ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 3666/2012

Asupra

recursului de față;

Din

examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Prin sentința nr. 361 din 7

martie 2011 pronunțată de Tribunalul Comercial Mureș, s-a constatat că ambele

părți litigante au fost de acord cu judecarea cererii reconventionale împreună

cu cererea principală. S-a respins excepția tardivității cererii reconvenționale

ca rămasă fără obiect. S-a admis cererea de chemare în judecată formulată și

precizată de reclamanta SC L.T. SRL Târgu Mureș. S-a dispus rezilierea

contractului de locațiune intervenit între părți la 1 aprilie 2007 și evacuarea

pârâtei din spațiul închiriat ce a făcut obiectul contractului reziliat, spațiu

situat în Târgu Mureș, jud. Mureș. A fost obligată pârâta să-i plătească

reclamantei suma de 574.859 RON cu titlu de chirie restantă la data de 31

noiembrie 2009 și suma de 600.202,65 RON cu titlu de penalități de întârziere

calculate pe perioada 31 ianuarie 2008 -30 martie 2009. Totodată, pârâta a fost

obligată să-i plătească reclamantei suma de 17.306,61 RON cu titlu de

cheltuieli de judecată. S-a admis excepția autorității de lucru judecat, și pe cale

de consecință, s-a respins cererea de reconventională formulată de pârâta SC

T.I. SRL.

Apelul declarat

de pârâta SC T.I. SRL împotriva acestei sentințe a fost respins de Curtea de Apel

Târgu Mureș, secția comercială, de contencios administrativ și fiscal, prin decizia

nr. 54/A din 26 septembrie 2011.

Împotriva acestei

decizii, pârâta SC T.I. SRL a declarat recurs, întemeiat pe dispozițiile art. 304

pct. 9 C. proc. civ., prin care se solicită admiterea acestuia, modificarea deciziei

recurate, în sensul admiterii apelului, cu consecința respingerii acțiunii reclamantei,

respingerea excepției autorității de lucru judecat și admiterea cererii reconvenționale.

În motivarea recursului,

după prezentarea detaliată a situației de fapt, recurenta apreciază că solicitările

reclamantei vizând rezilierea contractului de închiriere din culpa pârâtei și obligarea

sa la plata sumei de 91.507,20 euro cu titlu de chirie restantă, precum și la penalități

de întârziere aferente acestei sume sunt nefondate.

În ceea ce privește

petitul privind rezilierea contractului de închiriere, recurenta susține că inadmisibilitatea

acestei cereri rezidă din faptul că nu sunt îndeplinite în mod obiectiv condițiile

generale de admisibilitate.

Referitor la petitul

vizând plata sumei de 91.507,20 euro reprezentând chirie restantă și plata sumei

de 600.202,65 RON reprezentând penalități de întârziere, recurenta precizează că

deși nu a fost arătat în mod expres temeiul juridic al pretențiilor din cererea

reconventională, acesta îl constituie angajarea răspunderii contractuale, astfel

cum aceasta este statuată de art. 1073 și urm C. civ.

Cu privire la

respingerea cererii reconvenționale recurenta învederează că această cererea are

un alt temei de drept decât cauza care a făcut obiectul Dosarului nr. 951/1371/2008

al Tribunalului Comercial Mureș, astfel că nu există putere de lucru judecat, întrucât

nu este îndeplinită tripla identitate, motiv pentru care se impune respingerea excepției

autorității de lucru judecat.

Totodată, în susținerea

recursului, recurenta mai face precizări și cu privire la apărările de fond invocate

de reclamantă în cuprinsul întâmpinării formulată la cererea reconventională și

cu privire la temeiul juridic și modul efectiv de calcul

al penalităților

de întârziere. Se mai arată că, penalitățile au fost solicitate în baza prevederilor

contractuale, iar cuantumul acestora este identic cu cel solicitat de reclamantă

și stabilit prin raportul de exeprtiză.

Înalta Curte,

verificând în cadrul controlului de legalitate decizia atacată în raport de criticile

formulate, constată că recursul este fondat pentru rațiunile ce urmează:

Chestiunea de

drept ce se impune a fi analizată vizează greșita soluționare a cererii reconvenționale

formulată de SC T.I. SRL Tg.Mureș pe calea excepției autorității de lucru judecat.

Astfel, se constată

că pârâta SC T.I. SRL Tg.Mureș prin cererea reconventională formulată în temeiul

dispozițiilor art. 119 C. proc. civ., a solicitat angajarea răspunderii contractuale

a pârâtei reconvenționale SC L.T. SRL în sensul stabilirii că suprafața reală a

imobilului ce face obiectul contractului de închiriere dintre părți este de 3.396,73

m.p. - stabilită prin raport de expertiză, suprafața fiind mai mică cu 716,16 m.p.

decât suprafața stabilită în contract - de 4112,89 m.p. Totodată, s-a solicitat

obligarea pârâtei reconvenționale la repararea prejudiciului ce i-a fost cauzat,

în cuantum de 67.599 euro, respectiv suma de 289.999,71 RON reprezentând cuantumul

chiriei plătite și nedatorate raportat la diferența de suprafață, precum și obligarea

la plata sumei de 1.306.439 RON reprezentând penalități de întârziere.

În ceea ce privește

litigiul ce a făcut obiectul Dosarului nr. 951/1371/2008 al Tribunalului Comercial

Mureș, soluționat irevocabil prin decizia nr. 1824 din 20 mai 2010 a Înaltei

Curți de Casație și Justiție, secția comercială, se reține că pricina a vizat angajarea

răspunderii pârâtei SC L.T. SRL pentru garanția de vicii ascunse ale bunului imobil

închiriat, în sensul stabilirii că suprafața închiriată stipulată în contract de

4.112,89 este superioară suprafeței efectiv închiriate, respectiv 3.377,43 m.p.

Totodată, s-a solicitat stabilirea suprafeței imobilului clădire a cărei cedare

de folosință face obiectul contractului de locațiune raportat la suprafața reală,

astfel cum aceasta este stabilită printr-un raport de expertiză, precum și obligarea

pârâtei la repararea prejudiciului ce i-a fost cauzat reclamantei în cuantum de

32.360,24 euro reprezentând plata nedatorată a chiriei pentru diferența de suprafață

și la suma de 1.316,93 euro reprezentând dobânda legală.

Prin decizia recurată,

instanța de apel a menținut sentința instanței de fond prin care s-a admis acțiunea

reclamantei și s-a respins cererea reconventională pentru autoritate de lucru judecat

față de litigiul purtat între aceleași părți, ce a făcut obiectul Dosarului nr.

951/1371/2008 al Tribunalului Comercial Mureș soluționat irevocabil prin recursul

declarat împotriva deciziei nr. 59/A din 29 iunie 2010 a Curții de Apel Târgu Mureș,

fiind reținută incidența prevederilor art. 1201 C. civ.

Contrar celor

reținute de instanța de apel, se constată că greșit a fost soluționată excepția

autorității de lucru judecat cu referire la cererea

reconventională,

față de împrejurarea că cerințele art. 1201 C. civ. nu sunt îndeplinite, întrucât

între cererea reconventională și acțiunea civilă care a format obiectul litigiului

din Dosarul nr. 951/1371/2008 al Tribunalului Comercial Mureș nu există identitate

de obiect și cauză, temeiurile de drept ale celor două cereri fiind diferite.

Așa fiind, față

de împrejurarea că instanța de apel nu s-a pronunțat asupra fondului cererii reconvenționale

formulată în cauză, Înalta Curte, în temeiul dispozițiilor art. 312 alin. (5)

C. proc. civ., urmează să admită prezentul recurs declarat împotriva deciziei

nr. 54/A din 26 septembrie 2011 pronunțată de Curtea de Apel Târgu Mureș, secția

comercială, de contencios, administrativ și fiscal, să caseze decizia recurată și

să trimită cauza spre rejudecare aceleiași instanțe.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Admite recursul

declarat de pârâta SC T.I. SRL Târgu Mureș. Casează decizia nr. 54/A din 26 septembrie

2011 pronunțată de Curtea de Apel Târgu Mureș, secția comercială, de contencios,

administrativ și fiscal și trimite cauza spre rejudecare aceleiași instanțe.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședință publică, astăzi

26 septembrie 2012.