ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 3306/2009

ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 3306/2009 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2009)

Asupra recursului de față;

În baza lucrărilor din dosar,

constată următoarele:

Prin Sentința penală nr. 206/F din 4 august 2009 Curtea de

Apel București, secția a II-a penală și pentru cauze cu minori și de familie, a

respins ca nefondată plângerea petentei SC U.T.R. SRL împotriva ordonanței din

29 aprilie 2008 a Parchetului de pe lângă Curtea de Apel București dispusă în

Dosarul nr. 142/P/2008, ordonanță pe care a menținut-o.

Pentru a se pronunța astfel în

rejudecare, după casarea cu trimitere a cauzei, instanța a reținut că prin

ordonanța din 29 aprilie 2008 dispusă de Parchetul de pe lângă Curtea de Apel București

în Dosarul nr. 142/P/2008 s-a dispus:

de numiții D.C., T.L.C. și S.V. sub aspectul săvârșirii infracțiunii de abuz în

serviciu contra intereselor persoanelor și lipsire de libertate în mod ilegal,

prevăzută de art. 246 C. pen. și art. 189 alin. (2) C. pen.

de numita D.C. sub aspectul săvârșirii infracțiunii de delapidare și gestiune

frauduloasă prevăzută de art. 145 alin. (1) din Legea nr. 85/2006 raportat la

art. 215

1

alin. (1) C. pen. și art. 144 alin. (2) din Legea nr.

85/2006 raportat la art. 214 alin. (2) cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen.

și I.F. și alte persoane neidentificate în vederea continuării cercetărilor sub

aspectul comiterii infracțiunii prevăzute de art. 246 C. pen., art. 271 C.

pen., art. 243 C. pen., art. 208 - 209 alin. (1) lit. i) C. pen. și art. 271

alin. (1) C. pen. și declinarea competenței de soluționare în favoarea

Parchetului de pe lângă Judecătoria sector 4 București.

Pentru a dispune astfel în fapt s-a

reținut că, prin Ordonanța nr. 6090/P/2007, din data de 21 ianuarie 2008

Parchetul de pe lângă Judecătoria sectorului 4 București a dispus, în temeiul

art. 45 alin. (1) și (1

2

) C. proc. pen., art. 42 C. proc. pen., art.

28

1

pct. 1 lit. b) C. proc. pen., art. 30 lit. a) C. proc. pen.,

declinarea competenței de soluționare a cauzei privind pe reprezentanții SC

C.C. SPRL București în favoarea Parchetului de pe lângă Curtea de Apel

București.

În motivarea acestei soluții, s-a

arătat că numita D.C. (unul dintre făptuitori) are calitatea de avocat în

cadrul Baroului București.

În fapt la data de 22 iunie 2007,

B.G. în calitate de administrator special al SC U.T.R. S.R.L. a formulat

plângere penală împotriva lui T.L.C. și S.V., reprezentanți ai SC C.C. SPRL

pentru săvârșirea infracțiunii prevăzută de art. 246 C. pen. constând în

sigilarea fără drept a unui depozit ce aparținea SC U.T.R. SRL.

La data de 02 iulie 2007, B.G. în

calitate de administrator special al SC U.T.R. SRL a formulat plângere penală

împotriva avocatului D.C. pentru săvârșirea infracțiunii prevăzută de art. 246

C. pen., constând în participarea alături de reprezentanții SC C.C. SPRL la

sigilarea fără drept în data de 22 iunie 2007 a unui depozit ce aparținea

petentei.

La data de 25 februarie 2008, SC

U.T.R. SRL, prin B.G. în calitate de administrator a formulat plângere penală

împotriva avocatului D.C. pentru săvârșirea infracțiunii prevăzută de art. 145

din Legea nr. 85/2006, raportat la art. 215

1

C. pen. și art. 144

alin. (2) din Legea nr. 85/2006 raportat la art. 214 C. pen., constând în aceea

că în calitate de administrator judiciar a ridicat în mod repetat și

nejustificat sume de bani cauzând prejudicierea debitorului prin administrarea

cu rea-credință a patrimoniului acestuia.

La datele de 28 iunie 2007, 09 iulie 2007 și 10

iulie 2007, SC C.C. SPRL a formulat plângeri împotriva lui B.G., T.C.M., I.F.

și alte persoane neidentificate pentru săvârșirea infracțiunilor prevăzute de

art. 246 C. pen., art. 217 C. pen., art. 208 - 209 C. pen., art. 271 C. pen.,

art. 243 C. pen., constând în aceea că în diferite modalități au împiedicat

punerea în executare a unei hotărâri judecătorești.

Toate plângerile de mai sus, având

legătură între ele, au fost conexate sub un număr unic.

Din actele premergătoare efectuate

în cauză a rezultat că prin Sentința nr. 37 din 9 ianuarie 2007 a Tribunalului

București, secția a VII-a comercială, s-a dispus, la cererea creditorului SC

E.F.R. SRL București deschiderea procedurii de insolvență împotriva

petiționarei din cauza de față, cu ridicarea în parte a dreptului de

administrare a debitorului și numirea în calitate de administrator judiciar a

SC „A.L.” I.P.U.R.L. București.

Ulterior la data de 17 mai 2007 a

avut loc adunarea generală a creditorilor SC U.T.R. SRL București pentru

dezbaterea desemnării comitetului creditorilor și alegerii unui nou

administrator judiciar, hotărându-se numirea în această calitate a SC C.C.

S.P.R.L. București.

Tribunalul București, secția a VII-a

comercială, prin încheierea pronunțată la 29 mai 2007 în Dosarul nr.

41997/3/2006 a confirmat administratorul judiciar SC C.C. SPRL București,

comitetul creditorilor ales de adunarea generală și a luat act că cererea de

înlocuire a administratorului judiciar SC A.L. I.P.U.R.L. București a rămas

fără obiect.

La data de 8 iunie 2007 a avut loc

adunarea comitetului creditorilor SC U.T.R. SRL București stabilindu-se - după

cum rezultă din procesul-verbal întocmit cu acea ocazie - ca administratorul judiciar

SC C.C. SPRL București să inventarieze de îndată stocurile de produse și să

procedeze la vânzarea lor cu un discount de maxim 30%, iar în ce privește

prezentarea ofertelor debitorului pentru utilajele depozitate în locația

I.M.G.B. s-a hotărât vânzarea acestora cu o reducere de maxim 30%, numai după

efectuarea unor publicații de vânzare și selectarea ofertelor cele mai

convenabile de către administratorul judiciar, care să fie comunicate în

prealabil comitetului creditorilor.

SC C.C. SPRL București în

îndeplinirea sarcinilor stabilite de comitetul creditorilor, prin adresa nr.

1595 din 18 iunie 2007 l-a notificat pe administratorul statutar al SC U.T.R.

SRL București - numitul B.G. - asupra aspectelor decise de comitetul

creditorilor, solicitându-i punerea la dispoziție a listei utilajelor aflate în

depozitul din incinta I.M.G.B.

S-a mai reținut că anterior, prin

încheierea pronunțată la data de 13 iunie 2007 Tribunalul București, secția a

VII-a comercială, a admis cererea formulată de comitetul creditorilor și a

ridicat dreptul de administrare al debitorului SC U.T.R. SRL București - aflat

în insolvență și a desemnat practicianul în insolvență SC C.C. SPRL București

cu toate atribuțiile prevăzute de art. 20 din Legea nr. 85/2006, instanța

constatând, că debitorul nu a dat curs niciuneia dintre propunerile

administratorului judiciar, continuând să facă cheltuieli importante fără

justificare, care au determinat noi pierderi în patrimoniul societății.

În urma refuzului administratorului

B.G. de a comunica inventarul bunurilor depozitate s-a hotărât inventarierea

acestora de către administratorul judiciar, astfel că la data de 22 iunie 2007

reprezentanții acestuia, respectiv T.L.C. și S.V. s-au deplasat în incinta

I.M.G.B. la un depozit al SC U.T.R. SRL București, spațiu închiriat de la SC

P.D. SRL, unde celor doi le-a fost refuzată posibilitatea de a inventaria

bunurile respective.

Ca urmare reprezentanții

administratorului judiciar au solicitat, potrivit legii, sprijinul organelor de

poliție pentru îndeplinirea atribuțiilor care le reveneau conform Legii nr.

85/2006, astfel că în aceeași zi, însoțiți de doi lucrători ai Secției 26

Poliție au procedat la sigilarea depozitului în vederea conservării bunurilor

debitorului aflate în interior, în condițiile în care s-a refuzat punerea la

dispoziție a cheilor de la ușa de acces a spațiului respectiv.

Ulterior, numitul T.L.C. a fost

încunoștiințat telefonic de către poliție că în interiorul depozitului

respectiv se afla închisă o persoană, astfel că acesta s-a deplasat la depozit

împreună cu S.V. și cu reprezentanți ai poliției, constatând, că în interior se

afla F.A., angajat în funcția de agent de pază care avea cheia de la ușa de

acces, dar a refuzat să părăsească depozitul până la sosirea șefului său.

Dealtfel, la solicitarea organelor

de poliție, persoana respectivă a declarat că „a fost lăsat acolo de șefi până

la rezolvarea problemei cu firma de lichidare”.

După evacuarea agentului de pază

reprezentanții administratorului judiciar au resigilat depozitul, întocmindu-se

un proces-verbal în acest sens.

Față de situația de fapt rezultată

în urma actelor premergătoare efectuate în cauză s-a constatat că acțiunea

penală nu poate fi pusă în mișcare față de D.C., T.L.C. și S.V. sub aspectul

săvârșirii infracțiunii prevăzută de art. 246 C. pen., nefiind întrunite

elementele constitutive ale acestei infracțiuni.

Referitor la existența unei

încheieri pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție, secția comercială,

la 20 iunie 2007 prin care se dispunea suspendarea judecării cauzei care forma

obiectul Dosarului nr. 41997/3/2006 al Tribunalului București, secția

comercială (ca urmare a formulării unei cereri de strămutare) s-a constatat că

dispoziția de suspendare viza numai judecarea respectivei cauze și nu

activitatea curentă a administratorului judiciar care și-a păstrat obligația de

conservare a averii debitorului, motiv pentru care a și luat măsura

inventarierii bunurilor și sigilării până la vânzare.

Constatându-se, că sigilarea

depozitului s-a realizat în prezența organelor de poliție a căror intervenție

fusese solicitată chiar de către reprezentanță administratorului judiciar și că

aceștia nu au cunoscut faptul că în depozit se afla la momentul sigilării o

persoană, s-a dispus neînceperea urmăririi penale față de intimații D.C.,

T.L.C. și S.V. sub aspectul săvârșirii infracțiunii de lipsire de libertate în

mod ilegal, deoarece fapta nu întrunește elementele constitutive ale

infracțiunii sub aspectul laturii subiective.

Aceeași soluție de neîncepere a

urmăririi penale s-a dispus față de intimata D.C. și sub aspectul comiterii

infracțiunii de delapidare prevăzută de art. 145 alin. (1) din Legea nr.

85/2006 raportat la art. 215

1

alin. (1) C. pen. și gestiune

frauduloasă prevăzută de art. 144 alin. (2) din Legea nr. 85/2006 raportat la

art. 214 alin. (2) C. pen. cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., din actele

premergătoare efectuate rezultând că faptele nu există.

Pentru a se dispune astfel s-a

constatat, că adunarea comitetului creditorilor debitorului a aprobat cheltuieli

de procedură efectuate de administratorul judiciar SC C.C. SPRL București, ca

dealtfel și Agenția Națională de Administrare Fiscală, iar pe de altă parte,

plătite către expertul contabil s-au făcut cu titlu de onorariu, în baza unei

convenții de prestări servicii, care a avut de asemenea aprobarea adunării

comitetului creditorilor.

Împotriva ordonanței de neîncepere a

urmăririi penale a formulat plângere în temeiul art. 278

1

C. proc.

pen. petenta SC U.T.R. SRL București criticând-o pentru nelegalitate și

netemeinicie și a susținut că față de modalitatea în care au acționat

făptuitorii se impunea începerea urmăririi penale față de aceștia.

Instanța, învestită cu soluționarea

plângerii, pe baza actelor și lucrărilor din dosar a apreciat că în mod corect procurorul

a reținut că faptelor imputate celor trei făptuitori le lipsesc elementele

constitutive ale infracțiunilor de abuz în serviciu contra intereselor

persoanelor, lipsire de libertate în mod nelegal și respectiv că faptele de

delapidare și gestiune frauduloasă nu există; astfel că soluția de neîncepere a

urmăririi penale dispusă în cauză s-a constatat a fi legală și temeinică, fiind

menținută ca urmare a respingerii plângerii formulate de petentă.

Împotriva sentinței penale

pronunțată de prima instanță a declarat recurs petiționara, care a criticat

hotărârea pentru nelegalitate și netemeinicie, susținând că în mod greșit s-a

dispus neînceperea urmăririi penale față de intimați sub aspectul

infracțiunilor reclamate, în condițiile în care există dovezi ale vinovăției

acestora în săvârșirea faptelor respective.

Examinând hotărârea atacată,

respectiv actele și lucrările dosarului, Înalta Curte constată că recursul

petiționarei este nefondat.

Soluția de neîncepere a urmăririi penale dispusă de

procuror față de cei trei intimați prin ordonanța dată în Dosarul penal nr.

142/P/2008 este întemeiată, în condițiile în care intimații, reprezentanți ai

administratorului judiciar au acționat în conformitate cu atribuțiile conferite

de Legea nr. 85/2006 privind procedura insolvenței și în baza hotărârii

comitetului creditorilor SC U.T.R. SRL București, apreciindu-se justificat că

faptelor imputate le lipsesc elementele constitutive ale infracțiunilor

prevăzute de art. 246 C. pen. și 189 C. pen. atât sub aspectul laturii

obiective cât și al celei subiective.

În ce privește soluția de neurmărire

penală dispusă față de intimata D.C. sub aspectul săvârșirii infracțiunilor de

delapidare și gestiune frauduloasă, Înalta Curte apreciază că atâta timp cât

cheltuielile de procedură efectuate în numele SC C.C. SPRL au fost aprobate de

adunarea comitetului creditorilor debitorului și confirmate prin

procesele-verbale întocmite, iar pe de altă parte plata expertului contabil

E.N. s-a efectuat cu titlu de onorariu în baza unui contract de prestări

servicii încheiat în mod legal și aprobată fiind, de asemenea, de adunarea

comitetului creditorilor, în mod corect s-a constatat, că faptele reclamate nu

există, soluția legală fiind cea de neîncepere a urmăririi penale.

Așa fiind ordonanța atacată prin

plângerea petiționarei apare ca fiind corectă neexistând temeiuri pentru

desființarea acesteia, astfel că și sentința penală pronunțată de prima

instanță prin care s-a respins plângerea formulată în temeiul art. 278

1

C. proc. pen. și s-a menținut ordonanța procurorului este legală și temeinică,

recursul declarat împotriva acestei hotărâri fiind nefondat.

Pentru considerentele arătate

urmează ca recursul să fie respins potrivit art. 385

15

pct. 1 lit.

b) C. proc. pen.

Văzând și dispozițiile art. 192

alin. (2) C. proc. pen.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge, ca nefondat, recursul

declarat de petiționara SC U.T.R. SRL prin administrator B.G. împotriva

Sentinței penale nr. 206 din 4 august 2009 a Curții de Apel București, secția a

II-a penală și pentru cauze cu minori și de familie.

Obligă recurenta petiționară la

plata sumei de 100 RON, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică, azi

16 octombrie 2009.