ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 1601/2010

Prin Sentința penală nr. 399 din 10 aprilie 2009, Tribunalul București a condamnat pe inculpatul L.D. la pedeapsa de 3 ani închisoare, pentru săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 20 raportat la art. 174 C. pen., cu aplicarea art. 73 lit. b) și art. 76 C. pen.

S-au interzis dispozițiile prevăzute de art. 64 lit. a), b) C. pen.

În baza art. 86

1

- 86

2

C. pen. a suspendat executarea pedepsei aplicate, sub supraveghere, pe o durata de 8 ani termen de încercare.

În baza art. 86

3

alin. (1) C. pen., pe durata termenului de încercare, inculpatul trebuie să se supună următoarelor măsuri de supraveghere:

În baza art. 86

3

alin. (3) lit. a) C. pen. a fost obligat inculpatul să urmeze un program de consiliere individuală focalizat pe dezvoltarea abilităților de rezolvare a problemelor, de luare a deciziilor și de îmbunătățire a capacității de gândire alternativă.

În baza art. 86

3

alin. (4) C. pen. încredințează supravegherea inculpatului L.D., Serviciului de Probațiune de pe lângă Tribunalul București.

A atras atenția inculpatului asupra consecințelor nerespectării obligațiilor impuse, conform art. 86

3

alin. 4, teza finală, C. pen. și art. 86

4

C. pen.

În baza art. 71 alin. (5) C. pen. suspendă executarea pedepsei accesorii prevăzută de art. 64 lit. a) teza a II-a și b) C. pen., pe durata suspendării sub supravegherea executării pedepsei.

A admis în parte cererea de despăgubiri civile formulată de către partea civilă I.A.

A fost obligat inculpatul la plata către partea civilă I.A. a sumei de 7.500 RON reprezentând daune morale.

A admis cererea de despăgubiri civile formulată de către partea civilă S.U.U. București.

A fost obligat inculpatul la plata către partea civilă S.U. București a sumei de 7.950,48 RON, reprezentând cheltuieli de spitalizare.

În baza art. 118 lit. b) C. pen. a dispus confiscarea specială, în folosul statului, a cuțitului folosit de inculpat la săvârșirea faptei.

A fost obligat inculpatul la plata către stat a sumei de 200 RON cheltuieli în cont x; C. fisc. y, la Trezoreria sector 4 București, beneficiar Tribunalul București.

Pentru a se pronunța astfel, tribunalul a reținut următoarele:

La data de 26 mai 2007, partea vătămată I.A., fiind sub influența alcoolului, a pătruns în locuința familiei L., iar în momentul în care i s-a cerut să părăsească locuința, a adresat injurii inculpatului L.D., refuzând să dea curs cererii.

Pentru a-l evacua din locuință, inculpatul s-a deplasat la locuința martorilor M.M. și M.A., solicitându-le ajutorul.

Martorul s-a deplasat la locuința inculpatului, dar partea vătămată nu mai era prezentă.

La puțin timp însă, I.A. s-a reîntors, continuând atitudinea violentă verbală la adresa inculpatului L.D. și a soției acestuia, L.A., situație în care inculpatul a luat un cuțit din bucătărie și l-a lovit în zona paraombilicală stânga, producându-i leziuni de epiploon ce au necesitat 30 - 40 zile de îngrijiri medicale și i-au pus viața în primejdie - certificat medico-legal emis de I.M.L. București.

Inculpatul a recunoscut săvârșirea faptei, susținând că între partea vătămată și soția sa a fost o relație extraconjugală, pe care a cunoscut-o și care a încetat, dar partea vătămată a continuat să vină în locuință și să îi insulte.

Apelul declarat de inculpat, prin care a solicitat schimbarea încadrării juridice din infracțiunea de tentativă de omor, prevăzută de art. 20 - 174 C. pen. în infracțiunea prevăzută de art. 182 alin. (2) C. pen., precum și reducerea pedepsei.

Curtea de apel a respins apelul prin Decizia penală nr. 2/A din 8 ianuarie 2010, cu motivarea că din modul în care a acționat inculpatul, rezultă intenția de a ucide și nu de a vătăma, iar pedeapsa a fost corespunzător individualizată.

Împotriva acestei decizii a declarat recurs inculpatul că a invocat ca motiv de casare dispozițiile art. 385

9

pct. 17 și 14 C. proc. pen., criticându-se decizia sub aspectul greșitei încadrări juridice, cât și a cuantumului pedepsei.

Recursul declarat de inculpat este nefondat.

Examinând probele administrate, se constată că încadrarea juridică dată faptei comise de inculpat este corectă, din modul în care a acționat inculpatul - lovind victima în mod repetat cu cuțitul într-o zonă vitală, cauzându-i o plagă înjunghiată penetrantă abdominală care i-a pus în primejdie viața, întrunește elementele infracțiunii de tentativă la omor și nu vătămare corporală gravă, așa cum se susține.

Nefondată este și critica vizând individualizarea pedepsei, solicitându-se a se acorda o mai mare eficiență aplicării art. 73 lit. b) și 74 - 76 C. pen., menținându-se modalitatea de executare.

Ambele instanțe au evaluat corect gradul de pericol social al faptei săvârșite, iar pedeapsa de 3 ani închisoare este la limita prevăzută de art. 76 alin. (2) C. pen., astfel că, recursul declarat de inculpat urmează a fi respins ca nefondat, conform art. 385

15

pct. 1 lit. b) C. proc. pen.

Văzând și dispozițiile art. 192 alin. (2) C. proc. pen.;

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge, ca nefondat, recursul declarat de inculpatul L.D. împotriva Deciziei penale nr. 2/A din 8 ianuarie 2010 pronunțată de Curtea de Apel București, secția a II-a penală și pentru cauze cu minori și de familie.

Obligă recurentul inculpat la plata sumei de 400 RON cu titlu de cheltuieli judiciare către stat, din care suma de 200 RON, reprezentând onorariul apărătorului desemnat din oficiu se va avansa din fondul Ministerului Justiției.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică azi 26 aprilie 2010.