ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 2909/2012

ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 2909/2012 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2012)

Asupra recursului

constată următoarele:

Tribunalul Cluj, secția civilă, prin Sentința

nr. 682 din 30 octombrie 2009 a respins acțiunea civilă formulată de reclamanta

T.M.M.T. împotriva pârâților Municipiul Cluj-Napoca prin Primar și Consiliul

local al municipiului Cluj-Napoca, ca inadmisibilă, reținând, în esență, că

întrucât imobilului în litigiu îi sunt incidente dispozițiile Legii nr.

10/2001, reclamanta avea obligația să urmeze procedura specială reglementată de

acest act normativ, concursul dintre legea generală și legea specială,

rezolvându-se în favoarea celei speciale, în acest sens fiind și Decizia nr.

33/2008 pronunțată în recursul în interesul legii.

Prin Decizia nr. 97/A

din 15 aprilie 2010, Curtea de Apel Cluj, secția civilă, de muncă și asigurări

sociale, pentru minori și familie a admis apelul declarat de reclamantă

împotriva sentinței tribunalului, pe care a desființat-o în întregime și a

trimis cauza pentru rejudecare la fond la aceeași instanță.

Instanța de apel a

reținut că acțiunea în revendicare a reclamantei este admisibilă în măsura în

care nu aduce atingere vreunui alt drept de proprietate și securității

raporturilor juridice, în raport de circumstanțele concrete ale cauzei.

Or, în speță, pârâții

nu se pot prevala de existența valabilă a dreptului de proprietate asupra

imobilului neavând niciun titlu asupra acestuia, motiv pentru care a făcut

aplicarea art. 296 raportat la art. 297 alin. (1) C. proc. civ.

S-a reținut astfel,

contrar opiniei tribunalului, că imobilul în litigiu nu a fost preluat de stat

în temeiul Decretului nr. 111/1951.

Rejudecând după

casare, Tribunalul Cluj, secția civilă, prin Sentința nr. 124 din 11 februarie

2011 a admis excepția lipsei calității procesuale pasive, invocată din oficiu.

A respins acțiunea civilă formulată de reclamanta T.M.M.T. în contradictoriu cu

pârâții Municipiul Cluj-Napoca și Consiliul local al municipiului Cluj-Napoca,

având ca obiect revendicare imobiliară.

Pentru a hotărî

astfel, instanța de fond a constatat că acțiunea în revendicare este acțiunea

prin care se solicită recunoașterea dreptului de proprietate asupra unui bun

determinat cu consecința obligării pârâtului la restituirea posesiei bunului,

fiind acțiunea proprietarului neposesor împotriva posesorului neproprietar.

Prin urmare,

calitatea procesuală pasivă aparține în astfel de acțiuni posesorilor, care nu

sunt în măsură să afirme și să justifice un drept de proprietate.

Or, reclamanta a

formulat acțiunea având în vedere situația de carte funciară, fără a afirma că

posesia efectivă este exercitată de către cei doi pârâți.

Prin petitele cererii

de chemare în judecată, dar mai ales prin motivarea în fapt, reclamanta a

afirmat preluarea imobilului în baza unui decret, care nu putea constitui un

mod de dobândire valid al dreptului de proprietate în favoarea Statului Român

și și-a întemeiat cererea pe prevederile dreptului comun, respectiv art. 480 C.

civ.

Cu toate acestea,

reclamanta a susținut că acțiunea este scutită de taxă de timbru în condițiile

art. 15 lit. r) din Legea nr. 146/1997, afirmând din nou aspecte legate de

presupusa preluare abuzivă a imobilului.

Având în vedere

înscrisurile depuse în fața instanței de apel, respectiv Sentința civilă nr.

13655/1968 a Judecătoriei Cluj, pronunțată în Dosarul nr. 658/1968, trecerea în

patrimoniul Statului a imobilului situat în Cluj-Napoca, str. E., înscris în CF

xxx, precum și Adresa nr. 4532/1970, prin care s-a solicitat Judecătoriei

Cluj-Napoca radierea din CF xxx a dreptului de proprietate a Statului și

restabilirea situației de CF în favoarea pârâtei I.M. căsătorită P. din

localitatea Hațeg, s-a apreciat că într-adevăr acțiunea este una de drept

comun, care își are temeiul pe prevederile art. 480 C. civ.

În aceste condiții,

regulile de drept comun devenind incidente, reclamanta era datoare să justifice

calitatea procesuală pasivă a celor doi pârâți, respectiv exercitarea unei

posesii asupra terenului revendicat.

Probele administrate

în fața instanței de fond, după rejudecare, respectiv interogatoriul părților

și declarația martorului V.l. au confirmat că cei doi pârâți nu exercită

posesia asupra respectivului bun.

Imobilul a fost

identificat în regim de CF prin raportul de expertiză întocmit de expert C.G.,

expert care a concluzionat că în urma măsurătorilor, terenul este liber, poate

fi restituit, nefiind afectat de amenajări de utilitate publică și aflat în

folosința numitului V.l.

S-a constatat, de

asemenea, că imobilul a intrat în posesia G.I.G.C.L. - I.L.L.C. prin

procesul-verbal nr. 2273/1966, dar s-a solicitat restabilirea situației

anterioare și că posesia nu a fost transmisă niciunei persoane fizice sau

juridice.

Pornind de la

conținutul noțiunii de posesie din punctul de vedere al acțiunii în

revendicare, tribunalul a reținut că în cazul de față, faptic, cei doi pârâți

nu au posesia asupra bunului.

Aceasta a rezultat

din adresele consiliului popular aflate la dosarul de fond, mai ales din adresa

nr. 3133428/1970, prin care se solicită radierea dreptului de proprietate și

restabilirea situației de carte funciară, precum și din declarația martorului

V.l.

Împrejurarea că încă

în cartea funciară nu s-au operat dispozițiile sentinței sus-amintite, cu

consecința radierii dreptului de proprietate, înscris în favoarea Statului

Român, au fost apreciate de prima instanță ca nejustificând promovarea

acțiunii.

Întrucât în cauză nu

s-a dovedit că cei doi pârâți exercită o posesie actuală în prezent asupra

imobilului, tribunalul a admis excepția lipsei calității procesuale pasive și a

respins acțiunea civilă formulată de reclamantă.

Prin Decizia nr.

207/A din 13 aprilie 2011, Curtea de Apel Cluj, secția civilă, de muncă și

asigurări sociale, pentru minori și familie a admis în parte apelul declarat de

reclamantă împotriva sentinței tribunalului, pe care a schimbat-o parțial, în

sensul că a admis în parte acțiunea civilă exercitată împotriva pârâților

Municipiul Cluj-Napoca prin Primar și Consiliul local al municipiului

Cluj-Napoca. A dispus rectificarea intabulării dreptului de proprietate al

Statului Român și în administrarea Sfatului Popular al orașului Cluj de sub B

7, 8 din CF xxx, în ceea ce privește corpul funciar A 7, compus din parcelele

cu nr. top yyy/6, qqq/4 și zzz/2, în sensul restabilirii situației anterioare

de sub B6. A menținut celelalte dispoziții ale sentinței. A obligat pe pârâți

să plătească apelantei suma de 2500 RON cheltuieli de judecată în toate

instanțele.

Curtea a reținut că

reclamanta a solicitat expres ca instanța de apel să nu trimită cauza spre

rejudecare, să rejudece cauza și să înlăture excepția lipsei calității

procesuale pasive, invocând dispozițiile art. 297 C. proc. civ. și că pârâții

nu s-au opus acestei solicitări, de care aveau cunoștință.

S-a constatat că

reclamanta a învestit instanța cu o cerere de revendicare și o cerere de

rectificare carte funciară.

În ceea ce privește

acțiunea în revendicare, curtea a constatat că în mod corect instanța de fond a

reținut că pârâții Municipiul Cluj-Napoca și Consiliul Local al municipiului

Cluj-Napoca nu au calitate procesuală pasivă.

În prezent, după cum

a rezultat și din adresa emisă de Primăria municipiului Cluj-Napoca, precum și

din depozițiile martorilor, imobilul în litigiu nu este în posesia pârâtului

Municipiul Cluj-Napoca, martorul V.l. declarând că a avut detenția precară a

acestui imobil din 2001 și că a cultivat acest teren.

Acțiunea în

revendicare este acțiunea prin care proprietarul neposesor solicită instanței

să-l oblige pe pârâtul posesor să-i predea imobilul deținut fără drept. În

prezenta cauză, imobilul nu este în posesia unității administrativ-teritoriale,

după cum a rezultat din probatoriul administrat. Prin urmare, în mod legal,

instanța de fond a respins acțiunea în revendicare pentru lipsa calității

procesuale pasive a pârâților Municipiul Cluj-Napoca și Consiliul Local al

municipiului Cluj-Napoca.

În ceea ce privește

cererea de rectificare a cărții funciare, curtea de apel a constatat că în mod

nelegal a fost respinsă aceasta.

După cum a rezultat

din CF xxx Cluj, la nr. top yyy/6, qqq/4, zzz/2, în suprafață de 107 stjp, loc

de casă în str. E., proprietar tabular sub B6 a fost M.I., antecesoarea

reclamantei. Sub B 7 - 8 este intabulat în prezent Statul Român în administrarea

Sfatului Popular al orașului Cluj, în baza cererii de înregistrare și a

Sentinței civile nr. 4278 din 21 iulie 1966.

Imobilul în litigiu a

trecut în proprietatea statului prin Decizia nr. 833 din 5 august 1966 a

Sfatului Popular al orașului regional Cluj - Comitetul Executiv și a fost

preluat de I.L.L. Cluj prin procesul-verbal de predare-preluare nr. 2273/1966.

Cu toate acestea,

prin Sentința civilă nr. 1365 pronunțată în 11 aprilie 1968 de către

Judecătoria Cluj-Napoca în Dosarul nr. 565/1968, s-a respins acțiunea formulată

de Consiliul Local al municipiului Cluj-Napoca împotriva pârâtei I.M. având ca

obiect constatarea trecerii în patrimoniul statului a imobilului situat în

Cluj-Napoca, str. E., înscris în CF xxx, instanța constatând că nu sunt

incidente dispozițiile Decretului nr. 111/1951, bunul neputând trece în

patrimoniul statului, deoarece nu sunt întrunite condițiile cumulative

prevăzute de lege, titularul bunului fiind o persoană cunoscută.

Ulterior pronunțării

acestei hotărâri, prin Adresa nr. 4532/1970 din 12 aprilie 1973 s-a dispus de

către Întreprinderea de Locuințe și Localuri Cluj, scoaterea terenului care a

făcut obiectul Sentinței civile nr. 1365/1968 pronunțată de Judecătoria

Cluj-Napoca din evidența acestei unități și s-a menționat că administrarea

terenului de către Întreprinderea de Locuințe nu mai este justificată.

Întreprinderea de

Locuințe și Localuri Cluj, prin Adresa nr. 4532 din 15 februarie 1973, a

solicitat Judecătoriei Cluj radierea din cartea funciară a dreptului de

proprietate al Statului Român și a dreptului de administrare operativă al

Municipiului Cluj-Napoca și restabilirea situației de carte funciară în

favoarea numitei I.M. căsătorită P., având în vedere Sentința civilă nr.

1365/1968 pronunțată de Judecătoria Cluj.

Cu toate aceste

demersuri, nu s-a dispus radierea Statului Român și revenirea la situația

anterioară și în prezent în cartea funciară figurând Statul Român.

Pe lângă aceste

înscrisuri din care rezultă fără echivoc că imobilul în litigiu nu a fost preluat

de Statul Român, Primăria municipiului Cluj-Napoca - Serviciul Evidență

Patrimoniu, prin Adresa nr. 65344/452.1 din 31 martie 2010, precum și prin

răspunsul la interogatoriu a confirmat că terenul în litigiu, înscris în C.F.

xxx Cluj, nu face parte din domeniul public sau privat al municipiului Cluj.

Prin urmare, din

probele administrate a rezultat evident că dreptul de proprietate al

antecesoarei reclamantei I.M. nu a fost transmis în favoarea Statului Român și

administrarea Municipiului Cluj, pârâtul făcând demersurile necesare după

pronunțarea Sentinței civile nr. 1365/1968 a Judecătoriei Cluj pentru

restabilirea situației de carte funciară.

Curtea a constatat,

prin urmare, că în mod nelegal instanța de fond a admis excepția lipsei

calității procesuale pasive a Municipiului Cluj-Napoca și a Consiliului Local

al municipiului Cluj-Napoca pentru petitul vizând rectificarea cărții funciare.

Din starea de fapt

reținută a rezultat că în cartea funciară figurează și în prezent ca proprietar

Statul Român, Municipiul Cluj fiind persoana juridică care are calitate

procesuală în litigiile cu privire la imobilele deținute în proprietatea

unității administrativ-teritoriale implicit și pentru petitul de rectificare

carte funciară, potrivit dispozițiilor art. 21 din Legea nr. 215/2001.

După cum a rezultat

din starea de fapt mai sus reținută, prin Sentința civilă nr. 1365/1968

pronunțată de Judecătoria Cluj, s-a constatat că imobilul nu a trecut din

patrimoniul proprietarei tabulare în patrimoniul Statului Român și, în

consecință, intabularea pârâtului nu are niciun suport legal.

În consecință, curtea

a apreciat că este incident art. 34 pct. 1 din Legea nr. 7/1996, cererea de

rectificare a dreptului de proprietate al Statului Român, în sensul radierii

acestuia și restabilirii situației anterioare de sub B 6, fiind întemeiată.

Împotriva acestei

ultime decizii au declarat recurs, pârâții Consiliul local al municipiului

Cluj-Napoca și Municipiul Cluj-Napoca prin Primar, solicitând admiterea

acestuia și modificarea deciziei atacate, în sensul menținerii sentinței

tribunalului, ca temeinică și legală.

Au criticat decizia

recurată sub aspectul că nu a avut în vedere întreg probatoriul administrat. Au

reiterat astfel faptul că imobilul în litigiu a trecut în proprietatea statului

în baza Decretului nr. 111/1951, statul intabulându-și dreptul de proprietate

în cartea funciară (CF xxx, B + 7, 8) potrivit Sentinței civile nr. 4278 din 21

iulie 1966.

Au arătat că înțeleg

a-și menține susținerile referitoare la excepția inadmisibilității acțiunii

raportat la faptul că terenul în litigiu face obiectul Legii nr. 10/2001, ca

atare persoana îndreptățită la restituirea unui imobil nu are drept de opțiune

între a promova o acțiune de drept comun sau a parcurge procedura reglementată

de legea specială.

Au precizat că au

solicitat instanței ca la soluționarea cauzei să aibă în vedere și împrejurarea

că pe rolul instanței de judecată a mai fost înregistrat Dosarul nr.

3738/211/2008 al Judecătoriei Cluj, reclamantă fiind T.M.M.T., iar pârâți Comisia

locală de fond funciar Cluj-Napoca și Comisia județeană Cluj, având ca obiect

modificarea Hotărârii nr. 1131 din 18 decembrie 2007 și restituirea în natură a

terenului situat în Cluj-Napoca, str. E., în suprafață de 107 stjp (385 mp),

înscris în CF nr. xxx, nr. top yyy/6, qqq din 4 și yyy din 2 și intabularea

dreptului de proprietate al reclamantei.

Au considerat că prin

Sentința civilă nr. 8304/2008 pronunțată în menționatul dosar, prin care s-a

respins ca neîntemeiată cererea reclamantei, s-a stabilit cu putere de lucru

judecat că terenul în litigiu face obiectul Legii nr. 10/2001 și că sub nicio

modalitate legală nu poate fi promovată o acțiune în constatare care să aibă

drept finalitate reconstituirea dreptului de proprietate.

Având în vedere

faptul că terenul în litigiu a fost solicitat de reclamantă doar în temeiul

Legii nr. 247/2005, au arătat că au învederat instanței faptul că Titlul I al

acestui act normativ nu prevede repunerea în termenul de depunere a cererilor

de restituire.

Mai mult, au considerat

că pronunțarea unei hotărâri contrare celei menționate ar încălca principiul

autorității de lucru judecat, consacrat de art. 1201 C. civ.

Au solicitat totodată

exonerarea de la plata cheltuielilor de judecată având în vedere că nu au căzut

în pretenții.

Recursul este

nefondat, urmând a fi respins ca atare în considerarea argumentelor ce succed.

Nu pot fi reținute

motivele de recurs prin care s-au reiterat susținerile potrivit cărora imobilul

în litigiu a trecut în proprietatea statului în baza Decretului nr. 111/1951.

Se reține că trecerea

imobilului în proprietatea statului a fost clarificată, sub aspectul

modalității de preluare, cu autoritate de lucru judecat, în primul ciclu

procesual.

Astfel, prin Decizia

civilă nr. 97 din 15 aprilie 2010 a Curții de Apel Cluj, s-a constatat că în

speță imobilul în litigiu nu a fost preluat de stat în temeiul Decretului nr.

111/1951, întrucât prin Sentința civilă nr. 13655 din 11 aprilie 1968 a

Judecătoriei Cluj-Napoca pronunțată în Dosarul nr. 656/1968 s-a respins

acțiunea Consiliului Popular al municipiului Cluj pentru trecerea imobilului în

patrimoniul statului.

Totodată, prin

aceeași decizie a curții de apel s-a reținut că pârâtul Consiliul local al

municipiului Cluj-Napoca a menționat expres că imobilul litigios nu se

regăsește în evidențele sale, nu a făcut obiectul unor notificări în baza Legii

nr. 10/2001, pe imobil nu sunt edificate construcții sau amenajări de utilitate

publică și nu face parte din domeniul public sau privat al Municipiului

Cluj-Napoca.

Având în vedere că

Decizia civilă nr. 97 din 15 aprilie 2010 a Curții de Apel Cluj nu a fost

recurată, rezultă că a fost stabilit, cu autoritate de lucru judecat, faptul că

imobilul nu a fost preluat în baza Decretului nr. 111/1951.

Ca atare, în speță,

se impune efectul pozitiv al lucrului judecat, având în vedere că a fost

dezlegată într-un ciclu procesual anterior chestiunea litigioasă, nemaiexistând

posibilitatea de a se statua diferit asupra acesteia.

Această reglementare

a autorității de lucru judecat, în forma unei prezumții absolute, vine să

asigure deci, din nevoia de ordine și stabilitate juridică, evitarea

contrazicerilor din considerentele hotărârilor judecătorești.

Pentru aceleași

considerente nu pot fi primite nici motivele de recurs referitoare la excepția

inadmisibilității acțiunii raportat la faptul că terenul în litigiu face

obiectul Legii nr. 10/2001 și ca atare persoana îndreptățită la restituire nu

are drept de opțiune între a promova o acțiune de drept comun sau a parcurge

procedura reglementată de legea specială.

Astfel, prin decizia

de casare pronunțată de instanța de apel, nerecurată, după cum s-a precizat, a

fost clarificată și această chestiune, în sensul că acțiunea în revendicare a

reclamantei a fost apreciată de curte ca fiind admisibilă în măsura în care nu

aduce atingere vreunui alt drept de proprietate și securității raporturilor

juridice, reținându-se totodată că pârâții nu se pot prevala de existența

valabilă a dreptului de proprietate asupra imobilului neavând niciun titlu asupra

acestuia.

În aceste condiții,

curtea de apel, în temeiul art. 296 raportat la art. 297 alin. (1) C. proc.

civ., constatând că soluția instanței de fond de respingere a acțiunii

reclamantei ca inadmisibilă echivalează cu necercetarea fondului, a desființat

sentința tribunalului și a trimis cauza spre rejudecare.

Prin urmare, nu mai

pot fi reiterate susținerile privitoare la inadmisibilitatea acțiunii în

revendicare, soluționată prin Sentința civilă nr. 124 din 11 februarie 2011

pronunțată de Tribunalul Cluj, cu atât mai mult cu cât prin decizia recurată a

fost admis doar petitul privitor la rectificarea de carte funciară.

În ceea ce privește

motivele de recurs prin care s-a solicitat instanței ca la soluționarea cauzei

să aibă în vedere și împrejurarea că pe rolul instanței de judecată a mai fost

înregistrat Dosarul nr. 3738/211/2008 al Judecătoriei Cluj, având ca obiect

modificarea Hotărârii nr. 1131 din 18 decembrie 2007 și restituirea în natură a

terenului situat în Cluj-Napoca, str. E., în suprafață de 107 stjp,

considerându-se că prin Sentința civilă nr. 8304/2008, prin care s-a respins ca

neîntemeiată cererea reclamantei, s-a stabilit cu putere de lucru judecat că

terenul în litigiu face obiectul Legii nr. 10/2001 și că sub nicio modalitate

legală nu poate fi promovată o acțiune în constatare care să aibă drept

finalitate reconstituirea dreptului de proprietate, se reține că nu pot fi

primite.

Se constată astfel că

prin Sentința civilă nr. 8304/2008 a Judecătoriei Cluj, anterior menționată, a

fost tranșat numai aspectul referitor la natura terenului în litigiu, respectiv

intravilan, nefiind analizată, contrar susținerilor recurenților, nicio altă

chestiune.

Nu pot fi primite

nici motivele de recurs referitoare la cheltuielile de judecată, în raport de

dispozițiile art. 274 alin. (1) C. proc. civ. și având în vedere faptul că

apelul declarat de reclamantă a fost admis, cu consecința schimbării sentinței

tribunalului și a admiterii în parte a acțiunii exercitată în contradictoriu cu

cei doi pârâți.

Pentru aceste

considerente, față de prevederile art. 312 alin. (1) C. proc. civ., se va

respinge, ca nefondat, recursul declarat în cauză pârâți.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge, ca

nefondat, recursul declarat de pârâții Municipiul Cluj-Napoca prin Primar și

Consiliul Local al municipiului Cluj-Napoca împotriva Deciziei nr. 207/A din 13

aprilie 2011 a Curții de Apel Cluj, secția civilă, de muncă și asigurări

sociale, pentru minori și familie.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședință

publică, astăzi 2 mai 2012.

Procesat

de GGC - NN