ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 4977/2012
ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 4977/2012 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2012)
Asupra recursului de față;
Din examinarea lucrărilor din dosar,
constată următoarele:
Prin
sentința nr. 2690 din 21 septembrie 2011, Tribunalul Dolj, secția comercială, a
respins cererea formulată de reclamantul D.I. în contradictoriu cu pârâtul SC Complexul
E.C. SA.
Pentru a pronunța această soluție,
tribunalul a reținut în esență următoarele:
Prin cererea introductivă, reclamantul
D.I. a solicitat instanței obligarea pârâtului la plata sumei de 144.000 RON cu
titlu de premiu anual pentru anul 2007, sumă care să fie actualizată la zi plus
dobânda legală aferentă acestei sume începând cu data nașterii dreptului și
până la plata efectivă a acesteia.
Între reclamant și societatea pârâtă s-a
încheiat contractul de mandat la data de 14 decembrie 2007, iar conform art. 4.1.2
din acest contract, s-a prevăzut că reclamantul are dreptul „să primească după aprobarea
bilanțului contabil, pentru realizarea obligațiilor asumate prin prezentul contract
și pentru îndeplinirea obiectivelor și criteriilor de performanță, un premiu anual
de maxim 12 renumerații brute".
Nota din 28 octombrie 2008 privind analiza
și evaluarea gradului de realizare a indicatorilor de performanță contactați de
Directorul General, adică de reclamant pe anul 2007, în vederea stabilirii premiului
anual a fost supusă analizei Consiliului de Administrație în ședința din data de
22 decembrie 2008, când s-a hotărât neacordarea reclamantului a premiului anual
aferent anului 2007, întrucât gradul de realizare a indicatorilor de performanță
contractați de Directorul General pe anul 2007 s-a realizat într-un procent de 98,96%
așa cum rezultă din Hotărârea nr. 25 din 22 decembrie 2008.
Reclamatul nu a atacat în vreo adunare
generală a societății pârâte Hotărârea nr. 25 din 22 decembrie 2008 adoptată de
Consiliul de Administrație la punctul 5, privind neacordarea reclamantului a premiului
anual aferent anului 2007.
Având în vedere nota din 28 octombrie 2008,
aprobată prin hotărârea sus-mentionată de Consiliul de Administrație, tribunalul
a constatat că reclamantul nu este îndreptățit să primească premiul anual pe anul
2007, ca urmare a neîndeplinirii obiectivelor și criteriilor de performanță pe anul
2007, motiv pentru care acțiunea a fost respinsă ca neîntemeiată.
Împotriva acestei sentințe a declarat apel
reclamantul, criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie.
În motivele de apel se invocă faptul că
instanța de fond a reținut o stare de fapt care nu este conformă cu realitatea documentelor
depuse la dosarul cauzei și nu a avut în vedere că, în realitate documentul denumit
„notă" a fost supusă nu numai dezbaterilor Consiliului de Administrație, al
SC Complexul E.C. SA, care a luat act de existența dreptului său, dar și dezbaterilor
Adunării Generale a Acționarilor din data de 17 iulie 2008.
Se arată că gradul de îndeplinire a indicatorilor
de performanță pe anul 2007 a fost de 100,31%, procent care se încadrează în prevederile
conținute în contractul de mandat pentru acordarea premiului anual pe anul 2007.
Prin decizia nr. 15 de la 1 februarie 2012,
Curtea de Apel Craiova, secția a II-a civilă, a respins apelul reclamantului ca
nefondat.
Pentru a pronunța această soluție, Curtea
de Apel a reținut în esență următoarele:
Nota din 24 iunie 2008 care prezintă calculul
gradului mediu de îndeplinire a indicatorilor de performanță pe anul 2007 nu a fost
validată de Adunarea Generală a Acționarilor ci, dimpotrivă, la cererea A.V.A.S.
s-a dispus refacerea acesteia și luarea unei „note explicative cu privire la motivele
nerealizării indicatorilor de performanță pe anul 2007 de către Directorul General".
Prin hotărârea Consiliului de Administrație
nr. 25 din 22 decembrie 2008, s-a luat act de nota privind calculul gradului global
de îndeplinire a indicatorilor cuprinși în anexa la contractul de mandat al directorului
general pe anul 2007, realizat în procent de 98,96% și s-a stabilit că acest procent
nu implică acordarea premiului anual aferent anului 2007.
Reclamantul a solicitat anularea hotărârii
nr. 25 din 22 decembrie 2008, însă cererea i-a fost respinsă ca inadmisibilă, fapt
care însă nu produce efecte juridice asupra situației de fapt reținute de instanța
de fond.
Împotriva acestei decizii a formulat recurs
reclamantul D.I., criticând-o sub următoarele motive de nelegalitate:
Hotărârea pronunțată a fost dată cu
aplicarea greșită a legii art. 304 pct. 9 C. proc. civ..
Instanța a făcut o aplicarea greșită a
legii, respectiv a prevederilor art. 1-5 O.U.G. nr. 79/2008 și Legii nr. 31/1990,
dispoziții legale care stabileau că acordarea premiului anual acordat Directorului
General s-a născut în momentul în care gradul mediu de îndeplinire a indicatorilor
de performanță a fost de 100,31%.
Motivarea instanței potrivit căreia la
cererea A.V.A.S. s-a dispus refacerea acestei note nu are suport legal în condițiile
în care adresa emisă de A.V.A.S. privește doar analiza anumitor indicatori de performanță
care nu au fost realizați din totalul indicatorilor de performanță pe anul 2007.
Instanța a tăcut o aplicarea greșită și
a dispozițiilor art. 5 alin. (1) Iit. a), b), c) O.U.G. nr. 79/2008.
Aceasta deoarece în preambulul notei se
face trimitere la prevederile Legii nr. 31/1990 și la Hotărârea A.G.A. nr. 4
din 22 mai 2008 pentru aprobarea situațiilor financiare aferente exercițiului financiar
2007 existând mențiunea expresă că „cu toate dificultățile menționate, gradul mediu
de îndeplinire a indicatorilor de performanță a fost de 100,31%", existând
de asemenea mențiunea expresă că în bugetul de venituri și cheltuieli aprobat pentru
anul 2008 a fost prevăzută suma de 206.554 RON reprezentând premiul anual aferent
anului 2007.
Hotărârea este nelegală și în ceea ce privește
motivarea potrivit căreia inexistența unei hotărâri AGA din care să rezulte că hotărârea
nr. 25 din 22 decembrie 2008 a Consiliului de Administrație a fost validată sau
invalidată nu ar produce niciun efect juridic asupra situației de fapt reținute
de către instanța de fond, instanța făcând o aplicarea greșită a dispozițiilor
art. 110 alin. (2) lit. d) Legea nr. 31/1990.
Se arată că nu există nota din 19 decembrie
2008 care a fost avută în vedere în ședința Consiliului de Administrație din data
de 22 decembrie 2008 cu Anexa unde s-a stabilit un procent de 98,96% al indicatorilor
de performanță, nefiind astfel vorba de o amânare a discuției ci de constituirea
unei note întocmită în mod nelegal.
Motivarea instanței depășește apărările
făcute de intimata-pârâtă în condițiile în care toate apărările făceau trimitere
la prevederile art. 4 alin. (2) O.U.G. nr. 79/2008 care reglementează acordarea
premiului anual „proporțional cu gradul global de depășire a obiectivelor și criteriilor
de performanță stabilite prin contractul de mandat".
În condițiile în care la dosarul cauzei
a fost depusă și adresa din 21 decembrie 2009 a Ministerului Economiei și Finanțelor,
în care se arată în mod clar și neechivoc ca „inclusiv pentru semestrul
I
al anului 2008 se vor aplica prevederile
Legii nr. 31/1990 privind societățile comerciale, iar pentru semestrul
II
prevederile O.U.G. nr. 79/2008", instanța
de apel a pronunțat o soluție nelegală cu o motivare greșită.
În cauză, intimata SC Complexul E.O. SA
a formulat întâmpinare, solicitând respingerea recursului ca nefondat.
Analizând recursul prin prisma motivelor
de nelegalitate invocate, Înalta Curte apreciază că acesta este nefondat și urmează
a fi respins pentru următoarele considerente:
Este de reținut că intimat în prezenta
cauză este SC Complexul E.O. SA, care s-a înființat prin fuziunea SC Complexul E.C.
SA, SC Complexul E.R. SA, SC Complexul E.T. SA și a SN L.O. SA.
Nota din 24 iunie 2008 privind situația
centralizată a gradului de îndeplinire a indicatorilor de performanță pe anul 2007
ai directorului general, anexați la contractul de mandat din 14 decembrie 2007,
precum și situația gradului de îndeplinire a indicatorilor de performanță aferenți
trimestrului
I
- 2008, nu conține nicio referire
la stabilirea premiului anual aferent anului 2007.
Adunarea Generală a Acționarilor, analizând
Nota din 24 iunie 2008 pe care își întemeiază recurentul-reclamant pretențiile,
a constatat că nu au fost realizați indicatorii de performanță pe anul 2007 de către
directorul general și a solicitat Consiliului de Administrație o Notă explicativă
cu privire la nerealizarea indicatorilor de performanță.
Curtea de Apel a reținut în mod corect
faptul că s-a întocmit o notă privind analiza și evaluarea gradului de realizare
a indicatorilor de performanță contractați de Directorul General pe anul 2007, notă
care, după ce a fost amânată odată, a fost supusă analizei Consiliului de Administrație
și aprobată în ședința din data de 22 decembrie 2008, în sensul că s-a hotărât neacordarea
premiului anual aferent anului 2007, întrucât gradul de realizare a indicatorilor
de performanță contractați de Directorul general pe anul 2007 a fost de 98,96%,
neînregistrându-se o depășire a indicatorilor.
Potrivit dispozițiilor art. 4 alin.
(2) O.U.G. nr. 79/2008 „După aprobarea situațiilor financiare anuale, conducătorului
operatorului economic i se poate acorda un premiu anual de cel mult 12 remunerații
brute lunare, proporțional cu gradul global de depășire a obiectivelor și criteriilor
de performanță stabilite prin contractul de mandat".
În ceea ce privește adresa A.V.A.S. de
la 26 iunie 2008, aceasta face referire la modul de îndeplinire a tuturor indicatorilor
de performanță contractați și nu doar la anumiți indicatori.
Dispozițiile art. 5 lit. c) O.U.G. nr.
79/2008 prevăd: „(...) să aprobe acordarea premiilor anuale în limita și în condițiile
prevăzute prin contractul de mandat și prin prevederile art. 4 alin. (2) prezenta
ordonanță de urgență".
Astfel cum a reținut instanța de apel,
simpla includere în bugetul de venituri și cheltuieli a unei sume posibil a fi acordate,
conform prevederilor legale, nu echivalează cu nașterea dreptului însuși la acest
premiu.
Dacă s-ar fi înregistrat o depășire a indicatorilor
fără a se fi inclus sume în buget, nu s-ar fi putut acorda un astfel de premiu.
Consiliul de Administrație este cel care
are competența de a aproba acordarea premiului anual în condițiile legii și a hotărât
că realizarea indicatorilor într-un procent de 98,96% nu implică acordarea premiului
anual aferent anului 2007.
în ceea ce privește adresa din 21 decembrie
2009 a Ministerului Economiei și Finanțelor, aceasta nu are relevanță în soluționarea
prezentei cauze întrucât face referire la acordarea premiului anual pe anul 2008,
iar în speță se solicită acordarea premiului pe anul 2007.
Față de aceste considerente, Înalta
Curte apreciază că în cauză nu există motive de nelegalitate care să impună casarea
sau modificarea deciziei atacate și, pe cale de consecință, potrivit dispozițiilor
art. 312 alin. (1) C. proc. civ., recursul urmează a fi respins ca nefondat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge ca nefondat recursul declarat
de reclamantul D.I. împotriva deciziei nr. 15 din 1 februarie 2012 pronunțată de
Curtea de Apel Craiova, secția a Il-a civilă.
Irevocabilă.
Pronunțată, în ședința publică, astăzi
13 decembrie 2012.