ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 2367/2010

ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 2367/2010 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2010)

Asupra recursurilor

penale de față,

Din actele și

lucrările dosarului, constată următoarele:

Prin Sentința penală nr. 514 din 3 decembrie

2009 Tribunalul Cluj, în baza art. 334 C. proc. pen., a schimbat încadrarea

juridică a faptei dedusă judecății din infracțiunea de omor calificat prevăzută

de art. 174, 175 lit. c) C. pen. în infracțiunea de loviri sau vătămări

cauzatoare de moarte, prevăzută de art. 183 C. pen.

În baza art. 183 C.

pen., inculpatul B.I. a fost condamnat la 8 ani închisoare, în condițiile

pedepsei accesorii prevăzută de art. 71 C. pen., art. 64 alin. (1) lit. a) teza

a II-a C. pen.

S-a luat act că

persoanele vătămate B.A. și B.E. nu s-au constituit părți civile.

Pentru a dispune

astfel, pe baza probelor administrate, prima instanță a reținut următoarele:

Inculpatul a fost

căsătorit cu victima B.A. din anul 1982, având împreună 2 copii, locuind la

etajul imobilului situat în localitatea Izvorul Crișului, județul Cluj, imobil

la parterul căruia locuiesc și părinții săi.

Relațiile conjugale

dintre cei doi au fost normale până în urmă cu 5 ani, când aceasta a început să

consume băuturi alcoolice frecvent, neglijându-și treburile casei, fapt ce a

condus la nemulțumirea inculpatului. Acesta i-a cerut soției sale să nu mai

consume alcool, fără însă ca victima să-și onoreze promisiunile făcute în acest

sens. Pentru acest motiv, inculpatul a certat-o și a bătut-o de mai multe ori,

inclusiv în anul 2008.

La data de 24 mai

2008, inculpatul se afla la domiciliu împreună cu soția sa, A. și fiica sa, E.,

iar după ce au servit masa de prânz a lucrat în atelierul de tâmplărie de la

domiciliu.

În jurul orei 16,00,

inculpatul a constatat că soția sa este sub influența alcoolului, iar între

orele 17,00 - 18,00 a fost la prășit cartofii împreună cu aceasta și fiica lor

E., după care s-au reîntors la domiciliu.

În jurul orei 19,00,

inculpatul a constatat că sticla în care păstrau în locuință băuturi alcoolice

este goală, astfel încât i-a atras atenția soției sale să nu mai consume

alcool, lucru pe care aceasta l-a promis, însă în jurul orei 20,00 când s-a

reîntors din atelier în bucătărie a văzut din nou sticla în cauză plină cu

rachiu, motiv pentru care a certat-o.

După ora 20,00

inculpatul a observat că soția sa B.A. este în stare de ebrietate, în

bucătărie, unde era așezată într-un fotoliu, iar în jurul orei 21,45 s-a

deplasat la barul lui T. din localitate, unde a consumat două beri, loc în care

s-a întâlnit cu copii lor A. și E. ce au plecat într-o discotecă organizată în

localitatea Sâncrai.

În jurul orei 23,00

inculpatul s-a reîntors la domiciliu, găsindu-și soția în pat, urmărind o

emisiune la televizor. Enervat că aceasta nu i-a pregătit cina și se află în

stare de ebrietate, a certat-o, s-a pregătit apoi de culcare, așezându-se în

pat lângă soția sa, dar la un moment dat a luat o mătură cu coadă din lemn cu

care i-a aplicat lovituri repetate peste spate, mâini și picioare, timp de

aproximativ 3 minute. S-a așezat apoi în pat urmărind programul la televizor,

însă la scurt timp, a luat din nou mătura aplicându-i soției alte lovituri în

aceleași zone ale corpului timp de alte 3 minute, deși aceasta i-a cerut să nu

o mai bată. La un moment dat, coada de la mătura cu care lovea inculpatul s-a

rupt, moment în care acesta a încetat agresiunea.

După aproximativ 30

de minute, inculpatul i-a aplicat soției sale o altă serie de lovituri cu o

bucată din coada de la mătură, în aceleași zone ale corpului, după care s-a

culcat.

La data de 25 mai

2008, inculpatul s-a trezit în jurul orei 8,00, rămânând în pat - lângă soție -

până în jurul orei 9,00 când s-a trezit și s-a dus să hrănească animalele din

gospodărie. În jurul orei 9,30 a intenționat să o trezească pe soție, însă a

constatat că aceasta era decedată, împrejurare comunicată copiilor săi.

Din raportul de

constatare medico-legală din 23 iulie 2008 și completarea acestuia din 25

august 2008 a rezultat că moartea victimei B.A. a fost violentă, datorându-se

șocului hemoragic și traumatic consecutiv unui politraumatism prin lovire cu

corp dur, pe suprafața cadavrului fiind evidențiate numeroase echimoze

confluente între ele pe membrele superioare, inferioare și pe spate, constatându-se,

de asemenea, 11 coaste fracturate urmare a traumatismului suferit. Actul

medico-legal a mai precizat că între leziunile constatate și decesul victimei

există raport de cauzalitate, cauza directă a decesului fiind șocul traumatic

consecutiv unui politraumatism prin lovire cu corp dur. S-a stabilit că victima

avea alcoolemie de 1,55 gr.

‰

, moartea acesteia putând data din 25 mai

2008 și că se datorează insuficienței respiratorii acute ca urmare a

fracturilor multiple pe fondul unei intoxicații acute cu alcool etilic.

Împotriva acestei

hotărâri au declarat apel inculpatul și Parchetul de pe lângă Tribunalul Cluj.

În esență, Parchetul

a criticat greșita schimbare a încadrării juridice pentru fapta dedusă

judecății, iar inculpatul a cerut reducerea pedepsei până la limita care să

permită aplicarea art. 81 C. pen. sau 86

1

C. pen.

Prin Decizia penală

31/A/2010 din 11 martie 2010, Curtea de Apel Cluj a admis apelul declarat de

procuror, a desființat hotărârea atacată parțial, sub aspectul încadrării

juridice a faptei și în rejudecare, a condamnat pe inculpatul B.I. la 8 ani

închisoare pentru infracțiunea de omor calificat prevăzută de art. 174 alin.

(1) C. pen., art. 175 alin. (1) lit. c) C. pen. cu aplicarea art. 74 alin. (1)

lit. a) și c) C. pen., prin schimbarea încadrării juridice din infracțiunea

prevăzută de aret. 183 C. pen.

În temeiul art. 74

alin. (3) C. pen. a fost înlăturată pedeapsa complementară privativă de

drepturi.

În baza art. 71 C.

pen. s-a aplicat inculpatului pedeapsa accesorie a interzicerii drepturilor

prevăzute de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a și lit. b) C. pen.

În temeiul art. 7 din

Legea nr. 76/2008 s-a dispus prelevarea de la inculpat a probelor biologice

după rămânerea definitivă a hotărârii de condamnare și au fost menținute în

rest dispozițiile hotărârii atacate.

S-a respins, ca

nefondat, apelul declarat de inculpat împotriva aceleiași sentințe.

În considerentele

hotărârii, instanța de apel a reținut, contrar celor susținute de instanța de

fond că, încadrarea corectă a faptei este de omor calificat, condiționată de

existența intenției de a ucide

dedusă din probele administrate în cauză și din care

rezultă că inculpatul, chiar dacă nu a dorit, a

acceptat moartea victimei ca rezultat

posibil al acțiunii sale, acționând cu o intenție indirectă.

În ceea ce privește

individualizarea judiciară a pedepsei aplicate, s-a reținut că dincolo de

gradul ridicat de pericol social al faptei deduse judecății, sinceritatea

inculpatului, lipsa antecedentelor penale ar justifica reținerea circumstanțelor

atenuante, cu consecința coborârii pedepsei sub limita minimă legală.

În termen legal

împotriva acestei ultime hotărâri au declarat recurs Parchetul de pe lângă

Curtea de Apel Cluj și inculpatul B.I.

În esență, prin

motivele scrise, Parchetul a criticat individualizarea pedepsei realizată de

instanța de apel, cu referire la cuantumul pedepsei aplicate inculpatului care

încalcă prevederile art. 72 C. pen.

Recurentul inculpat a

criticat încadrarea juridică a faptei în infracțiunea de omor, susținând că

moartea s-a datorat fracturilor și că de fapt, nu a intenționat decât aplicarea

unei corecții victimei pentru a nu mai consuma băuturi alcoolice. A cerut

condamnarea pentru infracțiunea prevăzută de art. 183 C. pen., menținerea

circumstanțelor atenuante și aplicarea unei pedepse cu suspendarea executării.

În susținerea

criticilor a fost invocat de procuror cazul de casare înscris în art. 385

9

alin. (1) pct. 14 C. proc. pen., iar de inculpat cazurile de casare prevăzute

de art. 385

9

alin. (1) pct. 17 și 14 C. proc. pen.

Examinând legalitatea

și temeinicia hotărârii atacate, în raport de totalitatea criticilor formulate,

de cazurile de casare invocate, cât și din oficiu, potrivit art. 385

9

alin. (3) C. proc. pen., se constată pentru cele ce urmează că este fondat doar

recursul declarat de procuror.

Într-adevăr, o

individualizare judicioasă a pedepsei presupune în sensul dispozițiilor art. 72

C. pen., nu numai o operațiune complexă de apreciere a pericolului social al

faptei - pe de o parte - și al făptuitorului - pe de altă parte, dar și un

proces echitabil și o corectă administrare a justiției.

În limita unei

echitabile proporții între pericolul social al faptei de omor calificat și

persoana inculpatului - infractor primar care a recunoscut și regretat fapta

comisă, cât și al contextului în care activitatea infracțională s-a desfășurat,

se apreciază că pedeapsa de 8 ani aplicată de instanța de apel nu poate realiza

cerințele înscrise în art. 52 C. pen.

În considerarea

tuturor împrejurărilor de fapt, dar și al datelor ce caracterizează pe inculpat

se apreciază necesară menținerea circumstanțelor atenuante înscrise în art. 74

alin. (1) lit. a) și c) C. pen. și recunoscute în favoarea inculpatului de

instanța de apel, dar în acest cadru este necesară o majorare a cuantumului

pedepsei în scopul realizării unei proporții juste într-o faptă care a avut un

rezultat letal și pedeapsa ce urmează a fi aplicată și care numai astfel, este

în măsură să realizeze cerințele înscrise în art. 52 C. pen.

Sub acest aspect nu

s-a acordat considerațiunea necesară dispozițiilor art. 72 C. pen., iar

hotărârea instanței de apel este supusă casării în baza dispozițiilor art. 385

9

alin. (1) pct. 14 C. proc. pen., sens în care, recursul procurorului este

fondat și se va admite potrivit art. 385

15

pct. 2 lit. a) C. proc.

pen. Procedând la rejudecare în aceste limite, pedeapsa principală de 8 ani

închisoare aplicată inculpatului va fi majorată la 10 ani închisoare cu

menținerea celorlalte dispoziții - privind pedeapsa complementară și pedeapsa

accesorie - dispuse de instanța de apel.

Cât privește recursul

declarat de inculpat care vizează - în principal - încadrarea juridică a faptei

acesta este nefondat.

Intensitatea și

multitudinea loviturilor aplicate victimei, cât și lovirea sa cu un corp

contondent, în mai multe etape, minute în șir, urmate de decesul acesteia în

cursul aceleiași nopți, conduc indubitabil la concluzia că inculpatul a

acționat cu o intenție indirectă de a ucide victima, ceea ce în drept,

caracterizează o infracțiune de omor calificat, așa cum corect a reținut

instanța de apel.

Împrejurarea că

inculpatul a lovit victima în zona toracelui și a picioarelor nu este de natură

a justifica încadrarea juridică în infracțiunea de lovituri cauzatoare de

moarte, atâta timp cât una din coastele fracturate prin agresiune i-au pătruns

în plămân producându-i o insuficiență respiratorie care a condus la decesul.

În contextul

agresionării victimei o perioadă lungă de timp, cunoscând că victima consumase

mult alcool în seara respectivă, folosind în toate etapele un corp contondent

în lovirea soției, inculpatul chiar dacă nu a urmărit producerea rezultatului

letal, l-a acceptat ca pe un rezultat probabil al propriei acțiuni, aspect sub

care, soluția de condamnare pentru omor calificat este legală și temeinică.

Cât privește pedeapsa

în cuantum și modalitatea solicitată de inculpat nu se justifică prin prisma

dispozițiilor art. 72 și 52 C. pen., pentru considerațiunile discutate cu

ocazia examinării recursului declarat de procuror.

Drept urmare, neconstatându-se

întemeiate criticile formulate de inculpat, în temeiul art. 385

15

pct. 1 lit. b) C. proc. pen., recursul declarat de acesta se va respinge, ca

nefondat.

În baza art. 385

17

alin. (4) C. proc. pen. combinat cu art. 88 C. pen. se va computa din pedeapsa

aplicată durata reținerii și arestării preventive.

Văzând și

dispozițiile art. 192 alin. (2) C. proc. pen., recurentul va fi obligat la

plata cheltuielilor judiciare către stat, din care onorariul pentru avocatul

din oficiu se va avansa din fondul Ministerului Justiției, iar onorariul pentru

interpretul de limbă maghiară se va plăti din fondurile Înaltei Curți de

Casație și Justiție.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Admite recursul

declarat de Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Cluj împotriva Deciziei penale

nr. 31 din 11 martie 2010 a Curții de Apel Cluj, secția penală.

Casează decizia

penală atacată cu privire la individualizarea pedepsei.

Majorează pedeapsa

aplicată inculpatului B.I. pentru săvârșirea infracțiunii prevăzute de art.

174, 175 lit. c) C. pen., cu aplicarea art. 74 alin. (1) lit. a) și c) C. pen.

și art. 76 alin. (2) C. pen. de la 8 ani închisoare la 10 ani închisoare.

Menține celelalte

dispoziții ale deciziei atacate.

Respinge, ca

nefondat, recursul declarat de inculpatul B.I. împotriva aceleiași decizii.

Deduce din pedeapsa

aplicată inculpatului, durata reținerii și arestării preventive de la 26 mai

2008 la 16 iunie 2010.

Obligă recurentul

inculpat la 400 RON cheltuieli judiciare către stat, din care onorariul

apărătorului desemnat din oficiu, în sumă de 200 RON, se va avansa din fondul

Ministerului Justiției.

Onorariul

interpretului de limba maghiară, pe timp de 3 ore, se va plăti din fondul

Înaltei Curți de Casație și Justiție.

Definitivă.

Pronunțată în ședință

publică, azi 16 iunie 2010.