ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 3007/2014

Asupra recursului de față, constată următoarele:

Prin Sentința nr. 648 din 9 mai 2012, Tribunalul Specializat Mureș, în Dosarul nr. 1272/1371/2011, a admis excepția prescripției dreptului material la acțiune al reclamantei SC L. SA Târgu Mureș în privința creanțelor accesorii convenționale în cuantum total de 18.012,32 RON, pretinse pentru perioada 01 august 2007 - 01 aprilie 2008, invocată de pârâta I. Mureș Societate Cooperativă Meșteșugărească Târgu Mureș și a admis în parte acțiunea, obligând pârâta la plata sumei de 48.029,04 RON în beneficiul reclamantei, reprezentând prețul chiriilor datorate în baza contractelor de închiriere din 06 iunie 1994 și din 27 septembrie 2001, pentru care s-au emis facturile fiscale: din 01 octombrie 2010 în valoare de 12.147,02 RON, din care a rămas neachitată la 26 aprilie 2011 suma de 6.588,08 RON, din 01 noiembrie 2010 în valoare de 12 147,02 RON (neachitată la 26 aprilie 2011), din 01 decembrie 2010 în valoare de 12.147,02 RON (neachitată la 26 aprilie 2011) și din 01 ianuarie 2011 în valoare de 17.147,02 RON (neachitată la 26 aprilie 2011). Pârâta a mai fost obligată să plătească reclamantei suma de 112.884,57 RON, reprezentând accesoriile neplății ori plății cu întârziere a chiriilor, facturate ori nefacturate, în perioada 01 aprilie 2008 - 2011, datorate la 01 februarie 2011 și neachitate până la 26 aprilie 2011, cu compensarea cheltuielilor de judecată până la concurența celei mai mici, astfel că pârâta a mai fost obligată să plătească reclamantei cu acest titlu suma de 2.378,02 RON.

Pentru a pronunța această hotărâre, prima instanță a reținut că între reclamantă, în calitate de locator și pârâtă, în calitate de locatar au fost încheiate contractele de locațiune din 06 iunie 1994 și din 27 septembrie 2001, având ca obiect spații cu altă destinație decât locuință, situate în Târgu Mureș și că din interpretarea coroborată a probatoriilor administrate a rezultat că pârâta nu și-a îndeplinit obligația de plată a chiriei în perioada 01 martie 2008 - 01 ianuarie 2011, în cuantum total de 48.029,14 RON, reprezentând debit principal și 112.884,57 RON penalități aferente, calculate pentru același interval de timp.

Referitor la excepția prescripției dreptului material la acțiune privind plata penalităților, tribunalul a reținut că acestea au ajuns la scadență începând cu 15 martie 2008, astfel că termenul general de prescripție s-a împlinit pentru sumele datorate aferent intervalului august 2007 - martie 2008, față de momentul promovării cererii introductive la 01 aprilie 2011.

Împotriva hotărârii primei instanței a declarat apel pârâta I. Mureș Societate Cooperativă Meșteșugărească Târgu Mureș, solicitând schimbarea în parte a sentinței atacate, atât în ceea ce privește cuantumul chiriilor restante, cât și referitor la cel al penalităților aferente.

Prin Decizia nr. 156/A din 23 decembrie 2013, pronunțată de Curtea de Apel Târgu Mureș, secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal, a fost admis apelul formulat de pârâtă împotriva Sentinței nr. 648 din 9 mai 2012 a Tribunalului Specializat Mureș, a fost schimbată în parte sentința atacată în sensul că a fost respinsă acțiunea formulată de reclamanta SC L. SA Târgu Mureș, în contradictoriu cu pârâta I. Mureș SCM Târgu Mureș, având ca obiect obligarea la plata sumei de 54.529,14 RON, reprezentând chirie restantă pentru lunile septembrie 2010 - ianuarie 2011 și a sumei de 130.896,89 RON, reprezentând penalități de întârziere aferente perioadei august 2007 - decembrie 2010; a menținut dispoziția privind admiterea excepției prescripției dreptului material la acțiune în privința accesoriilor pretinse pentru perioada 1 august 2007 - 1 aprilie 2008 în cuantum total de 18.012,32 RON și obligația de plată a reclamantei de a achita suma de 2.000 RON, reprezentând parte din onorariul expertului judiciar; a obligat intimata-reclamant să plătească apelantei-pârâte cheltuieli de judecată în cuantum de 1.684,34 RON.

Pentru a decide astfel, instanța de apel a reținut că între părți s-au derulat raporturi contractuale, reglementate prin trei convenții de închiriere a unor spații cu altă destinație decât aceea de locuință care au fost prelungite ca efect al tacitei relocațiuni și prin care intimata-reclamantă a transmis apelantei-pârâte dreptul de folosință asupra acestora, în schimbul unor chirii, plata urmând a fi făcută cel târziu la data de 15 ale lunii pentru luna în curs, pentru care reclamanta a emis facturi cumulate.

De asemenea, apreciind că din interpretarea coroborată a înscrisurilor depuse în probațiune cu constatările și concluziile raportului de expertiză efectuat la prima instanță, rezultă că reclamanta nu și-a dovedit pretențiile, întrucât evidențele contabile ale acesteia nu relevă în mod clar și neechivoc situația plăților, ca să poată fi cuantificate penalitățile aferente debitelor principale.

A mai avut în vedere instanța de prim control judiciar că prin Sentința nr. 1276 din 14 mai 2009, pronunțată de Tribunalului Specializat Mureș în Dosarul nr. 393/1371/2009, judecătorul-sindic, sesizat de reclamanta SC L. SA cu o cerere de deschidere a procedurii insolvenței împotriva pârâtei I. Mureș - SCM Târgu Mureș pentru neplata sumei de 101.226,14 RON, compusă din 42.049,36 RON chirie și 59.176,78 RON penalități de întârziere, a respins cererea, constatând că debitoarea a făcut dovada achitării sumei pretinse cu titlu de chirie și că penalitățile nu sunt datorate față de inexistența unui titlu de creanță, condițiile lipsei unei clauze penalizatoare convenită de părți ulterior expirării termenelor contractuale.

În concluzie, curtea a apreciat că soluția primei instanțe a fost pronunțată cu ignorarea materialului probator administrat în cauză, respectiv a documentelor de plată depuse la dosar, precum și a petitului cu care reclamanta a învestit tribunalul prin cererea introductivă, constând în obligarea pârâtei la plata sumei de 54.529,14 RON chirie restantă, aferentă intervalului septembrie 2010 - ianuarie 2011, iar nu pentru perioada anterioară intervalului arătat, pentru care pârâta a făcut dovada plăților cu acest titlu.

Împotriva Deciziei nr. 156/A din 23 decembrie 2013, pronunțată de Curtea de Apel Târgu Mureș, secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal, reclamanta SC L. SA Târgu Mureș a declarat recurs, solicitând modificarea acesteia în tot, în sensul respingerii apelului și menținerii sentinței primei instanțe.

În memoriul depus la dosar, recurenta a arătat că între părți s-au încheiat trei contracte de închiriere pentru spațiile cu altă destinație decât locuință, situate în Târgu Mureș, P-ța V., în str. S. și în P-ța T., care deși au expirat, a operat tacita relocațiune, prin folosința spațiilor și facturarea chiriei în continuare. De asemenea, a arătat că pârâta, prin plata facturilor a achitat și penalitățile de întârziere, situație atestată și de procesele-verbale de conciliere încheiate sub nr. 2383/25 iulie 2007, 2025/29 septembrie 2008 și 3693/19 decembrie 2008, prin care pârâta s-a angajat că până la 25 septembrie 2007, respectiv la 15 octombrie 2008 și la 04 februarie 2009, să-i achite integral penalitățile de întârziere, înscrisul făcând dovada asumării și însușirii plății penalităților alături de restul restanțelor menționate.

A mai arătat recurenta-reclamantă că penalitățile de întârziere au mai făcut obiectul unui litigiu înregistrat pe rolul Judecătoriei Târgu Mureș sub nr. 1278/1371/2009, care a fost soluționat prin Sentința comercială nr. 7057/12 iulie 2010, rămasă definitivă și irevocabilă, în sensul respingerii cererii formulate de I. Mureș - SCM Târgu Mureș, pârâta din prezenta cauză, pentru anularea penalităților aferente contractelor de închiriere.

La data de 8 octombrie 2014, intimata-pârâtă a depus la dosar întâmpinare, prin care a invocat excepția nulității recursului pentru nemotivare, solicitând, în subsidiar, respingerea recursului ca nefondat.

Înalta Curte, în conformitate cu art. 137, cu aplicarea art. 298, raportat la art. 316 C. proc. civ., văzând dispozițiile art. 302

1

alin. (1) lit. c) C. proc. civ., a luat în examinare excepția nulității recursului, invocată din oficiu.

Potrivit art. 302

1

alin. (1) lit. c) C. proc. civ., cererea de recurs trebuie să cuprindă sub sancțiunea nulității dezvoltarea motivelor de fapt și de drept pe care se întemeiază, cu raportare strictă și limitativă la cazurile de modificare sau casare prevăzute de art. 304 pct. 1 - 9 C. proc. civ.

Pentru a conduce la casarea sau modificarea hotărârii atacate, recursul, alături de indicarea uneia sau mai multor ipoteze dintre cele prevăzute de art. 304 C. proc. civ., trebuie să îndeplinească condiția legală a dezvoltării motivelor, de așa manieră încât să poată fi încadrate într-una dintre acestea.

Or, expozeul recurentei, fără nicio referire, măcar minimală, la considerentele deciziei atacate, este evident că nu îndeplinește în, rigorile normei legale care reglementează condițiile formale ale recursului.

Pe de altă parte, aserțiunile recurentei relativ la parcursul relațiilor contractuale și litigioase dintre părțile în proces, în lipsa oricărei tangențe cu argumentele care au format convingerea instanței de apel în sensul pronunțării soluției atacate, nu permite instanței de recurs exercitarea atribuțiilor ce îi revin în realizarea cenzurii asupra acesteia.

De aceea, examinarea memoriului de recurs impune concluzia că recurenta nu a formulat nicio critică care să poată fi încadrată în motivele de nelegalitate prevăzute de art. 304 C. proc. civ.

În concret, susținerile recurentei nu relevă nici măcar nemulțumirea acesteia față de soluția pronunțată de instanța de apel, fiind practic o expunere a relațiilor contractuale derulate între părțile litigante și a parcursului unui alt litigiu purtat între acestea, fără legătură cu decizia atacată, care nu răspunde exigențelor art. 302

1

alin. (1) lit. c) C. proc. civ., care impun invocarea unor critici care să poată fi încadrate în motivele de nelegalitate prevăzute de art. 304 C. proc. civ.

Or, recursul este reglementat drept o cale de atac extraordinară, care privește analiza măsurii în care criticile aduse de recurentă, prin motivele de recurs, se încadrează sau nu în motivele de nelegalitate prevăzute de art. 304 C. proc. civ.

Sancțiunea nulității recursului intervine nu numai atunci când motivele de recurs lipsesc cu desăvârșire, ci și în cazul motivării necorespunzătoare, care de asemenea nu constituie o motivare în sensul procedural al recursului. O astfel de situație intervine și în cauza de față din moment ce, așa cum s-a arătat, recurenta nu dezvoltă critici de nelegalitate care pot fi încadrate în motivele de recurs prevăzute de art. 304 C. proc. civ., ci se limitează la simpla afirmare a netemeiniciei și nelegalității deciziei atacate.

În alți termeni, față de considerentele precedente, se poate reține că accesul la justiție presupune respectarea cerințelor formale în legătură cu promovarea unei căi extraordinare de atac, motiv pentru care Înalta Curte urmează a constata nul recursul în conformitate cu art. 302

1

alin. (1) lit. c) C. proc. civ.

De asemenea, având în vedere că recurenta-reclamantă a căzut în pretenții, fiind așadar, în culpă procesuală, iar intimata-pârâtă I. Mureș Societate Cooperativă Meșteșugărească a solicitat acordarea și a făcut dovada efectuării cheltuielilor de judecată în această fază procesuală depunând la dosar chitanța de plată a onorariului avocatului ales, Înalta Curte, în temeiul art. 274 alin. (1) C. proc. civ., va obliga recurenta-reclamantă la plata către intimata-pârâtă a sumei de 4.000 RON, cu titlu de cheltuieli de judecată.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Constată nul recursul declarat de reclamanta SC L. SA Târgu Mureș împotriva Deciziei nr. 156/A din 23 decembrie 2013, pronunțată de Curtea de Apel Târgu Mureș, secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal, în baza dispozițiilor art. 302

1

alin. (1) lit. c) C. proc. civ.

Obligă recurenta-reclamantă SC L. SA Târgu Mureș la plata către intimata-pârâtă I. Mureș Societate Cooperativă Meșteșugărească a sumei de 4.000 RON, cu titlu de cheltuieli de judecată.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședință publică, astăzi, 10 octombrie 2014.

Procesat de GGC - NN