ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 3085/2011

Asupra recursului penal de față: Examinând actele și lucrările dosarului, constată următoarele: Prin Sentința penală nr. 147 din 20 octombrie 2010 pronunțată de Tribunalul Mureș a fost condamnat inculpatul K.O.P. la următoarele pedepse: - 3 luni închisoare pentru comiterea infracțiunii de realizare - în baza aceleași rezoluțiuni infracționale, în perioada 2005 - 2006, prin același mod de operare și în același scop, în scopul distribuirii în scop comercial, prin copiere de pe alte produse pirat, un număr de 219 CD-uri pirat, prevăzută și pedepsită de art. 139 6 alin. (1) lit. a), alin. (3) din Legea nr. 8/1996 modificată prin Legea nr. 285/2004 și O.U.G. nr. 123/2005, cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., raportat la art. 74 C. pen.

art. 76 lit. c) C. pen.; - 3 luni închisoare pentru comiterea infracțiunii de distribuire în scop comercial mărfuri pirat - în baza aceleași rezoluțiuni infracționale, în perioada 2005 - 2006, prin același mod de operare și în același scop), prevăzută și pedepsită de art. 139 6 alin. (2), alin. (3) din Legea nr. 8/1996 modificată, cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., raportat la art. 74 C. pen. art. 76 lit. c) C. pen.; - 1.500 (unamiecincisute) lei, amendă penală pentru comiterea infracțiunii de promovare de mărfuri pirat în aceeași perioadă, prin prezentarea către public a listelor și cataloagelor de produse, prevăzută și pedepsită de art. 139 6 alin. (5) din Legea nr. 8/1996 modificată, cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., art. 74 C. pen.

raportat la art. 76 lit. f) C. pen.; În baza art. 33 lit. a) C. pen., art. 34 lit. d) C. pen. au fost contopite cele trei pedepse astfel aplicate, în pedeapsa cea mai grea, aceea de 3 luni închisoare și care s-a dispus să o execute în final inculpatul. În baza art. 81 alin. (2) C. pen., s-a dispus suspendarea condiționată a executării pedepsei pe durata termenului de încercare prevăzut de art. 82 C. pen. și anume acela de 2 ani și 3 luni, termen care se compunea din durata pedepsei aplicate, la care se adăugat un interval fix de timp de 2 ani. În temeiul art. 359 C. proc. pen., s-a atras atenția inculpatului asupra prevederilor art. 83 C. pen. și art. 84 C. pen., referitoare la cazurile de revocare a beneficiului suspendării condiționate a executării pedepsei.

În baza dispozițiilor art. 118 lit. a), b) C. pen. s-a dispus confiscarea specială a celor 122 CD-urilor, 1 videogramă și 11 DVD-uri piratate (1 DVD și 10 buc. CD-uri videograme) ce au format obiectul efectuării unei constatări tehnico-științifice de către O.R.D.A, precum și hard-diskul S., bunuri care au fost ridicate în urma percheziției domiciliare de la inculpat; s-a dispus restituirea celorlalte bunuri ridicate cu ocazia percheziției domiciliare. S-a constatat că părțile vătămate A.D.P.F.R. și RO-ACT nu s-au constituit părți civile în cauză. S-a respins ca neîntemeiată, acțiunea civilă formulată de partea civilă U.P.F.R. împotriva inculpatului, privind pretențiile în sumă de 8.196 RON. În baza prevederilor art. 191 alin. (1) C. proc.

pen., a fost obligat inculpatul să plătească în favoarea statului suma de RON 1.000, cu titlu de cheltuieli judiciare. Pentru a pronunța această hotărâre Tribunalul Mureș a reținut următoarea situație de fapt: Începând cu anul 2001, inculpatul K.O.P. a vândut un număr neprecizat de mărfuri pirat - CD-uri și DVD-uri - (în perioada 2001 - 2006), mărfuri pe care le-a promovat atât prin punerea la dispoziție către clienți a unor liste cu titlurile pe care le deținea, cât și prin afișarea unor astfel de liste pe cabina sa de DJ, în locurile unde a lucrat. Deși inculpatul nu a recunoscut că ar fi reprodus pe sistemele de calcul, respectiv că ar fi realizat un număr de 219 CD-uri pirat pe care apoi le-a oferit spre vânzare - activitate realizată în perioada 2005 - 2006, probele administrate au dovedit în mod concret comiterea infracțiunilor reținute în rechizitoriu.

Instanța de fond a apreciat că în drept, fapta inculpatului K.O.P., care, în baza aceleași rezoluțiuni infracționale (în perioada 2005 - 2006, prin același mod de operare și în același scop), a realizat în scopul distribuirii în scop comercial, prin copiere de pe alte produse pirat, un număr de 219 CD-uri pirat, întrunește elementele constitutive ale infracțiunii prevăzută de art. 139 6 alin. (1) lit. a) raportat la alin. (3) din Legea nr. 8/1996 modificată prin Legea nr. 285/2004 și O.U.G. nr. 123/2005 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen.; De asemenea, fapta inculpatului K.O.P. de a promova mărfuri pirat prin prezentarea către public a listelor și cataloagelor de produse, întrunește elementele constitutive ale infracțiunii prevăzută de art. 139 6 alin. (5) din Legea nr. 8/1996 astfel cum a fost modificată și completată prin Legea nr. 285/2004 și O.U.G.

nr. 123/2005. Totodată, fapta inculpatului K.O.P. care în baza aceleași rezoluțiuni infracționale (în perioada 2005 - 2006, prin același mod de operare și în același scop), a distribuit în scop comercial mărfuri pirat constituie infracțiunea prevăzută de art. 139 6 alin. (2) raportat la alin. (3) din Legea nr. 8/1996 modificată prin Legea nr. 285/2004 și O.U.G. nr. 123/2005 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. În cauză instanța de fond a făcut aplicarea dispozițiilor art. 33 lit. a) C. pen., având în vedere împrejurarea că faptele au fost comise în condițiile concursului real de infracțiuni. La individualizarea pedepselor pe care prima instanță le-a aplicat pentru faptele penale reținute, s-au avut în vedere criteriile prevăzute de art. 72 C. pen.

și anume: - limitele pedepselor prevăzute în legea specială; - gradul de pericol social concret al faptelor penale, concretizat în împrejurări care compun conținutul constitutiv al infracțiunilor deduse judecății dar și extrinseci acestuia, cum sunt, în esență: locul și modalitatea săvârșirii activității infracționale; - mediul familial și social din care provine acuzatul, raportat la motivația implicării lui în activitatea infracțională; - persoana inculpatului și poziția lui procesuală față de învinuirile aduse, acesta se află la prima confruntare cu legea penală și că potrivit datelor deținute activitatea infracțională, care formează obiectul prezentei pricini este una singulară, acesta nemaifiind cercetat pentru alte fapte penale de acest gen și au avut o atitudine relativ sinceră pe parcursul urmăririi penale, ceea ce potrivit art. 74 lit. a) și c) C. pen.

constituie circumstanțe atenuante judiciare, motiv pentru care se vor coborî pedepsele ce urmează a fi aplicate, sub minimele speciale. De asemenea, sau avut în vedere și prevederile art. 52 C. pen., în acord cu care scopul pedepsei nu trebuie să fie doar o măsură coercitivă, ci și un principal un mijloc de reeducare. Împotriva acestei hotărâri, în termenul legal prev. de art. 363 alin. (1) C. proc. pen., a declarat apel inculpatul, care solicită achitarea pentru infracțiunile deduse judecății, întrucât nu sunt întrunite elementele constitutive ale acestor infracțiuni. Prin Decizia penală nr. 24/A din 14 martie 2011, pronunțată de Curtea de Apel Târgu Mureș, secția penală și pentru cauze cu minori și de familie, s-a respins, ca nefondat apelul declarat de inculpatul K.O.P.

împotriva Sentinței penale nr. 147 din 20 octombrie 2010, pronunțată de Tribunalul Mureș și a fost obligat acesta la plata cheltuielilor judiciare către stat. Pentru a decide astfel, s-a reținut că inculpatul a fost dedus judecății pentru comiterea a trei infracțiuni la legea dreptului de autor și a drepturilor conexe. Că în cursul urmăririi penale, inculpatul a recunoscut că începând cu anul 2001 a vândut un număr neprecizat de CD-uri și DVD-uri, însă apoi a revenit și a arătat că a obținut aceste CD-uri dintr-un schimb cu alți DJ, însă declarațiile martorilor arătați mai sus, procesul-verbal de percheziție, expertizele efectuate în cauză, agendele ridicate de la inculpat, infirmă acest lucru.

Sub aspectul încadrării juridice s-a reținut că fapta inculpatului care în baza aceleiași rezoluții infracționale în perioada 2005 - 2006 a realizat în scopul distribuirii, în scop comercial, prin copiere de pe alte produse pirat un număr de 219 CD-uri pirat, întrunește elementele constitutive ale infracțiunii prev. de art. 139 6 alin. (1) lit. a) rap. la art. 3 din Legea nr. 8/1996 modificată.

De asemenea, în mod corect a reținut instanța de fond că fapta inculpatului de a promova mărfuri pirat prin încropirea unui stand improvizat în Piața de vechituri din Tg.Mureș, unde prezenta publicului liste și cataloage cu aceste produse întrunește elementele constitutive ale infracțiunii prev. de art. 139 6 alin. (5) din Legea nr. 8/1996 modificată, iar fapta inculpatului care în perioada 2005 - 2006, în baza aceleiași rezoluții infracționale a distribuit în scop comercial mărfuri pirat, întrunește elementele constitutive ale infracțiunii prev. de 139 6 alin. (2) lit. a) rap. la alin. (3) din Legea nr. 8/1996 modificată cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. Împotriva deciziei menționate, a declarat recurs inculpatul, criticând-o ca fiind nelegală, întrucât în mod greșit s-a dispus condamnarea sa pentru infracțiunile pentru care a fost trimis în judecată, nefiind întrunite elementele constitutive ale acestor infracțiuni.

A solicitat admiterea recursului, casarea ambelor hotărâri pronunțate în cauză și, în rejudecare, achitarea sa în baza disp. art. 11 pct. 2 lit. a) rap. la art. 10 alin. (1) lit. d) C. proc. pen. Recursul este nefondat. Examinând actele și lucrările dosarului, prin prisma criticilor formulate de recurentul inculpat cu referire la cazul de casare prev. de art. 385 9 alin. (1) pct. 17 2 C. proc. pen., dar și prin prisma disp. art. 385 9 alin. (2) și (3) C. proc. pen., constată că hotărârea recurată este legală și temeinică. Prin rechizitoriul Parchetului de pe lângă Tribunalul Mureș, înregistrat la data de 25 octombrie 2007, s-a dispus punerea în mișcare a acțiunii penale și trimiterea în judecată - în stare de libertate - a inculpatului K.O.P.

pentru săvârșirea infracțiunilor prevăzute de: - art. 139 6 alin. (1) lit. a) raportat la alin. (3) din Legea nr. 8/1996 modificată, cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen.; - art. 139 6 alin. (2) raportat la alin. (3) din Legea nr. 8/1996 modificată, cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen.; - art. 139 6 alin. (5) din Legea nr. 8/1996 modificată, cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., toate cu aplicarea art. 33 lit. a) C. pen. Instanța de fond, în cursul cercetării judecătorești a verificat situația de fapt reținută în expozitivul rechizitoriului pe baza probatoriului judicios administrat, analizat și coroborat în cauză. Astfel, s-a reținut în mod corect că, începând cu anul 2001, inculpatul K.O.P.

a vândut un număr neprecizat de mărfuri pirat - CD-uri și DVD-uri - (în perioada 2001 - 2006), mărfuri pe care le-a promovat atât prin punerea la dispoziție către clienți a unor liste cu titlurile pe care le deținea, cât și prin afișarea unor astfel de liste pe cabina sa de D.J., în locurile unde a lucrat. În acest scop, inculpatul deținea un stand improvizat în Piața de vechituri, având cutii cu astfel de produse și în autoturismul său. Deși inculpatul nu a recunoscut faptul că în perioada 2005 - 2006 a reprodus pe sistemele de calcul și că ar fi realizat un număr de 219 CD-uri pirat pe care apoi le-a oferit spre vânzare, probatoriul administrat în cauză a dovedit în mod concret comiterea infracțiunilor pentru care acesta a fost trimis în judecată.

În declarațiile date în faza de urmărire penală, inculpatul a recunoscut că începând cu anul 2001, a vândut CD-uri și DVD-uri cu jocuri, muzică și filme, pe care le-a achiziționat de la diferite persoane, însă a negat faptul că el a realizat produsele pirat. A precizat inculpatul că doar a comercializat aceste produse, profitând de ocupația sa, respectiv DJ în diverse discoteci. A mai arătat inculpatul că produsele au fost realizate de diverse alte persoane, el primind doar un comision pentru fiecare produs vândut. Poziția inculpatului a fost apreciată ca nesinceră având în vedere declarațiile martorilor indicați de acesta, martori care ar fi realizat aceste produse și, care au negat acest aspect (a se vedea declarația martorului M.A.S.).

De asemenea, s-a apreciat corect că pe hard-disck-ul ridicat de la inculpat au fost identificate, stocate opere muzicale format mp3, a căror titluri se regăsesc și pe listele de oferte ridicate de la acesta. Așadar sistemul său de operare permitea înregistrarea CD-urilor, pe hard-disk fiind instalat și un program în acest sens. Probatoriul administrat în cauză atestă faptul că inculpatul deținea un număr mare de discuri neînregistrate (blanck-uri) și avea stocate pe memoria externă mai multe coperte de albume. Din declarațiile martorilor ascultați în cauză rezultă faptul că inculpatul era cel care inscripționa CD-urile. Edificatoare este declarația martorului C.C. care a arătat că inculpatul i-a spus despre unele CD-uri că sunt copiate de el însuși, iar altele sunt aduse din Bulgaria.

De asemenea, martorul S.P.F. a precizat că inculpatul, după ce îi inscripționa CD-urile, îl contacta telefonic, iar martora B.C., că inculpatul i-a propus să-i inscripționeze două CD-uri cu muzica dorită. Având în vedere toate aceste aspecte, inclusiv declarația inculpatului care a recunoscut că a inscripționat pentru vânzare un număr de 5 CD-uri, Înalta Curte constată că în mod corect s-a reținut că acestea au fost realizate de către inculpat. Inculpatul a recunoscut și faptul că a vândut un număr neprecizat de mărfuri pirat în perioada 2001 -2006, mărfuri pe care le-a promovat atât prin punerea la dispoziție către clienți a unor liste cu titlurile pe care le deținea, cât și prin afișarea unor astfel de liste pe cabina sa de DJ din locurile unde a lucrat.

Din declarațiile inculpatului și din conținutul celor 7 agende de comenzi ridicate de la acesta a rezultat că mai mulți martori au achiziționat de la inculpat mai multe CD-uri pirat conținând muzică, filme sau jocuri. În acest sens sunt declarațiile martorilor D.Z., F.P., B.C., M.V., O.M., B.N.L., S.P.F., N.A., B.L., C.L., B.Z., B.D., C.L.C. și C.C. Acești martori au confirmat faptul că au achiziționat de la inculpat un număr de aproximativ 97 de CD-uri pirat și că inculpatul se ocupa în mod organizat de acest tip de activitate. Pe baza probatoriului administrat în sarcina inculpatului s-au reținut realizarea și vânzarea unui număr de 219 CD-uri pirat, activitate realizată în perioada 2005 - 2006. Aceeași poziție a avut inculpatul și în fața instanței de fond.

Raportat la starea de fapt corect reținută de instanțe, se constată că încadrarea juridică dată faptelor comise de inculpat este corectă. Astfel, corect s-a reținut fapta inculpatului K.O.P., care, în baza aceleași rezoluțiuni infracționale (în perioada 2005 - 2006, prin același mod de operare și în același scop), a realizat în scopul distribuirii în scop comercial, prin copiere de pe alte produse pirat, un număr de 219 CD-uri pirat, întrunește elementele constitutive ale infracțiunii prevăzută de art. 139 6 alin. (1) lit. a) raportat la alin. (3) din Legea nr. 8/1996 modificată prin Legea nr. 285/2004 și O.U.G. nr. 123/2005 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen.; De asemenea, fapta inculpatului K.O.P.

de a promova mărfuri pirat prin prezentarea către public a listelor și cataloagelor de produse, întrunește elementele constitutive ale infracțiunii prevăzută de art. 139 6 alin. (5) din Legea nr. 8/1996 astfel cum a fost modificată și completată prin Legea nr. 285/2004 și O.U.G. nr. 123/2005. Totodată, fapta inculpatului K.O.P. care în baza aceleași rezoluțiuni infracționale (în perioada 2005 - 2006, prin același mod de operare și în același scop), a distribuit în scop comercial mărfuri pirat constituie infracțiunea prevăzută de art. 139 6 alin. (2) raportat la alin. (3) din Legea nr. 8/1996 modificată prin Legea nr. 285/2004 și O.U.G. nr. 123/2005 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. În cauză, în mod corect, s-a făcut aplicarea disp.

art. 33 lit. a) C. pen., având în vedere împrejurarea că faptele au fost săvârșite în condițiile concursului real de infracțiuni. În raport de cele ce preced, se constată că motivul de casare invocat de recurent nu se verifică în cauză, astfel încât cererea sa de a se dispune achitarea în baza disp. art. 11 pct. 2 lit. a) rap. la art. 10 alin. (1) lit. d) C. proc. pen., este neîntemeiată, întrucât rezultă neîndoios că inculpatul a acționat cu forma de vinovăție cerută de lege pentru săvârșirea infracțiunilor reținute în sarcina sa. Examinând cauza și, conform disp. art. 385 9 alin. (2), (3) C. proc. pen., Înalta Curte constată că nu este incident nici unul din cazurile decare se iau în considerare întotdeauna din oficiu, motiv pentru care văzând și disp.

art. 385 15 pct. 1 lit. b) C. proc. pen., urmează a respinge, ca nefondat recursul declarat de inculpatul K.O.P. împotriva Deciziei penale nr. 24/A din 14 martie 2011 a Curții de Apel Tg. Mureș, secția penală și pentru cauze cu minori și de familie. Văzând și disp. art. 192 alin. (2) C. proc. pen., urmează a dispune obligarea recurentului inculpat la plata cheltuielilor judiciare către stat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E Respinge, ca nefondat, recursul declarat de inculpatul K.O.P. împotriva Deciziei penale nr. 24/A din 14 martie 2011 a Curții de Apel Tg. Mureș, secția penală și pentru cauze cu minori și de familie. Obligă recurentul inculpat la plata sumei de 500 RON cu titlu de cheltuieli judiciare către stat, din care suma de 200 RON, reprezentând onorariul apărătorului desemnat din oficiu, se va avansa din fondul Ministerului Justiției. Onorariul interpretului de limba maghiară se va plăti din fondul Înaltei Curți de Casație și Justiție. Definitivă. Pronunțată în ședință publică, azi 15 septembrie 2011.