ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 3422/2011

Asupra recursului constată

următoarele:

Prin sentința civilă nr. 848 din 20 mai 2009 pronunțată

de Tribunalul Bacău, secția civilă, a fost respinsă contestația în anulare formulată

de contestatorul S.M. împotriva sentinței civile nr. 1410/D/2006 a Tribunalului

Bacău prin care s-a respins cererea de revizuire pentru contrarietate de hotărâri

existentă între sentința civilă nr. 207/2001 pronunțată în Dosar nr. 6935/2000,

încheierea de admitere în principiu din 14 ianuarie 2002 și sentința civilă nr.

8160/2004 pronunțată în Dosarul nr. 759/2001, toate aceste hotărâri fiind pronunțate

de către Judecătoria Bacău.

S-a reținut de către prima

instanță că nu sunt îndeplinite condițiile art. 322 pct. 7 C. proc. civ. întrucât,

pentru a fi aplicabile dispozițiile acestui articol, este necesară existența unor

hotărâri definitive potrivnice, iar, în cazul de față, sentința civilă nr. 207

din 17 ianuarie 2001 a Judecătoriei Bacău a fost desființată în apel prin decizia

civilă nr. 567/A din 09 aprilie 2001 a Tribunalului Bacău și cauza trimisă spre

rejudecare.

Împotriva sentinței civile

mai sus menționate, a declarat în termen legal apel contestatorul S.M.

Prin decizia civilă

nr. 103 din 26 octombrie 2009, Curtea de Apel Bacău, secția civilă, cauze cu minori,

familie, conflicte de muncă, asigurări sociale, a respins ca nefondat, apelul civil

promovat.

În motivarea acestei soluții,

instanța de apel a reținut, în esență, următoarele:

Instanța de fond a stabilit

în mod corect situația de fapt și de drept față de motivele contestației în anulare

invocate de contestator, constatând judicios că în cauză sunt incidente condițiile

prevăzute de art. 317 pct. 1 și 2 C. proc. civ.

Pentru promovarea contestației

în anulare este necesar ca motivele să nu fi putut fi invocate pe calea recursului

or, în speța de față, motivele invocate de contestator au fost analizate în calea

recursului, astfel încât acestea nu mai pot fi reanalizate din nou într-o contestație

în anulare.

S-a apreciat că, în contestația

în anulare, instanța nu poate proceda la reanalizarea motivelor de recurs, scopul

acestei căi de atac extraordinare nefiind acela de reformare a hotărârii, de reexaminare

a fondului. Prin decizia civilă nr. 524 din 19 aprilie 2006 a Curții de Apel Bacău

s-a stabilit în mod irevocabil competența de soluționare a cererii de revizuire

în prima instanță, astfel încât reexaminarea acestui motiv în cadrul acestei căi

de atac nu mai este posibilă.

Contestația în anulare

fiind o cale extraordinară de atac, nu poate fi exercitată, pentru motive analizate

în celelalte căi de atac, ci va conduce la anularea unei hotărâri definitive numai

dacă s-au săvârșit erori materiale în legătură cu anumite forme de procedură.

Împotriva menționatei

decizii a declarat și motivat recurs, în termen legal, apelantul-contestator S.M.

pentru motive de nelegalitate întemeiate pe dispozițiile art. 304 pct. 3, 5 și 9

C. proc. civ.

În dezvoltarea acestora

s-a arătat că, prin sentința civilă nr. 848 din 20 mai 2009 pronunțată în Dosarul

nr. 2288/110/2009, Tribunalul Bacău nu a răspuns în nici un fel excepțiilor ridicate,

având în vedere art. 315 alin. (1)-(4) C. proc. civ. cu referire la autoritatea

de lucru judecat raportat la art. 327 alin. (1) teza II C. proc. civ. Mai mult,

fără a soluționa cauza, se menționează în mod eronat în dispozitivul hotărârii o

cale de atac „apel”, în condițiile în care, în asemenea situație procedurală, este

aplicabil art. 328 alin. (2) C. proc. civ., calea de atac fiind recursul.

Cererile recurentului

au fost intitulate clar recurs și s-a solicitat instanței recalificarea căii de

atac. Astfel, prin soluția pronunțată pe fond, instanța de apel a încălcat principiul

de drept al contradictorialității, nerespectându-i-se recurentului dreptul la apărare

și recunoscând o cale de atac inaplicabilă speței.

Potrivit principiului

legalității căilor de atac, mențiunea greșită din dispozitivul hotărârii care se

atacă, nu acordă părții o cale de atac la care nu are dreptul, dar nici nu-i poate

răpi dreptul la calea legală de atac. Or, potrivit art. 328 alin. (2) C. proc.

civ., dacă revizuirea s-a cerut pentru hotărâri potrivnice, calea de atac este recursul.

De asemenea, recurentul

invocă și alte critici care privesc: greșita soluționare a fondului cauzei în condițiile

în care, odată constatată autoritatea de lucru judecat, restul de motive de recurs

nici nu mai aveau nevoie a fi examinate, existența unor contradicții între considerente

și dispozitiv, faptul că instanța nu menționează cu cine se judecă, care sunt părțile,

ceea ce duce la încălcarea dispozițiilor art. 261 alin. (1) pct. 1 - 4 C. proc.

civ.

Recurentul consideră că

decizia civilă nr. 524 din 19 aprilie 2006 este irevocabilă și nu mai poate fi reexaminată

de nicio instanță și având în vedere beneficiul principiului autorității lucrului

judecat, instanța ar fi trebuit să anuleze sentința civilă nr. 8160/2004 a Judecătoriei

Bacău, sentință ce încalcă în mod flagrant puterea de lucru judecat.

Analizând recursul formulat,

în raport de criticile menționate, Înalta Curte apreciază că acesta e fondat pentru

următoarele considerente:

Prezenta cauză are ca

obiect calea extraordinară de atac a contestației în anulare, formulată de contestatorul

S.M. împotriva sentinței civile nr. 1410/D/2006 a Tribunalului Bacău.

Prin această sentință,

făcându-se aplicarea art. 322 pct. 7 C. proc. civ., a fost respinsă cererea de revizuire

pentru contrarietate de hotărâri existentă între sentința civilă nr. 207/2001 pronunțată

în Dosar nr. 6935/2000, încheierea de admitere în principiu din 14 ianuarie 2002,

respectiv sentința civilă nr. 8160/2004 pronunțată în Dosarul nr. 7590/2001, toate

pronunțate de către Judecătoria Bacău.

Înalta Curte observă că

formularea unei cereri de revizuire întemeiată pe contrarietate de hotărâri, astfel

cum este cazul în prezenta speță, atrage incidența art. 328 alin. (2) C. proc.

civ. potrivit căruia, dacă revizuirea s-a cerut pentru hotărâri potrivnice, calea

de atac este recursul, cu excepția cazului în care instanța de revizuire este Înalta

Curte de Casație și Justiție, a cărei hotărâre este irevocabilă.

La rândul său, art. 320

alin. (3) C. proc. civ. prevede că h

otărârea dată în contestație este supusă acelorași

căi de atac ca și hotărârea atacată.

În consecință, în prezenta

cauză instanța este învestită cu soluționarea unei contestații în anulare formulată

împotriva unei sentințe care este supusă numai căii de atac a recursului, nu și

a apelului, conform art. 328 alin. (2) C. proc. civ., astfel încât, potrivit

art. 320 alin. (3) C. proc. civ., nici hotărârea pronunțată în primă instanță în

contestație în anulare nu este susceptibilă de apel, singura cale de atac ce poate

fi exercitată împotriva sa fiind recursul.

Prin urmare, apare ca

fiind fondată critica recurentului referitoare la greșita soluționare a apelului

de către Curtea de Apel Bacău, prin neanalizarea calificării corecte a căii de atac

împotriva sentinței civile nr. 848/2009 a Tribunalului Bacău, ca fiind recurs, iar

nu apel.

Constatând că prin soluția

pronunțată în decizia nr. 103 din 26 octombrie 2009 a Curții de Apel Bacău, secția

civilă, cauze minori, familie, conflicte de muncă, asigurări sociale, a fost soluționat

un apel împotriva sentinței pronunțate de prima instanță, în condițiile în care

legea nu prevede o astfel de cale de atac, instanța nefiind astfel alcătuită potrivit

dispozițiilor legale, având în vedere și argumentele anterior expuse, Înalta Curte

observă că a fost încălcat principiul legalității căii de atac, iar judecata s-a

realizat în altă compunere decât cea legală, astfel că, în temeiul art. 312

alin. (3) C. proc. civ., recursul urmează a fi admis, casată decizia și trimisă

cauza spre rejudecare la Curtea de Apel Bacău, care va pune în discuție calificarea

căii de atac exercitate împotriva sentinței civile nr. 848 din 20 mai  2009 a Tribunalului

Bacău, secția civilă, luând în considerare temeiurile de drept indicate ca fiind

aplicabile în cauză.

Cu ocazia rejudecării,

vor fi analizate și celelalte motive de recurs care nu au putut fi dezlegate în

prezentul recurs, datorită caracterului peremptoriu al aspectelor soluționate la

acest moment, care nu permite continuarea verificării de legalitate cu privire la

celelalte motive de recurs invocate.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Admite recursul declarat

de contestatorul S.M. împotriva deciziei nr. 103 din 26 octombrie 2009 a Curții

de Apel Bacău, secția civilă, cauze minori, familie, conflicte de muncă, asigurări

sociale.

Casează decizia și trimite

cauza spre rejudecare la Curtea de Apel Bacău.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședință

publică astăzi, 13 aprilie 2011.