ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 2013/2012

ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 2013/2012 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2012)

Asupra recursului de față;

Din examinarea lucrărilor din

dosar, constată următoarele:

I.

Circumstanțele cauzei

Prin acțiunea înregistrată pe

rolul Curții de Apel Galați, reclamantul Z.C. a chemat în judecată pe pârâții

Prefectura Județului Galați -

Comisia

Județeană pentru aplicarea Legii nr. 18/1991, reprezentată prin

Prefectul C.B., Primăria Municipiului Galați -

Comisia Locală

pentru aplicarea Legii

nr. 18/1991, reprezentată prin Primarul D.N.,

Oficiul de Cadastru și

Organizare Teritorială, reprezentat prin Directorul R.N., Ministerul Internelor

și Reformei Administrative, Statul Român, reprezentat în această cauză

Ministerul de Finanțe, pentru următoarele fapte:

-

refuzul reprezentanților acestor instituții de a respecta hotărâri

judecătorești

definitive și irevocabile,

-

fals și uz de fals, înscrieri în fals în acte de proprietate, emiterea

unor

titluri de proprietate false cu

bună știință pentru a-l deposeda de un

drept

de proprietate, pentru, furtul sistematic de înscrisuri din dosarele

penale și distrugerea unor dosare penale, fapte

comise de organele de

poliție

subordonate Instituției Prefectului, pentru furtul a 2 dosare din

Arhiva

Judecătoriei Galați,

- pentru, refuzul

de a se respecta hotărâri definitive și irevocabile de

către organele de poliție, procurori și judecători,

hotărâri penale și

civile, pentru,

favorizarea făptuitorilor și înlocuirea procurorilor care

refuzau să mușamalizeze infracțiunile și

restituiau dosarele înapoi la

poliție,

- pentru,

falsificarea unor rapoarte de către organe de poliție pentru a

scoate din culpă respectivii

polițiști, pentru, amenințările organelor de

poliție și ale Generalului de Brigadă H.N. și refuzul acestuia de a

răspunde la sesizările sale,

- pentru, refuzul reprezentanților Ministerului de

Interne de a

comunica adresele polițiștilor

cercetați de Parchetul Militar Iași, la

cererea sa și a instanțelor,

pentru refuzul Comisiilor de aplicare a

Legii

nr. 18/1991 și a Ministerului Public de a-i elibera în baza Legii

nr. 544/01 înscrisurile solicitate pentru a se

apăra prevăzute și de art.

16 alin. (1)

din Constituție, pentru, refuzul Administrației Prezidențiale de a se implica

la sesizările sale, pe care le trimite tot către cei care au

comis

abuzurile și care le clasează.

Reclamantul a arătat că pentru aceste motive, se

constituie parte

vătămată cu suma de 4

(patru) milioane de euro urmând ca, în baza art. 96

din Legea nr. 303/2004, art. 4 alin. (1), Titlu

1, Cap. 1 să se adreseze instanței Curții Europene după pronunțarea sentinței

în această cauză.

De

asemenea, referitor la această cauză, ce are ca obiect refuzul

reprezentanților Comisiilor de

a respecta sentința nr. 1242/2007 irevocabilă,

reclamantul a anexat înscrisuri prin care face dovada premeditării de

a-i vinde terenul autorului Z.N. și falsurile comise pentru ca făptuitorii

să-și atingă scopurile.

În susținerea acțiunii,

reclamantul a anexat ca dovezi adresa Poliției

,

încheierea de ședință din 12 martie 2007 prin care face dovada că

se

judecă 5 ani ca să dovedească, că nu procurorii I. și C.

sustrăgeau înscrisurile și adresa și dispozitivul

deciziei nr.

716/R/2005, adresa nr. 3369/2005, nerespectate de poliție,

parchet și

instanțele din Galați care judecă

din nou cauza prin lipsă de procedură și fără

să-i cerceteze pe

făptuitori și pe notar.

Prin întâmpinări, pârâții au

invocat excepția lipsei calității procesuale

pasive.

Curții de apel

Prin sentința nr. 178 din 7

iunie 2011, Curtea de Apel Galați a admis

excepțiile pentru lipsa calității procesuale pasive

invocate de pârâtele Statul Român reprezentat de Ministerul Finanțelor Publice

prin D.G.F.P. Galați,

Ministerul Internelor și Reformei Administrative, Oficiul de Cadastru

și Organizare Teritorială reprezentată prin directorul R.N. și Primăria

Municipiului Galați - Comisia Locală pt. Aplicarea Legii nr. 18/1991 prin

primar D.N.

Totodată, Curtea de apel a

respins ca fiind inadmisibilă acțiunea

reclamantului

Z.C., în contradictoriu cu pârâtele Ministerul

Public - Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Galați, Ministerul Public

-

Parchetul de pe lângă Judecătoria Galați, Prefectura Județului Galați

- Comisia Județeană pt. aplicarea Legii nr. 18/1991.

Pentru a

pronunța această sentință, instanța de fond a reținut, în esență,

că prin acțiunea adresată inițial Tribunalului

Galați, reclamantul a solicitat să se constate refuzul pârâtelor de a respecta

o hotărâre judecătorească, de a-i face o compensare cu un alt teren

corespunzător și de a i se compensa cu un alt teren corespunzător și de a i se

emite un titlu de proprietate și punerea în posesie, cât și faptul că este

parte vătămată și lipsită de dreptul de folosință.

S-a arătat în considerentele sentinței atacate că

față de obiectul

acțiunii reclamantului,

pârâtele Statul Român, Ministerul Administrației și

Internelor, Oficiul

de Cadastru și Primăria Municipiului Galați sunt lipsite

de capacitate procesuală, neavând atribuții în

sensul celor cerute de petent.

În ceea

ce privește pârâții Ministerul Public - Parchetul de pe lângă

Judecătoria Galați, Parchetul

de pe lângă Curtea de Apel Galați și Prefectura

Galați, prima instanță a constatat că acțiunea

reclamantului este inadmisibilă

întrucât potrivit disp. art. 5 alin. (2) din Legea nr. 554/2004

nu pot fi atacate

pe calea

contenciosului administrativ, actele administrative care pot fi

modificate sau desființate printr-o altă procedură

judiciară prevăzută printr-o

lege organică.

Referitor

la acțiunea inițială, judecătorul fondului a constatat că

reclamantul reclamă săvârșirea infracțiunilor de fals

și uz de fals, nerespectarea hotărârilor judecătorești, însă procedura de

soluționare a

acestor cereri fiind prevăzută

în Codul de procedură penală.

Împotriva acestei sentințe a declarat recurs

reclamantul Z.

C., criticând sentința

atacată ca fiind nelegală și netemeinică.

În

motivarea căii de atac, recurentul a reiterat motivele prezentate în

fața primei instanțe, făcând trimitere la

înscrisurile depuse de către el la

dosar,

înscrisuri care în opinia sa fac dovada faptului că timp de 20 de ani

dreptul de proprietate garantat de Constituție a

fost încălcat de reprezentanții

Comisiilor de aplicare a Legii nr. 118/1991.

Recurentul a mai criticat sentința instanței de fond, apreciind că în

mod greșit obiectul acțiunii sale a fost

modificat din acordare de daune în

refuz acordare drepturi, prin

sustragerea filelor 112, 113 și 114 pentru a se

da posibilitatea Parchetului de pe lângă Judecătoria Galați și

Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Galați să invoce inadmisibilitatea

acțiunii.

II. Considerentele înaltei

Curți asupra recursului

Examinând cauza prin prisma motivelor invocate în

recurs și a

prevederilor art. 304

1

C. proc. civ., înalta Curte constată că recursul

este nefondat și urmează a-l respinge pentru considerentele ce vor fi

arătate

în continuare.

Obiectul

acțiunii specifice contenciosului administrativ este exhaustiv

definit de art. 1 și art. 8 alin. (1) din Legea nr.

554/2004.

Astfel, în esență, persoana

vătămată într-un drept sau interes legitim

printr-un act administrativ unilateral poate

solicita instanței de contencios administrativ anularea actului administrativ vătămător,

repararea pagubei

cauzate și, eventual,

reparații pentru daune morale.

De asemenea, se poate adresa

instanței de contencios administrativ și cel care se consideră vătămat întru-un

drept sau interes legitim al său prin

nesoluționarea în termen sau prin refuzul nejustificat

de soluționare a unei

cereri, precum și

prin refuzul de efectuare a unei anumite operațiuni administrative necesare

pentru exercitarea sau protejarea dreptului sau interesul legitim.

Instanța, soluționând cererea, poate să anuleze, în

tot sau în parte, actul administrativ, să oblige autoritatea publică să emită

un act

administrativ, să elibereze un

înscris sau să efectueze o anumită operațiune

administrativă.

Prin cererea introductivă, reclamantul reclamă

săvârșirea

infracțiunilor de fals și uz de

fals, nerespectarea hotărârilor judecătorești, precizând că pentru aceste

motive se constituie parte vătămată pentru suma

de 4 milioane de euro.

În mod corect a reținut instanța

de fond că cererea de chemare în judecată formulată în cauză nu este o acțiune

în contencios administrativ,

reclamantul solicitând constatarea unor situații de fapt ce exced legii

contenciosului administrativ.

De asemenea, în mod judicios

Curtea de apel a constatat faptul că

problema competenței a fost soluționată la Tribunal,

motiv pentru care a

respins

excepția necompetenței materiale a Curții de Apel Galați, secția

contencios administrativ și

fiscal, invocată de reclamant.

În mod

neîntemeiat încearcă recurentul să se prevaleze de situații de

fapt disparate și fără utilitate sau relevanță în

prezenta cauză pentru a

justifica

admisibilitatea cererii de chemare în judecată, în realitate solicitările

reclamantului privind constatarea unor situații de fapt, exced legii

contenciosului administrativ.

Astfel fiind, înalta Curte constată că susținerile și

criticile recurentului sunt neîntemeiate și nu pot fi primite, iar hotărârea

instanței de fond este temeinică și legală.

adoptate în recurs

Având în vedere toate considerentele expuse, în temeiul

art. 312 alin. (1) C. proc. civ., înalta Curte va respinge recursul ca

nefondat, neexistând motive de reformare a sentinței, potrivit art. 20 alin. (3)

din Legea nr. 554/2004 sau art. 304 și art. 304

1

C. proc. civ.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge recursul declarat de Z.C. împotriva sentinței

nr. 178 din 7 iunie 2011 a Curții de Apel Galați - secția contencios

administrativ și fiscal, ca nefondat.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședință, astăzi, 24 aprilie 2012.