ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 2013/2012

Asupra recursului de față; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: I. Circumstanțele cauzei 1. Obiectul acțiunii Prin acțiunea înregistrată pe rolul Curții de Apel Galați, reclamantul Z.C.

a chemat în judecată pe pârâții Prefectura Județului Galați - Comisia Județeană pentru aplicarea Legii nr. 18/1991, reprezentată prin Prefectul C.B., Primăria Municipiului Galați - Comisia Locală pentru aplicarea Legii nr. 18/1991, reprezentată prin Primarul D.N., Oficiul de Cadastru și Organizare Teritorială, reprezentat prin Directorul R.N., Ministerul Internelor și Reformei Administrative, Statul Român, reprezentat în această cauză Ministerul de Finanțe, pentru următoarele fapte: - refuzul reprezentanților acestor instituții de a respecta hotărâri judecătorești definitive și irevocabile, - fals și uz de fals, înscrieri în fals în acte de proprietate, emiterea unor titluri de proprietate false cu bună știință pentru a-l deposeda de un drept de proprietate, pentru, furtul sistematic de înscrisuri din dosarele penale și distrugerea unor dosare penale, fapte comise de organele de poliție subordonate Instituției Prefectului, pentru furtul a 2 dosare din Arhiva Judecătoriei Galați, - pentru, refuzul de a se respecta hotărâri definitive și irevocabile de către organele de poliție, procurori și judecători, hotărâri penale și civile, pentru, favorizarea făptuitorilor și înlocuirea procurorilor care refuzau să mușamalizeze infracțiunile și restituiau dosarele înapoi la poliție, - pentru,

falsificarea unor rapoarte de către organe de poliție pentru a scoate din culpă respectivii polițiști, pentru, amenințările organelor de poliție și ale Generalului de Brigadă H.N. și refuzul acestuia de a răspunde la sesizările sale, - pentru, refuzul reprezentanților Ministerului de Interne de a comunica adresele polițiștilor cercetați de Parchetul Militar Iași, la cererea sa și a instanțelor, pentru refuzul Comisiilor de aplicare a Legii nr. 18/1991 și a Ministerului Public de a-i elibera în baza Legii nr. 544/01 înscrisurile solicitate pentru a se apăra prevăzute și de art. 16 alin. (1) din Constituție, pentru, refuzul Administrației Prezidențiale de a se implica la sesizările sale, pe care le trimite tot către cei care au comis abuzurile și care le clasează.

Reclamantul a arătat că pentru aceste motive, se constituie parte vătămată cu suma de 4 (patru) milioane de euro urmând ca, în baza art. 96 din Legea nr. 303/2004, art. 4 alin. (1), Titlu 1, Cap. 1 să se adreseze instanței Curții Europene după pronunțarea sentinței în această cauză. De asemenea, referitor la această cauză, ce are ca obiect refuzul reprezentanților Comisiilor de a respecta sentința nr. 1242/2007 irevocabilă, reclamantul a anexat înscrisuri prin care face dovada premeditării de a-i vinde terenul autorului Z.N. și falsurile comise pentru ca făptuitorii să-și atingă scopurile.

În susținerea acțiunii, reclamantul a anexat ca dovezi adresa Poliției , încheierea de ședință din 12 martie 2007 prin care face dovada că se judecă 5 ani ca să dovedească, că nu procurorii I. și C. sustrăgeau înscrisurile și adresa și dispozitivul deciziei nr. 716/R/2005, adresa nr. 3369/2005, nerespectate de poliție, parchet și instanțele din Galați care judecă din nou cauza prin lipsă de procedură și fără să-i cerceteze pe făptuitori și pe notar. Prin întâmpinări, pârâții au invocat excepția lipsei calității procesuale pasive. 2. Hotărârea Curții de apel Prin sentința nr. 178 din 7 iunie 2011, Curtea de Apel Galați a admis excepțiile pentru lipsa calității procesuale pasive invocate de pârâtele Statul Român reprezentat de Ministerul Finanțelor Publice prin D.G.F.P.

Galați, Ministerul Internelor și Reformei Administrative, Oficiul de Cadastru și Organizare Teritorială reprezentată prin directorul R.N. și Primăria Municipiului Galați - Comisia Locală pt. Aplicarea Legii nr. 18/1991 prin primar D.N. Totodată, Curtea de apel a respins ca fiind inadmisibilă acțiunea reclamantului Z.C., în contradictoriu cu pârâtele Ministerul Public - Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Galați, Ministerul Public - Parchetul de pe lângă Judecătoria Galați, Prefectura Județului Galați - Comisia Județeană pt. aplicarea Legii nr. 18/1991.

Pentru a pronunța această sentință, instanța de fond a reținut, în esență, că prin acțiunea adresată inițial Tribunalului Galați, reclamantul a solicitat să se constate refuzul pârâtelor de a respecta o hotărâre judecătorească, de a-i face o compensare cu un alt teren corespunzător și de a i se compensa cu un alt teren corespunzător și de a i se emite un titlu de proprietate și punerea în posesie, cât și faptul că este parte vătămată și lipsită de dreptul de folosință. S-a arătat în considerentele sentinței atacate că față de obiectul acțiunii reclamantului, pârâtele Statul Român, Ministerul Administrației și Internelor, Oficiul de Cadastru și Primăria Municipiului Galați sunt lipsite de capacitate procesuală, neavând atribuții în sensul celor cerute de petent.

În ceea ce privește pârâții Ministerul Public - Parchetul de pe lângă Judecătoria Galați, Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Galați și Prefectura Galați, prima instanță a constatat că acțiunea reclamantului este inadmisibilă întrucât potrivit disp. art. 5 alin. (2) din Legea nr. 554/2004 nu pot fi atacate pe calea contenciosului administrativ, actele administrative care pot fi modificate sau desființate printr-o altă procedură judiciară prevăzută printr-o lege organică. Referitor la acțiunea inițială, judecătorul fondului a constatat că reclamantul reclamă săvârșirea infracțiunilor de fals și uz de fals, nerespectarea hotărârilor judecătorești, însă procedura de soluționare a acestor cereri fiind prevăzută în Codul de procedură penală.

3. Recursul reclamantului Împotriva acestei sentințe a declarat recurs reclamantul Z. C., criticând sentința atacată ca fiind nelegală și netemeinică. În motivarea căii de atac, recurentul a reiterat motivele prezentate în fața primei instanțe, făcând trimitere la înscrisurile depuse de către el la dosar, înscrisuri care în opinia sa fac dovada faptului că timp de 20 de ani dreptul de proprietate garantat de Constituție a fost încălcat de reprezentanții Comisiilor de aplicare a Legii nr. 118/1991. Recurentul a mai criticat sentința instanței de fond, apreciind că în mod greșit obiectul acțiunii sale a fost modificat din acordare de daune în refuz acordare drepturi, prin sustragerea filelor 112, 113 și 114 pentru a se da posibilitatea Parchetului de pe lângă Judecătoria Galați și Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Galați să invoce inadmisibilitatea acțiunii.

II. Considerentele înaltei Curți asupra recursului Examinând cauza prin prisma motivelor invocate în recurs și a prevederilor art. 304 1 C. proc. civ., înalta Curte constată că recursul este nefondat și urmează a-l respinge pentru considerentele ce vor fi arătate în continuare. Obiectul acțiunii specifice contenciosului administrativ este exhaustiv definit de art. 1 și art. 8 alin. (1) din Legea nr. 554/2004. Astfel, în esență, persoana vătămată într-un drept sau interes legitim printr-un act administrativ unilateral poate solicita instanței de contencios administrativ anularea actului administrativ vătămător, repararea pagubei cauzate și, eventual, reparații pentru daune morale.

De asemenea, se poate adresa instanței de contencios administrativ și cel care se consideră vătămat întru-un drept sau interes legitim al său prin nesoluționarea în termen sau prin refuzul nejustificat de soluționare a unei cereri, precum și prin refuzul de efectuare a unei anumite operațiuni administrative necesare pentru exercitarea sau protejarea dreptului sau interesul legitim. Instanța, soluționând cererea, poate să anuleze, în tot sau în parte, actul administrativ, să oblige autoritatea publică să emită un act administrativ, să elibereze un înscris sau să efectueze o anumită operațiune administrativă. Prin cererea introductivă, reclamantul reclamă săvârșirea infracțiunilor de fals și uz de fals, nerespectarea hotărârilor judecătorești, precizând că pentru aceste motive se constituie parte vătămată pentru suma de 4 milioane de euro.

În mod corect a reținut instanța de fond că cererea de chemare în judecată formulată în cauză nu este o acțiune în contencios administrativ, reclamantul solicitând constatarea unor situații de fapt ce exced legii contenciosului administrativ. De asemenea, în mod judicios Curtea de apel a constatat faptul că problema competenței a fost soluționată la Tribunal, motiv pentru care a respins excepția necompetenței materiale a Curții de Apel Galați, secția contencios administrativ și fiscal, invocată de reclamant. În mod neîntemeiat încearcă recurentul să se prevaleze de situații de fapt disparate și fără utilitate sau relevanță în prezenta cauză pentru a justifica admisibilitatea cererii de chemare în judecată, în realitate solicitările reclamantului privind constatarea unor situații de fapt, exced legii contenciosului administrativ.

Astfel fiind, înalta Curte constată că susținerile și criticile recurentului sunt neîntemeiate și nu pot fi primite, iar hotărârea instanței de fond este temeinică și legală. 2. Temeiul legal al soluției adoptate în recurs Având în vedere toate considerentele expuse, în temeiul art. 312 alin. (1) C. proc. civ., înalta Curte va respinge recursul ca nefondat, neexistând motive de reformare a sentinței, potrivit art. 20 alin. (3) din Legea nr. 554/2004 sau art. 304 și art. 304 1 C. proc. civ.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E Respinge recursul declarat de Z.C. împotriva sentinței nr. 178 din 7 iunie 2011 a Curții de Apel Galați - secția contencios administrativ și fiscal, ca nefondat. Irevocabilă. Pronunțată în ședință, astăzi, 24 aprilie 2012.