ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 5642/2009

Asupra recursului de față;

Din examinarea lucrărilor

din dosar, constată următoarele:

Prin acțiunea înregistrată, inițial, pe rolul

Judecătoriei Sibiu, reclamanta Compania Națională de Căi Ferate CFR SA București

– Sucursala Regională CFR Brașov, în contradictoriu cu pârâții Ministerul Transporturilor

și SC T. SA Sibiu, a solicitat ca instanța să constate nulitatea absolută parțială

a certificatului de proprietate, a încheierii de intabulare și a încheierii de carte

funciară, radierea dreptului de proprietate al societății SC T. SA și revenirea

la situația anterioară prin reînscrierea Statului și apoi notarea unui drept de

administrare în favoarea reclamantei asupra terenului de 375 m.p.

Reclamanta, în motivarea

acțiunii, a arătat că terenul în cauză face parte din domeniul public astfel că

nu putea trece în proprietatea pârâtei SC T. SA.

Pârâtul, Ministerul Transporturilor,

prin întâmpinarea formulată a invocat excepția necompetenței acestei instanțe având

în vedere art. 10 din Legea nr. 554/2004.

Judecătoria Sibiu, prin

sentința civilă nr. 5560 din 01 octombrie 2008 a admis excepția necompetenței materiale

a instanței și a declinat competența de soluționare a cererii în favoarea Curții

de Apel Alba Iulia, secția de contencios administrativ și fiscal, potrivit art.

10 alin. (3) din Legea nr. 554/2004.

Învestită cu soluționarea

cauzei, Curtea de Apel Alba Iulia, secția de contencios administrativ și fiscal,

prin sentința nr. 38/F/CA/2008, respingând excepția neîndeplinirii procedurii prealabile,

a admis excepția tardivității plângerii prealabile și, pe cale de consecință, a

respins acțiunea formulată de reclamantă și a obligat reclamanta să plătească pârâtei

SC T. SA Sibiu suma de 1.500 RON cheltuieli de judecată.

Pentru a pronunța această

sentință, prima instanță a reținut că față de dispozițiile art. 7 alin. (1) din

Legea contenciosului administrativ, plângerea prealabilă formulată în vederea revocării

actului administrativ atacat s-a făcut de către reclamantă cu depășirea termenului

de 30 de zile calculat de la data la care a luat cunoștință despre actul administrativ

respectiv, data înregistrării plângerii prealabile fiind 29 aprilie 2008, iar data

luării la cunoștință despre certificatul de atestare a dreptului de proprietate

emis pe numele pârâtei fiind 28 mai 2007, data pronunțării sentinței civile nr.

2805/2007 de către Judecătoria Sibiu.

Împotriva sentinței a

declarat recurs, în termen legal, reclamanta Compania Națională de Căi Ferate CFR

SA, prin Sucursala Regională de CFR Brașov, criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie,

susținând că instanța de fond a dat o rezolvare greșită excepției de tardivitate

a formulării plângerii prealabile, întrucât momentul în care a luat cunoștință despre

actul administrativ atacat – certificatul de atestare a dreptului de proprietate

din 24 martie 1993 deținut de pârâta SC T. SA Sibiu privind imobilul din cartea

funciară Sibiu, este cel al pronunțării deciziei civile nr. 134 din 18 aprilie 2008

de către Curtea de Apel Alba Iulia, secția civilă, decizie prin care a rămas irevocabilă

sentința civilă nr. 2805 din 29 mai 2007 pronunțată de Judecătoria Sibiu.

În raport de această dată,

susține recurenta-reclamantă, plângerea prealabilă înregistrată la Ministerul Transporturilor

în 29 aprilie 2008 este formulată în termenul prevăzut de art. 7 din Legea nr. 554/2004.

Se solicită admiterea

recursului, casarea sentinței și trimiterea cauzei la aceeași instanță pentru soluționarea

cauzei pe fond.

Intimata-pârâtă SC T.

SA Sibiu a formulat întâmpinare solicitând respingerea recursului ca nefondat și

menținerea sentinței instanței de fond ca fiind legală și temeinică.

A formulat întâmpinare

și Ministerul Transporturilor și Infrastructurii, solicitând respingerea recursului

ca nefondat.

Recursul este nefondat

și urmează a fi respins potrivit art. 312 C. proc. civ., potrivit considerentelor

ce vor fi expuse în continuare:

Potrivit art. 7 alin.

(3) din Legea nr. 554/2004 a contenciosului administrativ, este îndreptățită să

introducă plângere prealabilă și persoana vătămată într-un drept al său sau într-un

interes legitim, printr-un act administrativ cu caracter individual, adresat altui

subiect de drept, din momentul în care a luat cunoștință, pe orice cale, de existența

acestuia, în limitele termenului de 6 luni prevăzut la alin. (7).

Din cuprinsul sentinței

civile nr. 2805 din 29 mai 2007 pronunțată de Judecătoria Sibiu rezultă că recurenta-reclamantă

cunoștea că SC T. SA Sibiu era titulara dreptului de proprietate și pentru terenul

aflat în litigiu, conform certificatului de atestare a dreptului de proprietate,

drept dobândit în baza H.G. nr. 834/1991 și înscris în cartea funciară Sibiu.

În considerentele sentinței,

instanța face mențiunea că acest titlu a fost contestat de reclamantă (recurentă

în cauză) în instanță, judecata în cauza civilă fiind suspendată până la pronunțarea

instanței de contencios administrativ, în acest sens fiind depusă și o copie a sentinței

civile nr. 303 din 02 decembrie 2005 pronunțată de Curtea de Apel Alba Iulia, secția

de contencios administrativ, prin care, în baza art. 245 C. proc. civ., s-a luat

act de renunțarea la judecată a reclamantei Compania Națională de Căi Ferate CFR

SA, prin Sucursala Regională CFR Brașov.

Este cert, deci, că recurenta-reclamantă

terț, în raport cu actul administrativ atacat, cunoștea încă din anul 2005 despre

existența acestui certificat de atestare a dreptului de proprietate emis pe numele

intimatei-pârâte SC T. SA Sibiu, pe care de altfel l-a și atacat în instanță, dar

ulterior a renunțat la judecată, așa încât plângerea prealabilă înregistrată la

Ministerul Transporturilor în 29 mai 2008 este formulată tardiv, cu depășirea termenului

de 6 luni, socotit de la momentul luării la cunoștință, prevăzut de art. 7

alin. (3) din Legea contenciosului administrativ.

Prevederile textului de

lege sunt imperative astfel că susținerile recurentei-reclamante, în sensul că abia

la momentul pronunțării deciziei civile nr. 134 din 19 aprilie 2008 a luat la cunoștință

despre neegalitatea titlului respectiv întrucât i-a fost respinsă excepția de nelegalitate

invocată, sunt lipsite de relevanță.

Așa fiind, în mod corect

instanța de fond a concluzionat că recurenta-reclamantă a formulat tardiv plângerea

prealabilă, cu depășirea termenului prevăzut de art. 7 alin. (3) din Legea nr. 554/2004,

modificată, a contenciosului administrativ.

Incidența art. 7

alin. (3) în privința terților este dată de intenția clară a legiuitorului în sensul

că termenul se calculează de la data luării la cunoștință, în ideea de a se crea

un regim mai favorabil terților în realizarea procedurii prealabile cu privire la

actele administrative cu caracter individual.

Pentru toate aceste considerente,

recursul declarat de reclamantă este nefondat și va fi respins în baza art. 312

C. proc. civ.

În baza art. 274 C.

proc. civ., recurenta va fi obligată la plata cheltuielilor de judecată în sumă

de 2.618 RON către intimata-pârâtă SC T. SA Sibiu.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge recursul declarat

de Compania Națională de Căi Ferate CFR SA, prin Regionala CFR Brașov, împotriva

sentinței civile nr. 38/F/CA din 11 februarie 2009 pronunțată de Curtea de Apel

Alba Iulia, secția de contencios administrativ și fiscal, ca nefondat.

Obligă recurenta la plata

sumei de 2.618,00 RON către intimata-pârâtă SC T. SA Sibiu.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședință

publică, astăzi 9 decembrie 2009.