ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 4035/2011
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 4035/2011 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2011)
Asupra recursului de
față;
Din examinarea
lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin acțiunea formulată, reclamantele S.A., L.M.,
H.L. și R.A. au solicitat, în contradictoriu cu pârâtul Ministerul Culturii și
Patrimoniului Național:
- obligarea pârâtului
la plata într-o singură tranșe a indemnizației de ședință astfel: L.M. și R.A.,
suma de câte 8.200 RON fiecare, calculată pentru perioada aprilie
2009-februarie 2010; H.L., suma de 8.000 RON, calculată pentru perioada mai
2009-februarie 2010 și S.A. suma de 3.700 calculată pentru perioada noiembrie
2009-februarie 2010;
- actualizarea sumei
cu indicele de inflație de la data nașterii dreptului, la data plății efective.
În motivarea cererii,
reclamantele au arătat că sunt membre ale Comisiei pentru atestarea calității
de beneficiar al indemnizației pentru activitatea de liber profesionist a
artiștilor interpreți sau executanți provenind de la instituții publice
diferite, respectiv Ministerul Muncii, Familiei și Protecției Sociale și al
Uniunii de Creație Interpretativă a Muzicienilor din România.
Prin sentința civilă
nr. 4878 din 3 decembrie 2011 Curtea de Apel București, secția a VIII-a
contencios administrativ și fiscal, a admis cererea formulată de reclamantele S.A.,
L.M., H.L., și R.A., în contradictoriu cu pârâtul Ministerul Culturii și
Patrimoniului Național și a obligat pârâtul la plata sumei de 8.200 RON către
fiecare din reclamantele L.M. și R.A., 8.000 RON către H.L., 3.700 RON către S.A.,
sume ce vor fi actualizate la data plății efective.
Pentru a pronunța
această soluție instanța de fond a reținut că în conformitate cu prevederile
exprese și imperative ale legii s-a emis Ordinul comun al Ministerului Culturii
și Cultelor și Ministerului Muncii, Familiei și Egalității de Șanse nr. 2165
din 21 martie 2008; nr. 236 din 02 aprilie 2008 care cuprinde în anexa 2 Regulamentul
de organizare și funcționare a Comisiei iar în baza art. 9 din Regulament se
menționează în mod expres că ,,membrii Comisiei și secretarul Comisiei primesc
pentru activitatea desfășurată, o indemnizație de ședință în cuantum de 100 RON
brut, fondurile necesare funcționării Comisiei fiind asigurate din bugetul
Ministerului Culturii și Cultelor”.
Activitatea din
cadrul Comisiei a fost una suplimentară negăsindu-se menționată în fișa
postului pentru nici una din membrele comisiei, iar începând din luna aprilie
2009, reclamantele nu au mai primit indemnizația de ședință.
Împotriva hotărâri
instanței de fond pârâtul Ministerul Culturii și Patrimoniului Național a
declarat recurs, criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie.
Ulterior, recurentul
a revenit cu precizări la motivele de recurs prin care a învederat instanței de
recurs că sumele pretinse de reclamante au fost achitate acestora integral,
împrejurarea că aceste operațiuni s-au făcut cu întârziere - după pronunțarea
instanței de fond la 3 decembrie 2010, nefiindu-i imputabilă, întârzierea fiind
generată de propria culpă a reclamantelor care nu au depus în termen util,
documentele justificative în original, pentru acordarea în condiții de
legalitate a indemnizației de ședință la care erau îndreptățite, ca membrii ai
Comisiei, respectiv procesele-verbale de ședință, acestea fiind depuse la
cererea instituției, abia în ianuarie 2011.
Examinând cauza și sentința
recurată în raport cu actele și lucrările dosarului, Înalta Curte constată că recursul
este nefondat.
Pentru a ajunge la această
soluție instanța a avut în vedere considerentele în continuare arătate:
Comisia pentru atestarea
calității de beneficiar al indemnizației pentru activitatea de liber profesionist
a artiștilor interpreți sau executanți s-a înființat în baza art. 7 Legea nr. 109/2005
cu scopul declarat de art. 8 din același act normativ de a stabili, prin hotărâre,
dreptul artiștilor interpreți sau executanți de a primi indemnizația pentru activitatea
desfășurată în regim de liber-profesionist.
Comisia funcționează pe
lângă Ministerul Muncii, Familiei și Egalității de Șanse pe baza Regulamentului
aprobat prin ordin comun al ministrului muncii, familiei și egalității de șanse
și al ministrului culturii și cultelor.
În baza art. 7 alin (2)
Legea nr. 109/2005, sumele necesare pentru desfășurarea activității Comisiei se
prevăd și se suportă din bugetul Ministerului Culturii, Cultelor și Patrimoniului
Național.
În conformitate cu prevederile
exprese și imperative ale legii membrii Comisiei și secretarul Comisiei primesc
pentru activitatea desfășurată, o indemnizație de ședință în cuantum de 100 RON
brut, fondurile necesare funcționării Comisiei fiind asigurate din bugetul Ministerului
Culturii și Cultelor.
Ministerul Culturii, Cultelor
și Patrimoniului Național a achitat preferențial și discriminatoriu indemnizația
ce revenea membrilor Comisiei în raport de alte Comisii ce funcționează în cadrul
ministerului, și nu a făcut diligentele necesare pentru ca sumele ce trebuiau acordate
cu acest titlu să fie cuprinse în bugetul alocat anului 2010, afectând grav interesele
reclamantelor.
Pe de altă parte, instanța
de control judiciar are în vedere și faptul că recurentul a achitat integral reclamantelor
S.A., L.M., H.L. și R.A. sumele solicitate.
Astfel fiind, Înalta Curte
constată că susținerile și criticile recurentului sunt nefondate și nu pot fi primite,
iar instanța de fond a pronunțat o hotărâre temeinică și legală pe care o va menține.
În consecință, pentru
considerentele arătate, și, în temeiul dispozițiilor art. 312 alin. (1) C. proc.
civ., recursul va fi respins, ca nefondat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge recursul declarat de Ministerul Culturii
și Patrimoniului Național, împotriva sentinței civile nr. 4878 din 3 decembrie 2010
a Curții de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal,
ca nefondat.
Irevocabilă.
Pronunțată, în ședință publică, astăzi 13 septembrie
2011.