ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 3927/2010

Asupra recursului de față;

Din examinarea lucrărilor

din dosar, constată următoarele:

Prin sentința nr. 1624 din 06 aprilie 2010, Curtea

de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal, a respins,

ca neîntemeiată, excepția de nelegalitate a H.G. nr. 1471/2007, invocată de reclamanta

Biblioteca Centrală Universitară

,

în contradictoriu cu pârâții Departamentul pentru

Afaceri Europene al Guvernului României, Guvernul României și Ministerul Educației,

Cercetării și Inovării, precum și cu intimatul-chemat în garanție Ministerul Finanțelor

Publice. De asemenea, instanța de judecată a admis excepția lipsei de interes a

excepției de nelegalitate a Ordinului nr. 3053/2003 emis de Ministrul Educației

și Cercetării și a respins excepția de nelegalitate în consecință.

Pentru a pronunța această

sentință, prima instanță a reținut, în esență, următoarele:

Excepția lipsei de interes

a excepției de nelegalitate a Ordinului nr. 3053 din 20 ianuarie 2003 emis de Ministrul

Educației și Cercetării este întemeiată, în raport de conținutul actului administrativ,

respectiv recunoașterea reclamantei Biblioteca Centrală Universitară din București

drept continuatoare în drepturi a Fundației Regele Carol

I

și abilitarea acesteia

de a proceda la identificarea și recuperarea imobilelor deținute anterior datei

de 22 decembrie 1989.

Totodată, reține prima

instanță, cercetarea legalității acestui ordin nu are legătură, în sensul dispozițiilor

art. 4 alin. (1) din Legea nr. 554/2004, cu soluționarea prezentului litigiu având

ca obiect evacuarea pârâtului Departamentul pentru Afaceri Europene.

În ceea ce privește excepția

de nelegalitate a H.G. nr. 1471/2007, instanța de judecată a reținut că, prin

art. 1 al acesteia, s-a stabilit că pârâtul Departamentul pentru Afaceri Europene

preia de la reprezentanța Comisiei Europene în România instrumentele de comunicare

dezvoltate de aceasta în perioada de pre-aderare, respectiv Info E., cu sediul în

municipiul București, Calea V., sector 1, portalul și rețeaua multiplicatorilor

de informație europeană, imobilul care constituie sediul Centrului Info E., aflat

în domeniul public al statului, transmițându-se parțial din administrarea reclamantei

Bibliotecii Centrale Universitare în administrarea Departamentului pentru Afaceri

Europene.

În cadrul acțiunii în

evacuare înregistrată pe rolul Judecătoriei Sectorului 1, reclamanta Biblioteca

Centrală Universitară a solicitat evacuarea pârâtului Departamentul pentru Afaceri

Europene din imobilul menționat în cuprinsul H.G. nr. 1471/2007, susținând că prin

încheierea din 26 iunie 2006 a Oficiului de Cadastru și Publicitate Imobiliară este

proprietara imobilului.

Urmare analizei conținutului

acestei încheieri, prima instanță a reținut că dreptul de proprietate al reclamantei

a fost intabulat asupra imobilului situat în str. B., sector 1, în condițiile în

care imobilul situat în București, Calea V., sector 1 (din a cărui incintă se solicită

evacuarea pârâtului) aparține domeniului public al statului, astfel cum reiese din

Anexa nr. 8 a H.G. nr. 1705/2006 privind aprobarea inventarului centralizat al bunurilor

din domeniul public al statului.

De asemenea, se arată

în considerentele sentinței atacate, reclamanta nu a făcut nicio dovadă din care

să reiasă, fie că această hotărâre a Guvernului ar fi fost desființată, fie că ar

deține un titlu de proprietate asupra imobilului din Calea V., sector 1, dovadă

care ar fi putut conduce la concluzia nelegalității H.G. nr. 1471/2007.

Concluzionează prima instanță

că hotărârea contestată a fost adoptată cu respectarea Legii nr. 213/1998 și a Legii

nr. 24/2000.

Împotriva acestei sentinței

a declarat recurs reclamanta, susținând că hotărârea atacată este netemeinică și

nelegală, pentru următoarele motive:

În mod greșit instanța

de fond a reținut că reclamanta Biblioteca Centrală Universitară

nu

este proprietarul imobilului

situat în Calea V., sector 1, în suprafață de 165,7 m.p., deoarece la dosar există

această dovadă, în sensul că prin încheierea din 26 iunie 2006 pronunțată de Oficiul

de Cadastru și Publicitate Imobiliară București, Sector 1, s-a admis intabularea

dreptului de proprietate asupra imobilului în cauză cu titlu de „restituire”.

Se precizează că data

încheierii este anterioară H.G. nr. 1705/2006 (publicată în M. Of. nr. 1020/21.12.2006)

prin care s-a constatat apartenența imobilului la domeniul public al statului, astfel

că se impunea anularea acestui act administrativ pe motiv că încalcă dreptul de

proprietate privată al instituției reclamante, precum și anularea actului subsecvent

H.G. nr. 1471/2007.

În drept, din punct de

vedere procedural, recurenta și-a încadrat motivele de recurs în prevederile

art. 304

1

C. proc. civ.

Analizând actele și lucrările

dosarului de fond, precum și motivele de recurs invocate, Înalta Curte constată

că recursul este nefondat, pentru următoarele considerente:

În mod neîntemeiat recurentul

susține că, în cauză, ar fi făcut dovada unui drept de proprietate asupra imobilului

situat în Calea V., sector 1, singura încheiere emisă de Oficiul de Cadastru și

Publicitate Imobiliară București, Sector 1, aflată la dosar, referindu-se la imobilul

din str. B. cu titlu de „restituire”.

Totodată, prin Ordinul

Ministrului Educației, Cercetării și Tineretului din 20 ianuarie 2003, se recunoaște

calitatea Bibliotecii Centrale Universitare București de continuatoare în drepturi

a Fundației Regele Carol I, dar în această calitate instituția nu devine automat

proprietară a unor imobile, ci, conform art. 2 din ordin „este îndreptățită la identificarea

și recuperarea imobilelor deținute anterior datei de 22 decembrie 1989, cu titlu

de proprietate”.

Întrucât din actele care

au stat la baza emiterii H.G. nr. 1705/2006 nu rezultă existența vreunui drept de

proprietate privată asupra imobilului, ci doar un drept de proprietate publică a

statului – reclamanta având doar calitatea de administrator al bunului - rezultă

că în mod corect instanța de fond, cu referire la art. 12 alin. (1) și (2) din Legea

nr. 213/1989 privind proprietatea publică și regimul juridic al acesteia, a respins

excepția de nelegalitate invocată.

Pentru considerentele

menționate, cu referire la art. 312 alin. (1) C. proc. civ., Înalta Curte va respinge

recursul ca nefondat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge recursul declarat

de reclamanta Biblioteca Centrală Universitară împotriva sentinței nr. 1624 din

06 aprilie 2010 a Curții de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ

și fiscal, ca nefondat.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședință

publică, astăzi 29 septembrie 2010.