ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 3306/2009
ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 3306/2009 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2009)
Asupra recursului de față; În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin Sentința penală nr. 206/F din 4 august 2009 Curtea de Apel București, secția a II-a penală și pentru cauze cu minori și de familie, a respins ca nefondată plângerea petentei SC U.T.R. SRL împotriva ordonanței din 29 aprilie 2008 a Parchetului de pe lângă Curtea de Apel București dispusă în Dosarul nr. 142/P/2008, ordonanță pe care a menținut-o. Pentru a se pronunța astfel în rejudecare, după casarea cu trimitere a cauzei, instanța a reținut că prin ordonanța din 29 aprilie 2008 dispusă de Parchetul de pe lângă Curtea de Apel București în Dosarul nr. 142/P/2008 s-a dispus: 1. Neînceperea urmăririi penale față de numiții D.C., T.L.C.
și S.V. sub aspectul săvârșirii infracțiunii de abuz în serviciu contra intereselor persoanelor și lipsire de libertate în mod ilegal, prevăzută de art. 246 C. pen. și art. 189 alin. (2) C. pen. 2. Neînceperea urmăririi penale față de numita D.C. sub aspectul săvârșirii infracțiunii de delapidare și gestiune frauduloasă prevăzută de art. 145 alin. (1) din Legea nr. 85/2006 raportat la art. 215 1 alin. (1) C. pen. și art. 144 alin. (2) din Legea nr. 85/2006 raportat la art. 214 alin. (2) cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. 3. Disjungerea cauzei față de numiții B.G., T.C.M. și I.F. și alte persoane neidentificate în vederea continuării cercetărilor sub aspectul comiterii infracțiunii prevăzute de art. 246 C. pen., art. 271 C. pen., art. 243 C. pen., art. 208 - 209 alin. (1) lit. i) C. pen.
și art. 271 alin. (1) C. pen. și declinarea competenței de soluționare în favoarea Parchetului de pe lângă Judecătoria sector 4 București. Pentru a dispune astfel în fapt s-a reținut că, prin Ordonanța nr. 6090/P/2007, din data de 21 ianuarie 2008 Parchetul de pe lângă Judecătoria sectorului 4 București a dispus, în temeiul art. 45 alin. (1) și (1 2 ) C. proc. pen., art. 42 C. proc. pen., art. 28 1 pct. 1 lit. b) C. proc. pen., art. 30 lit. a) C. proc. pen., declinarea competenței de soluționare a cauzei privind pe reprezentanții SC C.C. SPRL București în favoarea Parchetului de pe lângă Curtea de Apel București. În motivarea acestei soluții, s-a arătat că numita D.C. (unul dintre făptuitori) are calitatea de avocat în cadrul Baroului București.
În fapt la data de 22 iunie 2007, B.G. în calitate de administrator special al SC U.T.R. S.R.L. a formulat plângere penală împotriva lui T.L.C. și S.V., reprezentanți ai SC C.C. SPRL pentru săvârșirea infracțiunii prevăzută de art. 246 C. pen. constând în sigilarea fără drept a unui depozit ce aparținea SC U.T.R. SRL. La data de 02 iulie 2007, B.G. în calitate de administrator special al SC U.T.R. SRL a formulat plângere penală împotriva avocatului D.C. pentru săvârșirea infracțiunii prevăzută de art. 246 C. pen., constând în participarea alături de reprezentanții SC C.C. SPRL la sigilarea fără drept în data de 22 iunie 2007 a unui depozit ce aparținea petentei. La data de 25 februarie 2008, SC U.T.R.
SRL, prin B.G. în calitate de administrator a formulat plângere penală împotriva avocatului D.C. pentru săvârșirea infracțiunii prevăzută de art. 145 din Legea nr. 85/2006, raportat la art. 215 1 C. pen. și art. 144 alin. (2) din Legea nr. 85/2006 raportat la art. 214 C. pen., constând în aceea că în calitate de administrator judiciar a ridicat în mod repetat și nejustificat sume de bani cauzând prejudicierea debitorului prin administrarea cu rea-credință a patrimoniului acestuia. La datele de 28 iunie 2007, 09 iulie 2007 și 10 iulie 2007, SC C.C. SPRL a formulat plângeri împotriva lui B.G., T.C.M., I.F. și alte persoane neidentificate pentru săvârșirea infracțiunilor prevăzute de art. 246 C. pen., art. 217 C. pen., art. 208 - 209 C. pen., art. 271 C. pen., art. 243 C. pen., constând în aceea că în diferite modalități au împiedicat punerea în executare a unei hotărâri judecătorești.
Toate plângerile de mai sus, având legătură între ele, au fost conexate sub un număr unic. Din actele premergătoare efectuate în cauză a rezultat că prin Sentința nr. 37 din 9 ianuarie 2007 a Tribunalului București, secția a VII-a comercială, s-a dispus, la cererea creditorului SC E.F.R. SRL București deschiderea procedurii de insolvență împotriva petiționarei din cauza de față, cu ridicarea în parte a dreptului de administrare a debitorului și numirea în calitate de administrator judiciar a SC „A.L.” I.P.U.R.L. București. Ulterior la data de 17 mai 2007 a avut loc adunarea generală a creditorilor SC U.T.R. SRL București pentru dezbaterea desemnării comitetului creditorilor și alegerii unui nou administrator judiciar, hotărându-se numirea în această calitate a SC C.C.
S.P.R.L. București. Tribunalul București, secția a VII-a comercială, prin încheierea pronunțată la 29 mai 2007 în Dosarul nr. 41997/3/2006 a confirmat administratorul judiciar SC C.C. SPRL București, comitetul creditorilor ales de adunarea generală și a luat act că cererea de înlocuire a administratorului judiciar SC A.L. I.P.U.R.L. București a rămas fără obiect. La data de 8 iunie 2007 a avut loc adunarea comitetului creditorilor SC U.T.R. SRL București stabilindu-se - după cum rezultă din procesul-verbal întocmit cu acea ocazie - ca administratorul judiciar SC C.C. SPRL București să inventarieze de îndată stocurile de produse și să procedeze la vânzarea lor cu un discount de maxim 30%, iar în ce privește prezentarea ofertelor debitorului pentru utilajele depozitate în locația I.M.G.B.
s-a hotărât vânzarea acestora cu o reducere de maxim 30%, numai după efectuarea unor publicații de vânzare și selectarea ofertelor cele mai convenabile de către administratorul judiciar, care să fie comunicate în prealabil comitetului creditorilor. SC C.C. SPRL București în îndeplinirea sarcinilor stabilite de comitetul creditorilor, prin adresa nr. 1595 din 18 iunie 2007 l-a notificat pe administratorul statutar al SC U.T.R. SRL București - numitul B.G. - asupra aspectelor decise de comitetul creditorilor, solicitându-i punerea la dispoziție a listei utilajelor aflate în depozitul din incinta I.M.G.B. S-a mai reținut că anterior, prin încheierea pronunțată la data de 13 iunie 2007 Tribunalul București, secția a VII-a comercială, a admis cererea formulată de comitetul creditorilor și a ridicat dreptul de administrare al debitorului SC U.T.R.
SRL București - aflat în insolvență și a desemnat practicianul în insolvență SC C.C. SPRL București cu toate atribuțiile prevăzute de art. 20 din Legea nr. 85/2006, instanța constatând, că debitorul nu a dat curs niciuneia dintre propunerile administratorului judiciar, continuând să facă cheltuieli importante fără justificare, care au determinat noi pierderi în patrimoniul societății. În urma refuzului administratorului B.G. de a comunica inventarul bunurilor depozitate s-a hotărât inventarierea acestora de către administratorul judiciar, astfel că la data de 22 iunie 2007 reprezentanții acestuia, respectiv T.L.C. și S.V. s-au deplasat în incinta I.M.G.B. la un depozit al SC U.T.R. SRL București, spațiu închiriat de la SC P.D.
SRL, unde celor doi le-a fost refuzată posibilitatea de a inventaria bunurile respective. Ca urmare reprezentanții administratorului judiciar au solicitat, potrivit legii, sprijinul organelor de poliție pentru îndeplinirea atribuțiilor care le reveneau conform Legii nr. 85/2006, astfel că în aceeași zi, însoțiți de doi lucrători ai Secției 26 Poliție au procedat la sigilarea depozitului în vederea conservării bunurilor debitorului aflate în interior, în condițiile în care s-a refuzat punerea la dispoziție a cheilor de la ușa de acces a spațiului respectiv. Ulterior, numitul T.L.C. a fost încunoștiințat telefonic de către poliție că în interiorul depozitului respectiv se afla închisă o persoană, astfel că acesta s-a deplasat la depozit împreună cu S.V.
și cu reprezentanți ai poliției, constatând, că în interior se afla F.A., angajat în funcția de agent de pază care avea cheia de la ușa de acces, dar a refuzat să părăsească depozitul până la sosirea șefului său. Dealtfel, la solicitarea organelor de poliție, persoana respectivă a declarat că „a fost lăsat acolo de șefi până la rezolvarea problemei cu firma de lichidare”. După evacuarea agentului de pază reprezentanții administratorului judiciar au resigilat depozitul, întocmindu-se un proces-verbal în acest sens. Față de situația de fapt rezultată în urma actelor premergătoare efectuate în cauză s-a constatat că acțiunea penală nu poate fi pusă în mișcare față de D.C., T.L.C. și S.V. sub aspectul săvârșirii infracțiunii prevăzută de art. 246 C. pen., nefiind întrunite elementele constitutive ale acestei infracțiuni.
Referitor la existența unei încheieri pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție, secția comercială, la 20 iunie 2007 prin care se dispunea suspendarea judecării cauzei care forma obiectul Dosarului nr. 41997/3/2006 al Tribunalului București, secția comercială (ca urmare a formulării unei cereri de strămutare) s-a constatat că dispoziția de suspendare viza numai judecarea respectivei cauze și nu activitatea curentă a administratorului judiciar care și-a păstrat obligația de conservare a averii debitorului, motiv pentru care a și luat măsura inventarierii bunurilor și sigilării până la vânzare. Constatându-se, că sigilarea depozitului s-a realizat în prezența organelor de poliție a căror intervenție fusese solicitată chiar de către reprezentanță administratorului judiciar și că aceștia nu au cunoscut faptul că în depozit se afla la momentul sigilării o persoană, s-a dispus neînceperea urmăririi penale față de intimații D.C., T.L.C.
și S.V. sub aspectul săvârșirii infracțiunii de lipsire de libertate în mod ilegal, deoarece fapta nu întrunește elementele constitutive ale infracțiunii sub aspectul laturii subiective. Aceeași soluție de neîncepere a urmăririi penale s-a dispus față de intimata D.C. și sub aspectul comiterii infracțiunii de delapidare prevăzută de art. 145 alin. (1) din Legea nr. 85/2006 raportat la art. 215 1 alin. (1) C. pen. și gestiune frauduloasă prevăzută de art. 144 alin. (2) din Legea nr. 85/2006 raportat la art. 214 alin. (2) C. pen. cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., din actele premergătoare efectuate rezultând că faptele nu există. Pentru a se dispune astfel s-a constatat, că adunarea comitetului creditorilor debitorului a aprobat cheltuieli de procedură efectuate de administratorul judiciar SC C.C.
SPRL București, ca dealtfel și Agenția Națională de Administrare Fiscală, iar pe de altă parte, plătite către expertul contabil s-au făcut cu titlu de onorariu, în baza unei convenții de prestări servicii, care a avut de asemenea aprobarea adunării comitetului creditorilor. Împotriva ordonanței de neîncepere a urmăririi penale a formulat plângere în temeiul art. 278 1 C. proc. pen. petenta SC U.T.R. SRL București criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie și a susținut că față de modalitatea în care au acționat făptuitorii se impunea începerea urmăririi penale față de aceștia.
Instanța, învestită cu soluționarea plângerii, pe baza actelor și lucrărilor din dosar a apreciat că în mod corect procurorul a reținut că faptelor imputate celor trei făptuitori le lipsesc elementele constitutive ale infracțiunilor de abuz în serviciu contra intereselor persoanelor, lipsire de libertate în mod nelegal și respectiv că faptele de delapidare și gestiune frauduloasă nu există; astfel că soluția de neîncepere a urmăririi penale dispusă în cauză s-a constatat a fi legală și temeinică, fiind menținută ca urmare a respingerii plângerii formulate de petentă. Împotriva sentinței penale pronunțată de prima instanță a declarat recurs petiționara, care a criticat hotărârea pentru nelegalitate și netemeinicie, susținând că în mod greșit s-a dispus neînceperea urmăririi penale față de intimați sub aspectul infracțiunilor reclamate, în condițiile în care există dovezi ale vinovăției acestora în săvârșirea faptelor respective.
Examinând hotărârea atacată, respectiv actele și lucrările dosarului, Înalta Curte constată că recursul petiționarei este nefondat. Soluția de neîncepere a urmăririi penale dispusă de procuror față de cei trei intimați prin ordonanța dată în Dosarul penal nr. 142/P/2008 este întemeiată, în condițiile în care intimații, reprezentanți ai administratorului judiciar au acționat în conformitate cu atribuțiile conferite de Legea nr. 85/2006 privind procedura insolvenței și în baza hotărârii comitetului creditorilor SC U.T.R. SRL București, apreciindu-se justificat că faptelor imputate le lipsesc elementele constitutive ale infracțiunilor prevăzute de art. 246 C. pen. și 189 C. pen. atât sub aspectul laturii obiective cât și al celei subiective.
În ce privește soluția de neurmărire penală dispusă față de intimata D.C. sub aspectul săvârșirii infracțiunilor de delapidare și gestiune frauduloasă, Înalta Curte apreciază că atâta timp cât cheltuielile de procedură efectuate în numele SC C.C. SPRL au fost aprobate de adunarea comitetului creditorilor debitorului și confirmate prin procesele-verbale întocmite, iar pe de altă parte plata expertului contabil E.N. s-a efectuat cu titlu de onorariu în baza unui contract de prestări servicii încheiat în mod legal și aprobată fiind, de asemenea, de adunarea comitetului creditorilor, în mod corect s-a constatat, că faptele reclamate nu există, soluția legală fiind cea de neîncepere a urmăririi penale.
Așa fiind ordonanța atacată prin plângerea petiționarei apare ca fiind corectă neexistând temeiuri pentru desființarea acesteia, astfel că și sentința penală pronunțată de prima instanță prin care s-a respins plângerea formulată în temeiul art. 278 1 C. proc. pen. și s-a menținut ordonanța procurorului este legală și temeinică, recursul declarat împotriva acestei hotărâri fiind nefondat. Pentru considerentele arătate urmează ca recursul să fie respins potrivit art. 385 15 pct. 1 lit. b) C. proc. pen. Văzând și dispozițiile art. 192 alin. (2) C. proc. pen.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E Respinge, ca nefondat, recursul declarat de petiționara SC U.T.R. SRL prin administrator B.G. împotriva Sentinței penale nr. 206 din 4 august 2009 a Curții de Apel București, secția a II-a penală și pentru cauze cu minori și de familie. Obligă recurenta petiționară la plata sumei de 100 RON, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat. Definitivă. Pronunțată în ședință publică, azi 16 octombrie 2009.
Grupate prin similitudine semantică
Caută în toată jurisprudența, nu doar în această hotărâre.
Contul gratuit ridică limita la 40 de căutări pe zi, deschide căutarea semantică în română, rusă și engleză și 3 întrebări zilnice către asistentul AI. Fără card.