În special, Tadeusz Lubaczewski a susținut că, în articolele publicate la 15 și 23 septembrie 1998, reclamantul a formulat următoarele „acuzații necorespunzătoare”: „1.

l-a numit „un primar-burglar”; 2. a descris cariera sa în guvernul local ca „stormoasă” și „foarte profitabilă”; 3. a declarat că „acțiunea ambelor acuzate a privat Vectra de capacitatea de a opera o rețea pentru o perioadă de trei luni, ceea ce a dus la o pierdere de cel puțin 1,5 miliarde de zloti vechi”; 4. a considerat că „[curtea] a găsit vicepreședintele Tadeusz L., vinovat de o încercare de către autoritățile guvernamentale locale de a prelua o companie privată – fără precedent în această țară”; și 5. Difuzarea informațiilor false că el "a fost absent, nu pentru prima dată, deoarece el a fost prezent liniștit în acea perioadă în primărie"” 10. Reclamantul a fost judecat de Curtea de District Olsztyn între 29 mai și 7 noiembrie 2000. La 7 noiembrie 2000, el a fost condamnat de difamare în temeiul articolului 212 § 1 din Codul Penal.

Procedura penală împotriva lui a fost apoi întreruptă condiționat și a fost ordonat să plătească 1000 de zloty unei organizații de caritate. În plus, reclamantul a fost ordonat să ramburseze procurorul 300 zlotys pentru costurile procedurii. Curtea de judecată a dat, în special, următoarele motive pentru decizia sa: „(...) acuzatul nu a arătat într-un mod convingător că acuzațiile făcute de el erau adevărate. Facând referire la "un primar-burglar" în titlul articolului publicat la 23.09.1998 ar putea fi ambiguoși și vulnerabile la diferite interpretări doar pentru că a existat un semn de întrebare la sfârșitul titlului [sic]. În opinia instanței, marca [punctul] se referă la întregul titlu și nu numai, așa cum a afirmat acuzatul, cuvintele „sfârșitul carierei” pentru că ajungerea la o astfel de concluzie ar fi nejustificată [sic].

Cu toate acestea, instanța este de părere că, deși în lumina procedurii de judecată în fața instanței Ostroda descrierea T. Cariera lui Lubaczewski în guvernul local ca fiind "stormy" [a fost justificată], utilizarea "lucrativului" adjetiv cu privire la această carieră nu poate fi considerată ca fiind adevărată. În momentul publicării acestui articol, procurorul privat a fost un primar, dar remunerarea sa nu a justificat utilizarea de către autorul unui astfel de termen. Având în vedere dovezile (...) nu se poate considera drept adevărată afirmația acuzatului că T. Lubaszewski a primit un fel de profit special [.] sumă de remunerare a unui primar adjunct și valoarea alocațiilor consilierului este de obicei decisă de autoritățile guvernamentale locale alese în alegerile democratice și chiar în contextul situației economice în general rele ale majorității populației Ostroda nu poate fi considerată excepțional de profitabil.

În plus, având în vedere declarația făcută de T. Lubaczewski, nu se poate accepta faptul că participarea [sa] la două călătorii străine în timpul lucrării sale în guvernul local a fost un fel de bonus special. În ceea ce privește a treia acuzație, apărarea acuzată a faptului că a fost, de fapt, o citare a avocatului pentru TVK Vectra este obligat să dea naștere la îndoieli având în vedere faptul că nu a fost pusă în semne de citare, mai ales ca celelalte declarații făcute de acest avocat au fost în mod clar puse în aceste semne. În plus, acuzatul nu a putut dovedi pierderile televiziunii prin cablu prevăzute în acest alineat, subliniind sau depunând un document care conține calcularea acestor pierderi.

De asemenea, nu poate fi acceptat ca fiind în întregime adevărată „că [curtea] a găsit vicepreședinte Tadeusz L., vinovat de o încercare de către funcționarii guvernamentali locali de a prelua o companie privată – fără precedent în această țară”. În primul rând, deoarece, la momentul executării unei hotărâri, declarația nu a fost legal valabil și utilizarea unei astfel de termene ar fi putut fi înșelătoare și, de asemenea, pentru că întreruperea condițională a procedurii nu este identică cu condamnarea unui acuzat, dar este exact modul în care această parte a articolului ar putea fi înțeles. În ceea ce privește ultima acuzație, ar trebui subliniat faptul că acuzatul nu a demonstrat, de asemenea, că atunci când a avut loc o ședință la 28.05.1998 înainte de Curtea Ostroda T. Lubaszewski a fost prezentă în primărie.

(...) Dovezile arată că procurorul privat în acea zi a fost în Elblāg într-o călătorie de afaceri. (...) Chiar dacă se acceptă că acuzatul a văzut cu adevărat [T. Mașina lui Lubaszewski în dimineața devreme și ulterior însuși [T. Lubaszewski], aproximativ o oră după sfârșitul audierii, acest lucru nu a întemeiat autorul articolului să utilizeze termenii conținuți în articolul. În concluzie, ar trebui observat că, în opinia instanței, dovezile nu au dat motive pentru a accepta faptul că acuzațiile acuzate au fost adevărate, în special deoarece legislatorul a adăugat o altă condiție pentru a accepta impunitatea infracțiunii de difamare, și anume că [...] a fost făcută acuzația pentru a apăra un interes social justificat.

După analiza gradului de vinovăție și pericolul pentru societate de un act continuu comis de către acuzat, instanța a concluzionat că aceasta ar putea fi descrisă ca nesemnificativă. Această concluzie a fost evident influențată de antagonismul evident vizibil dintre acuzat și procurorul privat. Partidele au fost și sunt implicate în cel puțin mai multe cazuri de difamare, în care joacă roluri diferite. Aceste cazuri decurg din diferitele opinii politice ale partidelor și este regretabil că au ales o sala de judecată ca arena lor pentru litigii politice. Contrar afirmației procurorului privat, nu se poate găsi motive de răzbunare privată în articolele de presă care conțin acuzațiile difamatorii.

Acuzatul a acționat fără îndoială în cadrul criticilor de presă acceptabile [. H]owever, în opinia instanței, el a depășit limitele sale și nu a demonstrat convingător diligence jurnalistică în timp ce el a formulat acuzații care nu au fost verificate în mod corespunzător. În plus, având în vedere faptul că acuzatul nu are nici un caz penal, nici caracterul său și circumstanțele personale, instanța a concluzionat că măsura de întrerupere a procedurii penale ar trebui să fie utilizată în ceea ce privește el și actele sale. Curtea este de părere că faptul de a constata că acuzatul a comis actul cu care a fost acuzat va fi, în sine, în primul rând, o lecție pentru el pentru viitor. Pentru a spori efectele educaționale ale acestei măsuri, instanța a ordonat acuzatului să efectueze o plată unei carități într-o sumă proporțională cu poziția sa financiară.

(...)” 11. Reclamantul a apelat împotriva condamnării sale, dar la 18 octombrie 2001, Curtea Regională Olsztyn și-a respins recursul. Orice persoană care impune unei alte persoane, un grup de persoane, o instituție, o persoană juridică sau o organizație fără personalitate juridică, un astfel de comportament sau caracteristici, astfel cum pot reduce această persoană, grup sau entitate în opinia publică sau subminează încrederea publică în capacitatea lor necesară pentru o anumită poziție, ocupație sau tip de activitate, este responsabilă cu o amendă, cu o restricție de libertate sau de închisoare care nu depășește 1 an.

§ 2. În cazul în care autorul comite actele descrise la alineatul (1) printr-un mijloc de comunicare în masă, acesta este responsabil de o amendă, restricție de libertate sau de închisoare care nu depășește 2 ani.” § 4. Acuzarea are loc în temeiul unei acte de inculpare private.” 13. art. 213 § 2 citește în măsura în care este relevant: „Cine ridică sau publicează o adevărată acuzație în apărarea unui interes public justificabil se consideră că nu a comis infracțiunile menționate la art. 212 § § 1 sau 2.” 14. Articolele 66 și următoarele din Codul penal din 1997 se referă la întreruperea condițională a procedurilor penale.

art. 66 se citește, în măsura în care este cazul: „§ 1. Curtea poate întrerupe condițional procedurile penale în cazul în care vina și pericolul social al actului nu sunt semnificative și circumstanțele comisiei sale nu pun îndoieli și că atitudinea infractorului care nu a fost pedepsită anterior pentru o infracțiune intenționată, caracteristicile sale personale și modul său de viață până în prezent oferă motive rezonabile pentru a presupune că, chiar și în cazul discontinuării procedurii, el va respecta ordinea juridică și, în special, nu va comite o infracțiune.” 15. art. 67 prevede, în măsura în care este cazul: „§ 1. Discontinuitatea condiționată se aplică pentru un termen de probă între unu și doi ani, care decurge de la data în care hotărârea devine valabilă și finală.

§ 3. În ceea ce privește discontinuarea condițională a procedurii penale, instanța impune autorului să remedieze în întregime sau în parte daunele...” 16. art. 68 prevede: „§ 1. Curtea reluează procedura penală, dacă autorul a comis o infracțiune intenționată, pentru care a fost în cele din urmă condamnat. § 2. Curtea poate relua procedura penală dacă autorul în timpul perioadei de probă încălcă în mod flagrant ordinea juridică și, în special, dacă a comis o infracțiune diferită de cea specificată la § 1, evadă supravegherea, nu îndeplinește obligațiile sau măsurile penale impuse sau dacă nu îndeplinește soluționarea încheiată cu persoana rănită. § 3. Curtea poate relua procesul penal în cazul în care, după decizia privind discontinuarea condițională a fost dată, dar înainte de a deveni finală, autorul a încălcat în mod flagrant ordinul juridic și, în special, dacă a comis o infracțiune în acest timp.

§ 4. Procedura penală întreruptă condiționat nu poate fi reluată în termen de șase luni de la expirarea perioadei de probă.”

5. The applicant, who is a journalist, was born in 1952 and lives in Lubajny, Poland. 6. On 15 September 1998 the applicant published in a daily newspaper, Dziennik Pojezierza, the following article: “Turtle speed of the Ostróda judiciary. The governor just a witness. Tomorrow, on Wednesday 16 September, at 9 o'clock another hearing will begin before the Ostróda District Court in a criminal case against Tadeusz L., deputy mayor of Ostróda and Lech K., legal adviser. The bill of indictment includes charges against them that three years ago, on 28 September 1995, they carried out a burglary in the office of TVK Vectra, a private company which legally worked and leased the office from the Housing Co-operative Jedność.

The case has already been pending for two and a half years. For several months, the court has been unable to take evidence from governor Zbigniew Babalski, at that time mayor of Ostróda, the most important witness. On numerous occasions, he was unsuccessfully summoned before Themis. Babalski was sending excuses to the court or did not attend hearings without any explanation. For the first time, and so far the only time, the governor appeared before the court on 28 May. However, he could not be heard because the accused Tadeusz L. was absent, not for the first time, as he was quietly present at that time in the town hall situated ... 100 metres away. It was – according to the observers of the case – another instance of dodging the proceedings in order to delay the date of delivery of a judgment.

Protracting the case leads to the likelihood that the case will be discontinued or the accused will be acquitted. A judgment convicting Tadeusz L. would mean an interruption of his very lucrative career in local government. In addition, it is a very annoying and dangerous case for governor Zbigniew Babalski. The evidence taken so far from witnesses clearly shows that the burglary in Vectra took place with his knowledge and approval. On the day of the attempt to take over the TV cable operator he telephoned police and asked for 'assistance with eviction' – misleading the law enforcement officers. The day after the burglary he informed the people of Ostróda – through the TV cable operator he had taken over – that the action was lawful and served the interests of the TV audience.

It is not known whether the court will ask the governor to explain these disturbing facts. It is also not known whether the court will finally decide to clarify the role played in the burglary by Grzegorz Kierozalski, at that time the town secretary and today the governor's chef de cabinet. It appears from the evidence given by Henryk K., a locksmith employed by the Municipal Housing Administration, that Kierozalski instructed him to take tools and to force open a door to the Vectra's office. In the view of many former Ostróda councillors, the list of accused in this case is too short by at least half. However, it is not known whether governor Babalski will allow the court to finish this unusual case.” 7. On 17 September 1998 the applicant published in the same daily the following article: “A gypsy did it, but they are going to hang the blacksmith.

A case concerning the burglary in Vectra approaches the end. Yesterday, on 16 September, the Ostróda District Court finished the taking of evidence in the case concerning the burglary in the office of the Vectra Cable Television in which the accused are Tadeusz L., deputy mayor of Ostróda and Lech K., legal adviser. The proceedings lasted two and a half years. A judgment will be delivered on 22 September. The Ostróda court, after several months of waiting for the busy governor of Olsztyn, Zbigniew Babalski, was able at last to take evidence from him. The main witness in the case was hiding behind his lack of memory and the fact that on 28 September 1995, the day of the burglary, he had been for the whole day in Olsztyn attending a meeting with governor Janusz Lorenz.

He called a local government team – which forced open a door and used violence against the employees of Vectra – an inventory commission established by the municipal management. Babalski did not remember who exactly was entrusted with that task. The court did not try to clarify the role played in this criminal event by the then mayor, Zbigniew Babalski. It did not ask him why he had publicly, on television, supported an attempt to take over the television operator or why he had asked the police to 'assist in the eviction of Vectra'. In the view of many Ostróda councillors Babalski knew about the burglary and agreed to it. This is also shown by the fact that he did not punish the burglars – his subordinates – but systematically promoted them in local government.

The accused Tadeusz L. filed three additional requests, which would have delayed the proceedings. The court dismissed them. Counsel for Vectra suggested that Tadeusz L. had broken into the offices of the cable operator to take revenge for the termination of a contract allowing him to provide television equipment maintenance services. Tadeusz L. claimed that Vectra was taking revenge because he had discovered its 'swindles'. It is widely felt that only 'small fry' appeared before the Ostróda court. The real instigators of the burglary remain unpunished.” 8. On 23 September 1998 the applicant published the following article: “The end of a career of a mayor-burglar? The end of Ostróda series. Yesterday, on 22 September, the Ostróda District Court, after three years of considering a case concerning a burglary in [the premises of] the Vectra Cable Television, gave judgment.

[The court] found Tadeusz L., deputy mayor and Lech K., legal adviser, guilty of an attempt by local government officials to take over a private company – unprecedented in this country. The criminal proceedings against both accused were conditionally discontinued for a year. The court sentenced each of them to a fine of 150 zlotys, which will go to a nursing home in Szyldak. They were each also ordered to pay a 50 zlotys fee and 50 percent of the costs of the proceedings. Counsel for auxiliary prosecutor Mirosław Gąsiewski, who represented Vectra, declared that he would appeal, as he considered that the sentence was blatantly lenient. In his oral statement made before the judgment, he said that on 28 September 1995 'the municipal authorities had lynched Vectra'.

In doing that, they showed 'a lack of basic legal culture' and 'by using bandit tactics' they wanted to resolve a dispute with a cable company. People like Tadeusz L. – underlined the counsel – should not hold prominent posts in the town hall. The action of both accused deprived Vectra of the ability to operate a network for a period of three months, which led to a loss of at least 1.5 billion old zlotys. The advocate of the deputy mayor of Ostróda said that the list of accused was too short. He suggested that it should include also Zbigniew Babalski, mayor at that time and today governor of Olsztyn, and Grzegorz Kierozalski, a former town secretary and today the governor's chef de cabinet, since a burglary in Vectra had been committed with their knowledge and approval.

He defended his client by claiming that he had only wanted to make an inventory in Vectra. The accused Lech K. asked to be acquitted. Tadeusz L. in his last statement attacked the counsel of Vectra, claiming that he had been so active because he had expected from that company 'a financial bonus in the future'. Tadeusz L. stands in the next elections to the municipal council. If the Olsztyn Regional Court upholds the sentence or increases it, the deputy mayor of Ostróda – even if he wins a seat – will lose it by virtue of the law. That will mean the end of his eightyear long, stormy and lucrative career in local government.” 9. On unspecified date Tadeusz Lubaczewski lodged with the Olsztyn District Court a private bill of indictment.

He charged the applicant with defamation. In particular, Tadeusz Lubaczewski submitted that in the articles published on 15 and 23 September 1998 the applicant made the following “untrue allegations”: “1.

called him 'a mayor-burglar'; 2. described his career in local government as 'stormy' and 'very lucrative'; 3. stated that 'the action of both accused deprived Vectra of the ability to operate a network for a period of three months, which led to a loss of at least 1.5 billion old zlotys'; 4. considered that '[the court] found deputy mayor Tadeusz L., guilty of an attempt by local government officials to take over a private company – unprecedented in this country'; and 5. disseminated untrue information that he 'was absent, not for the first time, as he was quietly present at that time in the town hall'.” 10. The applicant was tried by the Olsztyn District Court between 29 May and 7 November 2000. On 7 November 2000 he was convicted of defamation under Article 212 § 1 of the Criminal Code.

The criminal proceedings against him were then conditionally discontinued and he was ordered to pay 1,000 zlotys to a charity. Furthermore, the applicant was ordered to reimburse the prosecutor 300 zlotys for the costs of the proceedings. The trial court gave, in particular, the following reasons for its decision: “(...) the accused did not show in a convincing manner that the allegations made by him were true. Making a reference to 'a mayor-burglar' in the title of the article published on 23.09.1998 could be ambiguous and susceptible to various interpretations only because there was a question mark at the end of the title [sic]. In the court's view that [question] mark refers to the whole title and not only, as claimed by the accused, the words 'the end of career' because coming to such a conclusion would be unjustified [sic].

However, the court is of the view that although in the light of the court proceedings before the Ostróda court the description of T. Lubaczewski's career in local government as 'stormy' [was justified], the use of the adjective 'lucrative' with respect to that career cannot be considered as true. At the time of publication of that article, the private prosecutor was a mayor but his remuneration did not justify the use by the author of the article of such a term. In view of the evidence (...) one cannot consider as truthful the accused's claims that T. Lubaszewski was receiving a kind of special profit [.The] amount of remuneration of a deputy mayor and the amount of councillors' allowances is usually decided by the local government authorities chosen in democratic elections and even against the background of the generally bad economic situation of the majority of Ostróda population cannot be considered as exceptionally lucrative.

Moreover, in view of the declaration made by T. Lubaczewski it cannot be accepted that [his] participation in two foreign trips during his work in local government was a sort of special bonus. With respect to the third charge, the accused's defence that it was in fact a quotation from counsel for TVK Vectra is bound to give rise to doubts in view of the fact that it was not put in quotation marks, especially as the other statements made by that counsel were clearly put in such marks. In addition, the accused was unable to prove the losses of the cable television given in that paragraph by pointing to or submitting a document containing the calculation of those losses. It also cannot be accepted as entirely true 'that [the court] found deputy mayor Tadeusz L., guilty of an attempt by local government officials to take over a private company – unprecedented in this country'.

Firstly, because at the time of delivery of a judgment the statement was not legally valid and the use of such a term could have been misleading and also because a conditional discontinuation of the proceedings is not identical to the conviction of an accused, but this is precisely how this part of the article could be understood. As far as the last charge is concerned, it should be underlined that the accused also did not prove [his] allegation that at the time when a hearing was held on 28.05.1998 before the Ostróda court T. Lubaszewski was present in the town hall. (...) The evidence shows that the private prosecutor on that day was in Elbląg on a business trip. (...) Even if one accepts that the accused really saw [T. Lubaszewski's] car in the early morning and subsequently [T. Lubaszewski] himself, approximately one hour after the end of the hearing, this did not entitle the author of the article to use the terms contained in the article.

In conclusion, it should be observed that, in the view of the court, the evidence did not give grounds for accepting that the allegations made by the accused were true, especially as the legislator added another condition for accepting the impunity of the offence of defamation, namely that (...) the allegation was made to defend a socially justified interest. After analysing the degree of guilt and the danger to society of a continuous act committed by the accused, the court concluded that it could be described as insignificant. This conclusion was obviously influenced by the clearly visible antagonism between the accused and the private prosecutor. The parties have been and are involved in at least several defamation cases, in which they play different roles.

Those cases arise from the different political opinions of the parties and it is regrettable that they chose a courtroom as their arena for political disputes. Contrary to the private prosecutor's claim, one cannot find motives of private vengeance in the press articles containing the defamatory allegations. The accused undoubtedly acted within the framework of acceptable press criticism [. H]owever, in the court's opinion he overstepped its limits and did not convincingly display journalistic diligence as he made allegations which were not properly verified. Furthermore, taking into account the fact that the accused has no criminal record and his character and personal circumstances, the court has concluded that the measure of discontinuation of the criminal proceedings should be used in respect of him and his acts.

The court is of the view that the fact of finding that the accused has committed the act with which he was charged will in itself be first of all a lesson for him for the future. In order to increase the educational effects of that measure, the court has ordered the accused to make a payment to a charity in an amount proportional to his financial standing. (...)” 11. The applicant appealed against his conviction but on 18 October 2001 the Olsztyn Regional Court dismissed his appeal.

12. Article 212 of the 1997 Criminal Code reads as follows: Ҥ 1. Anyone who imputes to another person, a group of persons, an institution, a legal person or an organisation without legal personality, such behaviour or characteristics, as may lower this person, group or entity in the public opinion or undermine public confidence in their capacity necessary for a certain position, occupation or type of activity, shall be liable to a fine, a restriction of liberty or imprisonment not exceeding 1 year.

§ 2. If the perpetrator commits the act described in paragraph 1 through a means of mass communication, he shall be liable to a fine, restriction of liberty or imprisonment not exceeding 2 years.” § 4. The prosecution takes place under a private bill of indictment.” 13. Article 213 § 2 reads in so far as relevant: “Whoever raises or publicises a true allegation in defence of a justifiable public interest shall be deemed not to have committed the offence specified in Article 212 §§ 1 or 2.” 14. Articles 66 et seq. of the 1997 Criminal Code concern the conditional discontinuation of criminal proceedings.

Article 66 reads, in so far as relevant: “§ 1. The court may conditionally discontinue the criminal proceedings if the guilt and social danger of the act are not significant and the circumstances of its commission do not raise doubts, and that the attitude of the perpetrator not previously punished for an intentional offence, his personal characteristics and his way of life to date provide reasonable grounds for the assumption that, even in the event of the discontinuance of the proceedings, he will observe the legal order and in particular will not commit an offence.” 15. Article 67 provides, in so far as relevant: “§ 1. The conditional discontinuance shall apply for a probationary term between one and two years, which shall run from the date the judgment becomes valid and final.

§ 3. In discontinuing conditionally the criminal proceedings, the court shall require the perpetrator to redress in whole or in part the damage...” 16. Article 68 provides: “§ 1. The court shall resume the criminal proceedings, if the perpetrator has during the probation period committed an intentional offence, for which he has been finally convicted. § 2. The court may resume the criminal proceedings if the perpetrator during the probation period flagrantly breaches the legal order, and in particular if he committed an offence other than that specified in § 1, evades supervision, does not perform the obligations or penal measure imposed or if he does not fulfil the settlement concluded with the injured person.

§ 3. The court may resume the criminal proceedings if, after the decision on the conditional discontinuance was given but before it became final, the perpetrator flagrantly breached the legal order, and in particular if he committed an offence within that time. § 4. The criminal proceedings conditionally discontinued may not be resumed any later than 6 months after the expiration of the probation period.”