ÎNAPOI LA REZULTATE Înalta Curte de Casație și Justiție
Sursă originală
ÎCCJ 14.02.2012

ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 673/2012

HOTĂRÂRE
14.02.2012
CAMERĂ
civil_2
Citează această cauză
ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 673/2012 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2012)

Asupra recursului de față;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată

următoarele:

Prin

decizia nr. 89, pronunțată la data de 27 septembrie 2010, în Dosarul nr. 3720/120/2009,

Curtea de Apel Ploiești, secția comercială și de contencios administrativ și fiscal,

a respins, ca nefondat, apelul formulat de reclamanta SC R. SA Târgoviște împotriva

sentinței nr. 522 din data de 3 mai 2010, pronunțată de Tribunalul Dâmbovița, în

contradictoriu cu pârâta SC R.L.C. SA Târgoviște și intervenienta în nume propriu

V.M. SRL Târgoviște.

Prin cererile formulate cu petițiile înregistrate

la data de 29 octombrie 2010, sub nr. XX și, respectiv, nr. YY, petentele SC R.L.C.

SA Târgoviște și SC R. SA Târgoviște au solicitat, în temeiul dispozițiilor

art. 281

2

alin. (1) C. proc. civ., completarea deciziei nr. 89 din 27

septembrie 2010, pronunțată de Curtea de Apel Ploiești, secția comercială și de

contencios administrativ și fiscal, în Dosarul nr. 3720/120/2009.

În susținere, s-a arătat că, în fapt, după

cum se consemnează în practicaua deciziei nr. 89 din data de 27 septembrie 2010,

"avocat D.T., pentru intimata - pârâtă SC R.L.C. SA, depune la dosar nota de

concluzii în sensul achiesării la susținerile apelantei (...) și solicită ca instanța

să ia act de achiesarea acesteia la susținerea apelantei, în sensul pronunțării

unei hotărâri prin care să se constate nulitatea absolută a Hotărârii A.G.E.A. SC

R.L.C. SA Targoviște din data de 12 iulie 2005".

Având în vedere că instanța de apel, legal

învestită cu soluționarea cererii de achiesare formulată de societatea sa, în calitate

de intimată- pârâtă, a omis să se pronunțe asupra solicitării de achiesare la pretențiile

apelantei- reclamante SC R. SA, în temeiul dispozițiilor art. 281

2

alin. (1) C. proc. civ., au solicitat petentele a se dispune completarea deciziei

sus- menționate în sensul pronunțării asupra cererii de achiesare.

Prin decizia nr. 123, pronunțată la data

de 22 noiembrie 2010, în Dosarul nr. 3720/120/2009, Curtea de Apel Ploiești, secția

comercială și de contencios administrativ și fiscal, a admis excepția tardivității

cererii de completare a dispozitivului, invocată din oficiu, și a respins, ca tardivă,

cererea de completare a dispozitivului deciziei nr. 89 din 27 septembrie 2010, formulată

de apelanta - reclamantă SC R. SA Targoviște și intimata- pârâtă SC R.L.C. SA Targoviște,

în contradictoriu cu intervenienta în nume propriu V.M. SRL Targoviște.

Împotriva deciziei nr. 89 din data de 27

septembrie 2010, pronunțată de Curtea de Apel Ploiești, secția comercială și de

contencios administrativ și fiscal, în Dosarul nr. 3720/120/2009, cât și împotriva

deciziei nr. 123 din data de 22 noiembrie 2010, pronunțată de Curtea de Apel Ploiești,

secția comercială și de contencios administrativ și fiscal, în Dosarul nr. 3720/120/2009,

au declarat recurs, în termen, reclamanta SC R. SA Targoviște și pârâta SC R.L.C.

SA Targoviște.

Prin decizia nr. 1850, pronunțată la data

de 12 mai 2011, în Dosarul nr. 3720/120/2009, Înalta Curte de Casație și Justiție,

secția comercială, a respins, ca nefondate, recursurile declarate de reclamanta

SC S.P.V.I.I. SA, în calitate de succesoare a SC R. SA Targoviște și de pârâta SC

R.L.C. SA Targoviște împotriva deciziei nr. 89 din 27 septembrie 2010, pronunțată

de Curtea de Apel Ploiești, secția comercială și de contencios administrativ și

fiscal, a admis recursurile declarate de reclamanta SC S.P.V.I.I. SA, în calitate

de succesoare a SC R. SA Târgoviște și de pârâta SC R.L.C. SA Târgoviște împotriva

deciziei nr. 123 din 22 noiembrie 2010, pronunțată de Curtea de Apel Ploiești,

secția comercială și de contencios administrativ și fiscal, a casat decizia atacată

și a trimis cauza spre rejudecare aceleiași instanțe.

În rejudecare, cauza a fost înregistrată

pe rolul Curții de Apel Ploiești, secția comercială și de contencios administrativ

și fiscal, la data de 27 iunie 2011, sub nr. 3720/120/2009.

Prin decizia nr. 76, pronunțată la data

de 5 septembrie 2011, în Dosarul nr. 3720/120/2009, Curtea de Apel Ploiești, secția

comercială și de contencios administrativ și fiscal, a admis cererile de completare

a dispozitivului deciziei nr. 89 din 27 septembrie 2010 pronunțată de Curtea de

Apel Ploiești, formulată de petentele SC S.P.V.I.I. SA București, succesoare a SC

SRL Târgoviște; a completat dispozitivul deciziei nr. 89 din 27 septembrie 2010,

pronunțată de Curtea de Apel Ploiești, în sensul că a respins, ca inadmisibilă,

cererea intimatei- pârâte de achiesare la susținerile apelantei-reclamante.

Pentru a se pronunța astfel, instanța a

reținut, în esență, următoarele:

Instanța de apel, nepronunțându-se prin

decizia nr. 89 din 27 septembrie 2010 asupra cererii de achiesare a SC R.L.C. SRL

la susținerea apelantei, respectiv, recunoașterea motivului de nulitate al Hotărârii

A.G.E.A. din 12 iulie 2005, s-a reținut că cererile de completare sunt întemeiate,

urmând a fi admise.

Curtea a constatat că, o atare cerere formulată

de pârâta-intimată, de achiesare la pretențiile părții adverse, respectiv, apelantei-

reclamante, privind motivul de nulitate al hotărârii A.G.E.A. din 12 iulie 2005,

nu a fost formulată în fața instanței de fond, fiind o cerere nouă, ce nu este admisibilă

în apel, în conformitate cu disp. art. 294 alin. (1) C. proc. civ..

Este adevărat că partea căzută în pretenții

poate achiesa la hotărârea primei instanțe, însă, în prezenta cauză, o atare poziție

este inadmisibilă, întrucât, prin sentința apelată, a fost respinsă acțiunea promovată

de SC R. SA, iar pârâta nu a căzut în pretenții.

Chiar dacă o astfel de cerere de achiesare

la susținerile reclamantei privind motivul de nulitate absolută a hotărârii A.G.E.A.

din 12 iulie 2005 ar fi fost formulată în fața instanței de fond, tribunalul nu

putea să dea eficiență dispozițiilor art. 270 C. proc. civ., fără a se verifica

motivele care să fundamenteze pronunțarea unei hotărâri în condițiile prevăzute

de acest text de lege, respectiv, dacă au fost încălcate sau nu condițiile imperative

prevăzute de Legea nr. 31/1990 și de actul constitutiv al SC R.L.C., cu privire

la convocarea și ținerea adunării extraordinare a acționarilor, neputându-se eluda

dispozițiile legale imperative printr-o recunoaștere a părții adverse.

Împotriva acestei decizii a declarat recurs,

în termen, petenta SC R.L.C. SA Târgoviște, solicitând admiterea recursului, modificarea

în tot a deciziei nr. 76 din 5 septembrie 2011, pronunțată de Curtea de Apel Ploiești,

în Dosarul nr. 3720/120/2009, pe care o consideră nelegală, iar, pe fond: admiterea

cererii principale de chemare în judecată, în sensul constatării nulității absolute

a Hotărârii adoptate de A.G.E.A. SC R.L.C. SA la data de 12 iulie 2005, și respingerea

cererii de intervenție formulată de SC V.M. SRL Târgoviște, urmare a achiesării

pârâtei la pretențiile reclamantei.

În recursul său, întemeiat în drept pe

prevederile pct. 9 al art. 304 C. proc. civ., recurenta SC R.L.C. SA Târgoviște

a invocat, în esență, următoarele motive:

Decizia Curții de Apel Ploiești este pronunțată

cu încălcarea dispozițiilor art. 270 C. proc. civ., care instituie dreptul pârâtului

de a achiesa la pretențiile reclamantului, indiferent de momentul procesual al litigiului

(motiv de recurs prevăzut de art. 304 pct. 9 C. proc. civ.).

Achiesarea la pretenții constă într-o recunoaștere

pură și simplă a pretențiilor reclamantului, făcută în fata instanței de judecată,

fără ca legislația în vigoare să stabilească un moment procedural până la care acest

act se poate face.

În speță, pârâta SC R.L.C. SA a recunoscut

în mod valabil, la data de 29 octombrie 2010, pretențiile reclamantei R. SA, recunoaștere

ce ar fi trebuit sa conducă la finalizarea dosarului, în sensul constatării nulității

Hotărârii adoptate de A.G.E.A. SC R.L.C. SA la data de 12 iulie 2005.

În mod greșit instanța de apel, pronunțându-se

asupra cererii de completare a deciziei nr. 89 din 27 septembrie 2010, a reținut

că achiesarea "nu este admisibilă" în faza apelului, calificând-o drept

cerere nouă; în realitate, achiesarea, fiind un act de dispoziție al pârâtului,

poate fi formulată în orice stadiu procesual al litigiului.

La data de 10 februarie 2012, intimata

SC V.M. SRL Târgoviște a depus întâmpinare la dosar, prin care a solicitat respingerea,

ca nefondat, a recursului, întrucât critica și soluția cerută nu au fundamentare

judiciară.

Analizând recursul formulat, prin prisma

motivelor invocate și a temeiului de drept indicat, Înalta Curte constată că acesta

este nefondat, pentru considerentele ce se vor arăta în continuare:

Prin decizia atacată cu recurs, instanța

de apel a admis cererile de completare a dispozitivului deciziei nr. 89 din 27

septembrie 2010 a Curții de Apel Ploiești formulată de petentele SC S.P.V.I.I. SA

și SC R.L.C. SA în sensul că s-a dispus completarea dispozitivului deciziei menționate

cu soluția asupra cererii de achiesare la susținerea reclamantei privind motivul

de nulitate al hotărârii A.G.E.A. din 12 iulie 2005, aceasta fiind de respingere

ca inadmisibilă a cererii de achiesare.

Motivarea instanței de apel cu privire

la inadmisibilitatea cererii de achiesare la acțiunea în nulitate formulată în apel

este corectă deoarece, altfel, s-ar încălca prevederile art. 294 alin. (1) C. proc.

civ., fiind o cerere nouă în apel, ea nefiind făcută în fața instanței de fond.

Este corectă și motivarea subsidiară în

sensul că recunoașterea de acțiune nu poate avea ca obiect nulitatea unei hotărâri

A.G.A. pentru încălcarea unor prevederi imperative ale Legii nr. 31/1990, a căror

analiză atrage oficialitatea examinării cauzelor de nulitate incompatibile cu o

eventuală recunoaștere asupra incidenței lor de către partea adversă.

Față de cele de mai sus, Înalta Curte,

în temeiul dispozițiilor art. 312 alin. (1) C. proc. civ., urmează a respinge recursul

declarat de recurenta SC R.L.C. SA Targoviște, ca nefondat.

Respinge recursul declarat de recurenta

SC R.L.C. SA Targoviște împotriva deciziei nr. 76 din 5 septembrie 2011, pronunțată

de Curtea de Apel Ploiești, secția comercială și de contencios administrativ și

fiscal, în Dosarul nr. 3720/120/2009, ca nefondat.

Irevocabilă.

Pronunțată, în ședință publică, astăzi,

14 februarie 2012.

§ Cauze similare

Grupate prin similitudine semantică

5 cauze
ÎCCJ 2011-05-12
0,95
ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 1850/2011
civ., întrucât cererea de intervenție formulată de SC V.M. SRL Târgoviște, nu îndeplinește condițiile de fond și de formă impuse de dispozițiile art. 50 C. proc. civ. Această societate nu pretinde în nici un fel obiectul dedus judecății, so
ÎCCJ
0,94
ÎCCJ, decizie (scj.ro #86953)
tății de Avocați T.N.A., din București, sectorul 3, deși reclamanta învederase instanței schimbarea sediului ales anterior menționat, conform art. 98 C. proc. civ. În rejudecare, cauza a fost înregistrată pe rolul Curții de Apel Ploiești su
ÎCCJ 2010-09-29
0,94
ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 3027/2010
toriu cu pârâtele SC G.C. SRL și SC S. SA. Apelul declarat de reclamanta T.I. împotriva sentinței nr. 78 din 12 februarie 2009 a fost admis prin decizia 99/2009, hotărârea a fost desființată, cauza fiind trimisă pentru rejudecare pe fond la
ÎCCJ
0,94
ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 4927/2012
Asupra recursului de față: Din examinarea actelor și lucrărilor dosarului, constată următoarele: Prin sentința nr. 2439 din 13 octombrie 2011, Tribunalul Dâmbovița a admis cererea formulată de reclamanta SC T.A.I. SA, în contradictoriu cu p
ÎCCJ 2014-02-05
0,94
ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 378/2014
arbitrilor și modalitatea de numire a lor, nu reprezintă o clauză de nulitate, fiind incidente dispozițiile art. 345 și 347 C. proc. civ. S-a mai reținut că însăși reclamanta a invocat competența instanței arbitrale, cu prilejul litigiului
Sursă