ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 2804/2009

Asupra recursului

penal de față;

În baza lucrărilor

din dosar, constată următoarele:

Prin Sentința penală nr. 256 din 5 martie

2009, Tribunalul București a condamnat pe inculpatul N.A.D. la pedeapsa de 10

ani și 6 luni închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de tentativă la omor

prevăzută de art. 20, 174 - 175 lit. i) C. pen. și 10 ani interzicerea drepturilor

prevăzute de art. 64 lit. a) și b) C. pen. și art. 67 alin. (2) C. pen.

În baza art. 11 pct.

1 din Legea nr. 61/1991, inculpatul a fost condamnat la 10 ani închisoare.

Conform art. 33 - 34

C. pen., s-a dispus să execute pedeapsa de 10 ani și 6 luni închisoare și 10

ani interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) și b) și art. 67

alin. (2) C. pen.

S-a făcut aplicarea

art. 71 - 64 lit. a) și b) C. pen. și s-a dedus prevenția de la 16 decembrie

2007.

În baza art. 346

alin. (1) C. proc. pen., inculpatul a fost obligat la 1.042,71 RON despăgubiri

civile către Spitalul Clinic de Urgență București și 10.000 RON către partea

civilă I.F.

Pentru a se pronunța

astfel, Tribunalul a reținut că, la data de 16 decembrie 2007, pe fondul

consumului de alcool și a unui conflict mai vechi, a lovit cu cuțitul pe I.F.,

ambii aflându-se în discoteca SC R. SRL.

Partea vătămată a

suferit leziuni ce au necesitat 12 - 14 zile îngrijiri medicale și i-au pus

viața în primejdie, fiind provocându-i o plagă la nivelul VI intercostal drept,

cu interesarea tegumentului, ce a penetrat apoi cavitatea pleurală.

Probele administrate

în cauză au stabilit că, inițial, cei doi au avut o altercație, iar inculpatul

a lovit partea vătămată cu un briceag ce îl deținea ilegal, iar după prima

lovitură, l-a urmărit, încercând să-i mai aplice lovituri cu acesta, nereușind

datorită intervenției martorilor și a organelor de poliție.

Situația de fapt a

fost stabilită pe baza declarațiilor martorilor, a raportului de expertiză

medico-legală din 11 februarie 2008 și din 27 februarie 2008, și constituie

infracțiunea de tentativă de omor, având în vedere obiectul folosit, zona

vitală vizată și intensitatea loviturii.

Apelul declarat de

inculpat a fost admis de Curtea de Apel București prin Decizia penală nr. 136

din 3 iunie 2009, reducându-se pedeapsa de 10 ani și 6 luni închisoare la 9 ani

închisoare, inculpatul urmând a executa 9 ani închisoare.

S-au menținut

celelalte dispoziții ale sentinței atacate.

Inculpatul a

solicitat reducerea pedepsei prin reținerea circumstanțelor atenuante prevăzute

de art. 74 lit. a) și e) C. pen., având în vedere conduita sa anterioară, iar

fapta s-a comis pe fondul agresivității deosebite a părții vătămate.

Curtea de Apel a

apreciat că în cauză nu se impune reținerea circumstanțelor atenuante, având în

vedere natura, gravitatea faptei și persoana inculpatului condamnat anterior

tot pentru fapte de violență, dar a redus pedeapsa, întrucât pentru faptele

pentru care a fost condamnat anterior, a intervenit reabilitarea.

Recursul declarat de

inculpat împotriva deciziei, întemeiat pe motivul de casare prevăzut de art.

385

9

pct. 14 C. proc. pen., este nefondat.

S-a solicitat casarea hotărârii și reținerea în

favoarea sa a circumstanțelor atenuante, prevăzute de art. 74 lit. a) și e) C.

pen., având în vedere conduita anterioară și posterioară faptei.

Din examinarea

actelor dosarului rezultă însă că inculpatul, deși a fost reabilitat, a suferit

mai multe condamnări pentru violare de domiciliu, distrugere și loviri, ceea ce

denotă comportamentul violent obișnuit al acestuia, împrejurări care,

coroborate cu natura faptei dedusă judecății, nu pot conduce la reținerea

circumstanțelor atenuante.

Agresivitatea

victimei, susținută de inculpat, nu a fost dovedită, ci, din contră, insistența

inculpatului în lovirea părții vătămate, aceasta fiind urmărită și lovită,

fiindu-i salvată viața urmare intervenției mai multor persoane.

Aceste elemente sunt

de natură a se aprecia că pedeapsa de 9 ani închisoare este în acord cu

dispozițiile art. 52 C. pen. privind criteriile de individualizare a pedepsei

și nu sunt motive temeinice pentru a fi redusă.

Examinând din oficiu

temeinicia și legalitatea hotărârilor, nu se constată motive care să determine

casarea hotărârilor, astfel că recursul inculpatului N.A.D. va fi respins, ca

nefondat, conform art. 385

15

pct. 1 lit. b) C. proc. pen.

Se va deduce

arestarea preventivă de la 16 decembrie 2007 la 19 august 2009.

Văzând și

dispozițiile art. 192 alin. (2) C. proc. pen.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge, ca nefondat, recursul declarat de

inculpatul N.A.D. împotriva Deciziei penale nr. 136 din 3 iunie 2009 a Curții

de Apel București, secția I penală.

Deduce din pedeapsa

aplicată inculpatului, timpul reținerii și al arestării preventive de la 16

decembrie 2007 la 19 august 2009.

Obligă recurentul

inculpat la plata sumei de 350 RON, cheltuieli judiciare către stat, din care

suma de 50 RON, reprezentând onorariul apărătorului desemnat din oficiu, până

la prezentarea apărătorului ales, se va avansa din fondul Ministerului

Justiției și Libertăților Cetățenești.

Definitivă.

Pronunțată în ședință

publică, azi 19 august 2009.