ÎCCJ, Secția penală

Asupra contestației la executare de față; În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele: I. Prin decizia penală nr. 4260 din 14 decembrie 2011 a Înaltei Curți de Casație și Justiție, secția penală, pronunțată în dosarul nr. 19387/3/2010 s-a admis recursul declarat de inculpatul T.D.L. împotriva deciziei penale nr. 230 din 01 iulie 2011 a Curții de Apel București, secția II-a penală. A fost casată în parte decizia penală recurată și în parte sentința penală nr. 794 din 12 noiembrie 2010 a Tribunalului București, secția II-a penală, și în rejudecare, s-a constatat incidența dispozițiilor art. 320 1 alin. (1) și (7) C. proc. pen. și art. 13 C. pen. Au fost menținute celelalte dispoziții ale hotărârilor atacate.

S-a dedus din cuantumul pedepsei aplicate inculpatului T.D.L., durata reținerii și arestării preventive de la 26 martie 2010 la 14 decembrie 2011. Onorariul apărătorului desemnat din oficiu în sumă de 200 lei se va suporta din fondul Ministerului Justiției. Cheltuielile judiciare ocazionate cu soluționarea recursului declarat de inculpat au rămas în sarcina statului.

S-a reținut că la data de 1 februarie 2010 Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție – Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism a fost sesizat de către Inspectoratul General al Politiei Române – Brigada de Combatere a Criminalității Organizate București, cu privire la existența unor indicii temeinice referitor la realizarea unor activități de trafic ilicit de droguri de mare risc, fapte prevăzute de art. 2 alin. (1) și (2) din Legea nr. 143/2000 și de trafic internațional ilicit de droguri de mare risc, fapte prevăzute de art. 3 alin. (1) și (2) din Legea nr. 143/2000, de către persoane cunoscute cu apelativele „B.”, „L.”, „D.” și alții, constând în aceea că, aceștia ar deține și ar oferi spre vânzare diferite cantități de cocaină, posibil introduse pe teritoriul României din țări ale Americii de Sud, droguri de mare risc ce ulterior sunt vândute cu predilecție pe raza Municipiului București, în schimbul unor importante beneficii financiare.

Prin ordonanța nr. 34/D/P/2010 (nr. 11/2010) din data de 29 ianuarie 2010 s-a dispus autorizarea investigatorilor sub acoperire „N.R.” – nume de cod și „R.R.” – nume de cod și a colaboratorului acestora „A.G.” – nume de cod, în vederea obținerii de date și informații în legătură cu membrii grupului de narcotraficanți investigați în cauză și obținerea de mijloace de probă. De asemenea, a fost autorizată procurarea de către investigatorii sub acoperire „N.R.” – nume de cod și „R.R.” – nume de cod și de către colaboratorul acestora „A.G.” – nume de cod a cantității de 1 kilogram de cocaină (droguri de mare risc) și 10 kilograme de canabis, respectiv 10 kilograme de rezină de canabis (droguri de risc) de la numiții „B.”, „L.”, „D.” și de la alți membri ai rețelei de narcotraficanti.

Așa cum a rezultat din procesul verbal întocmit la data de 01 februarie 2010 de investigatorul cu nume de cod „N.R.”, colaboratorul „A.G.” s-a întâlnit în jurul orei 18 00 , în cafeneaua Everest din Piața Romană cu persoana cunoscută sub apelativul „B.”, identificată ulterior în persoana inculpatului T.D.L. și cu un alt individ, neidentificat până în prezent, care i-au propus colaboratorului să-i vândă o cantitate importantă de cannabis. Ulterior, cei trei s-au deplasat cu autoturismul Opel Vectra cu număr de înmatriculare, în zona centrală a capitalei, unde s-au întâlnit cu individul cunoscut sub apelativul „L.”, identificat ulterior în persoana martorului U.L., care i-ar fi propus colaboratorului „A.G.” să transporte din America de Sud până în Europa de Vest o cantitate importantă de cocaină.

La data de 03 februarie 2010, Tribunalul București - Cabinetul Președintelui a emis autorizația nr. 103/AI/2010 privind interceptarea și înregistrarea audio-video în mediul ambiental a numiților „B.”, „L.”, „D.”, cât și a altor persoane din anturajul acestora, persoane despre care existau date și indicii că ar fi implicate în activități de trafic ilicit de droguri de risc și de mare risc, fapte prevăzute de art. 2 alin. (1) și (2) din Legea nr. 143/2000 și de trafic internațional ilicit de droguri de risc și de mare risc, fapte prevăzute de art. 3 alin. (1) și (2) din Legea nr. 143/2000, cât și a întâlnirilor investigatorilor sub acoperire „N.R.” – nume de cod și „R.R.” – nume de cod, precum și a colaboratorului acestora „A.G.” – nume de cod, întâlniri pe care aceste persoane urmează să le aibă cu persoanele mai sus-menționate în vederea obținerii mijloacelor de probă necesare soluționării prezentei cauze.

Această autorizație a fost reînnoită, pentru o perioadă de 30 zile, la data de 12 martie 2010, prin încheierea nr. 274/AI/2010. La data de 03 februarie 2010, investigatorul sub acoperire „N.R.” – nume de cod și colaboratorul acestuia „A.G.” – nume de cod s-au întâlnit în zona Spitalului Budimex cu inculpatul T.D.L. zis „B.”, cu martorul U.L. zis „L.” și cu un al treilea individ, a cărui identitate nu este cunoscută până în prezent, ocazie cu care inculpatul T.D.L. i-a avansat investigatorului oferta de vânzare a unei cantități importante de canabis (de ordinul kilogramelor) în schimbul sumei de 7.000 Euro/kilogram. Pentru a-i întări investigatorului sub acoperire „N.R.” – nume de cod convingerea că deține astfel de droguri de risc, cât și pentru a demonstra calitatea acestora, la data de 04 februarie 2010, inculpatul T.D.L.

zis „B.”, i-a oferit, cu titlu gratuit, investigatorului o pungă din material plastic în care se afla o substanță vegetală, de culoare verde, despre care a afirmat că este „marfă de foarte bună calitate”. În urma examinării s-a stabilit că fragmentele vegetale oferite de către inculpatul T.D.L. zis „B.” investigatorului „N.R.” – nume de cod, în cantitate netă de 0,85 grame, sunt inflorescențe de cannabis, substanță care face parte din Tabelul Anexă nr. III din Legea nr. 143/2000 (raportul de constatare tehnico-științifică nr. 916839 din 05 februarie 2010 al Laboratorului Central de Analiză și Profil al Drogurilor din cadrul Inspectoratului General al Poliției Române). La data de 05 februarie 2010 inculpatul T.D.L.

zis „B.” i-a vândut investigatorului sub acoperire cu nume de cod „N.R.” cantitatea de 390 grame canabis (raportul de constatare tehnico-științifică nr. 916864 din 12 februarie 2010 al Laboratorului Central de Analiză și Profil al Drogurilor din cadrul Inspectoratului General al Poliției Române) pe care o deținea într-un apartament situat la parterul unui imobil, pentru suma de 1.500 Euro și 6.000 lei, cei doi discutând despre posibilitatea încheierii în viitor a unei tranzacții privind o cantitate mai importantă de droguri de risc. Întâlnirea din data de 05 februarie 2010 a fost interceptată și înregistrată în baza autorizației nr. 103/AI/2010 emisă de Tribunalul București – Cabinetul Președintelui, conținutul acesteia fiind redat în formă scrisă de către lucrătorii de poliție judiciară delegați în cauză.

Astfel, din cuprinsul acestuia reiese faptul că inculpatul T.D.L. zis „B.” are legături și cu alte persoane implicate în activități ilicite de trafic de droguri, care efectuează operațiuni privind cantități importante de substanțe de acest tip. Aceste împrejurări sunt confirmate personal de către inculpat în convorbirea purtată la data de 05 februarie 2010, în contextul în care au fost purtate discuții referitoare la cantitatea de droguri (aproximativ 500 grame de canabis) pe care urma să i-o vândă investigatorului și la prețul acestora. De asemenea, inculpatul a confirmat întâlnirea pe care a avut-o în cursul zilei anterioare cu investigatorul „N.R.” – nume de cod, ocazie cu care i-a dat acestuia, cu titlu gratuit, cantitatea de 0,85 grame cannabis.

De asemenea, s-a mai reținut ca la data de 16 februarie 2010 inculpatul T.D.L. zis „B.” i-a vândut investigatorului sub acoperire cu nume de cod „N.R.”, în schimbul sumei de 300 lei, aproximativ un gram de substanță despre care a afirmat că ar fi cocaină de bună calitate, manifestându-și disponibilitatea ca în cursul zilelor următoare să îi vândă aproximativ 50 grame de droguri de mare risc de același fel. În urma examinării substanței pe care inculpatul T.D.L. zis „B.” i-a vândut-o investigatorului la data de 16 februarie 2010, s-a stabilit că aceasta conține cocaină, lidocaină și levamisol și avea greutatea netă de 0,95 grame (raport de constatare tehnico-științifică nr. 916.976 din 18 februarie 2010 al Laboratorului Central de Analiză și Profil al Drogurilor din cadrul Inspectoratului General al Poliției Române).

Așa cum a rezultat din procesele verbale întocmite de investigatorii sub acoperire autorizați în cauză, deși, cu același prilej, inculpatul T.D.L. zis „B.” i-a propus investigatorului „N.R.” – nume de cod să îi vândă în cursul lunii februarie 2010, după revenirea inculpatului dintr-o călătorie în Olanda, cantitatea de 6 kilograme de canabis, în schimbul sumei de 30.000 Euro, tranzacția nu a mai avut loc.

Audiat fiind de instanță, cu ocazia soluționării propunerii de arestare preventivă și, ulterior, de procuror la data de 19 aprilie 2010, cu privire la faptele reținute în sarcina sa, inculpatul a recunoscut săvârșirea infracțiunii de trafic ilicit de droguri de risc, în formă continuată, cu mențiunea că nu ar fi obținut un avantaj patrimonial în urma efectuării acestor tranzacții, în sensul că întreaga sumă de bani primită de la investigatorul „N.R.” – nume de cod, respectiv 1.500 Euro și 6.000 lei, i-ar fi remis-o ulterior proprietarului drogurilor (canabis), respectiv persoanei cunoscute de el cu porecla „M.”. Inculpatul T.D.L. zis „B.” a declarat că îl cunoaște pe individul cu porecla „M.” de mai mult timp, dintr-un cerc de persoane care frecventează terasa restaurantului McDonald’s din zona Piața Romană.

A precizat inculpatul că, fiind consumator de droguri de risc, a cumpărat de mai multe ori diferite cantități de canabis de la individul cunoscut de el cu porecla „M.”, împrejurări în care, la datele de 04 și 05 februarie 2010 i-ar fi vândut investigatorului cantitatea de 390,85 grame droguri de risc (canabis) pe care le-ar fi procurat de la acest individ. Întrebat fiind cu privire la vânzarea, la data de 16 februarie 2010, a cantității de 0,95 grame cocaină investigatorului „N.R.” – nume de cod, în schimbul sumei de 300 lei, inculpatul T.D.L. zis „B.” a confirmat încheierea tranzacției, declarând, însă, că în interiorul punguței de plastic pe care i-ar fi remis-o investigatorului ar fi pus bicarbonat și nu cocaină, așa cum reiese din concluziile raportului de constatare tehnico-științifică nr. 916.976 din 18 februarie 2010 al Laboratorului Central de Analiză și Profil al Drogurilor din cadrul Inspectoratului General al Poliției Române.

De asemenea, inculpatul a confirmat că la unele dintre întâlnirile pe care le-a avut în cursul lunii februarie 2010 cu investigatorul „N.R.” – nume de cod, a fost însoțit sau condus cu autoturismul de martorul U.L. zis „L.”, dar a arătat că acesta nu a participat la discuțiile privind tranzacțiile ilicite de droguri, prezența acestuia fiind întâmplătoare. Acest aspect s-a coroborat cu declarația martorului U.L. zis „L.” care a declarat că nu avea cunoștință despre activitățile ilicite desfășurate de inculpat. S-a apreciat că apărarea invocată de inculpat este nesinceră și în contradicție cu ansamblul probelor administrate, atât sub aspectul implicării sale în operațiunile privind circulația drogurilor de risc cât și în vânzarea cantității de 0,95 grame cocaină.

Sub un prim aspect, s-a reținut că încheierea de către inculpatul T.D.L. zis „B.” a celor două tranzacții cu canabis, la datele de 04 și 05 februarie 2010 nu este un eveniment ocazional, aspect confirmat de acesta însuși în discuția purtată cu investigatorul „N.R.” – nume de cod și cu martorul „A.G.” – nume de cod, prin folosirea unor expresii de genul „eu vând la kilogram, nici nu vând la jumătate”, „dacă vrei să mai iei de la mine, frate, ascultă-mă ce-ți spun”, „tu o să vezi, tu dacă o să mai iei de la mine ... la mine ce e vorbă e vorbă”. De asemenea, conținutul convorbirilor telefonice pe care inculpatul T.D.L.

zis „B.” le avea cu diferite persoane, convorbiri interceptate și înregistrate în baza ordonanței provizorii nr. 34/D/P/2010 (nr. 59/A/2010) emisă la data de 05 februarie 2010, confirmată prin încheierea nr. 126/AI din 10 februarie 2010 a Tribunalului București, precum și în baza autorizației cu același număr, confirmă implicarea acestuia în tranzacții ilicite cu droguri. Inculpatul și interlocutorii acestuia utilizează un limbaj codificat, referindu-se la droguri, folosind în acest sens termeni precum „ceaiuri”, „verde de Paris”, „lozuri” ca măsură de prevedere, conștienți fiind de natura ilegală a substanțelor tranzacționate. Conform dispozițiilor art. 62 C. proc. pen., în vederea aflării adevărului, organul de urmărire penală și instanța de judecată sunt obligate să lămurească cauza sub toate aspectele, pe bază de probe, aprecierea fiecărei probe făcându-se conform art. 63 C. proc.

pen., în urma examinării tuturor probelor administrate. În acest sens, în faza de cercetare judecătorească Tribunalul a procedat la audierea inculpatului și la audierea investigatorului cu identitate protejată N.R. precum și a martorului din acte U.L., declarațiile acestora fiind consemnate și atașate la dosarul cauzei. Din declarația inculpatului T.D.L., dată în fața instanței, rezultă că acesta a recunoscut că a săvârșit faptele reținute în rechizitoriu, precizând că în datele de 4 februarie 2010 și 5 februarie 2010 i-a vândut lui N.R. cantitatea de 390,85 grame canabis în schimbul sumei de 6.000 lei și 1.500 Euro, iar în luna februarie 2010 a deținut în vederea vânzării și a vândut la data de 16 februarie 2010 aceleiași persoane, cantitatea de 0,85 grame cocaină.

Inculpatul a mai precizat că este consumator de canabis de 4 ani, că era intermediar între colaboratorul U.L. și furnizor, că este absolvent de studii superioare al Universității Romano Americane, că nu a câștigat nici o sumă de bani din tranzacția menționată, că era administratorul unei firme de calculatoare iar veniturile îi erau suficiente, fiind ajutat și de familie. De asemenea, inculpatul a mai precizat că are și probleme de sănătate, fiind diagnosticat cu o tumoră în zona toracică și două tumori în zona craniană, sens în care a depus și un înscris medical eliberat de SC M.C. SRL – Centrul de diagnostic și tratament Victor Babeș. Tribunalul a constatat că această declarație se coroborează cu declarațiile martorului U.L.

date în faza de urmărire penală, precum și cu declarațiile investigatorului cu identitate protejată, N.R., date în cele două faze procesuale. În acest sens, din declarația investigatorului N.R. a rezultat că inculpatul vindea droguri unor persoane atent alese, în cantități foarte mari, că era foarte prudent în a-și alege cercul de cumpărători, iar banii pe care îi obținea din vânzarea drogurilor ajungeau la „D.C.” și „L.”, care dețineau drogurile și care îi asigurau acestuia protecția necesară. De asemenea, investigatorul a remarcat că inculpatul era foarte prevăzător și abil, în sensul că i-a stabilit acestuia reguli precise în vederea desfășurării legăturii dintre cei doi și i-a impus să nu vorbească la telefon, pentru a nu fi descoperit de anchetatori.

S-a mai reținut că inculpatul s-a exprimat că are posibilitatea să vândă zeci de grame de cocaină și kilograme de canabis, contra sumei de 7000 Euro/kg, oferindu-se să-i procure investigatorului chiar 6 kilograme de canabis. Aceste declarații s-au coroborat cu celelalte probatorii administrate în faza de urmărire penală, respectiv din înregistrările convorbirilor telefonice, în care se regăsesc discuții din care rezultă, fără dubiu că inculpatul era foarte precaut în tranzacția pe care o încheia cu investigatorul și cu colaboratorul acestuia și avea reprezentarea naturii ilicite a produselor pe care le vindea, precizându-i: „eu vând la kilogram, nici nu vând la jumătate”, „eu la telefon nu vorbesc nimic”.

Din întreg materialul probator administrat a rezultat că faptele inculpatului T.D.L. zis „B.”, care în cursul lunii februarie 2010, în realizarea aceleiași rezoluții infracționale, a efectuat în mod repetat operațiuni privind circulația drogurilor de risc, împrejurări în care, la datele de 4 februarie 2010 și 5 februarie 2010 a oferit cu titlu gratuit, respectiv a vândut investigatorului cu nume de cod N.R. cantitatea totală de 390,85 grame canabis, în schimbul sumei de 6.000 lei și 1.500 Euro (sume provenite din fondul special al Ministerului Public), întrunesc elementele constitutive ale infracțiunii de trafic de droguri de risc în formă continuată, prevăzută de art. 2 alin. (1) din Legea nr. 143/2000 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen.

De asemenea, fapta aceluiași inculpat care, în cursul lunii februarie 2010, a efectuat operațiunii privind circulația drogurilor de mare risc, respectiv, a deținut în vederea vânzării și a vândut investigatorului sub acoperire cu nume de cod N.R., la data de 16 februarie 2010, cantitatea de 0,95 grame cocaină, întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de trafic de droguri de mare risc, prevăzută de art. 2 alin. (1) și (2) din Legea nr. 143/2000. S-a reținut că cele două infracțiuni au fost săvârșite în concurs real, prevăzut de art. 33 lit. a) C. pen., deoarece au fost săvârșite de aceeași persoană, înainte de a fi condamnată definitiv pentru vreuna dintre ele.

În baza textelor de lege de mai sus Tribunalul a dispus, condamnarea inculpatului T.D.L., la pedepse cu închisoarea, cu executarea în regim de detenție, la individualizarea cărora au fost avute în vedere dispozițiile art. 72 C. pen., respectiv, gradul ridicat de pericol social a faptelor comise, care în ultima perioadă au cuprins un număr mare de persoane, în special tineri, modalitatea de operare respectiv, prudența de care dădea dovadă inculpatul în a-și alege cumpărătorii, modul de comunicare cu aceștia, cantitatea mare pe care o tranzacționa și se angaja că poate să o procure, dar și persoana inculpatului care nu este cunoscut cu antecedente penale, este absolvent de studii superioare respectiv, al Universității Romano Americane, facultatea de Economia Turismului Intern și Internațional, are o caracterizare bună din partea Asociației de Locatari a blocului în care a domiciliat, din care rezultă că era un tânăr liniștit, un bun susținător al familie sale, este singurul copil rămas în urma unui deces al surorii sale, că a fost un elev bun la liceul de arhitectură, un elev premiant și un student bun, precum și o caracterizare favorabilă din partea Universității Romano Americane, din care rezultă că pe parcursul celor 5 ani de studiu nu a creat probleme universității și era un tânăr cu multă inițiativă.

De asemenea, tribunalul a reținut și atitudinea pozitivă avută de inculpat, față de societate, înainte de a fi arestat în sensul că a fost angajatul SC C.D.P.C. SRL, în funcția de director economic, din data de 01 octombrie 2006, această societate caracterizându-l ca fiind un bun angajat al firmei, un tânăr bine adaptat la economia de piață. Totodată, Tribunalul a mai reținut că inculpatul are aptitudini și cunoștințe în utilizarea PC, având un atestat profesional emis de Grupul Școlar de Arhitectură și Lucrări Publice I.N.S. și că era asociatul SC I.I.T.S. SRL, având ca principal obiect de activitate comerțul cu ridicata echipamentului informatic și de telecomunicații. Sub aspectul stării de sănătate, așa cum a rezultat din înscrisul medical emis de SC M.C.

SRL, instanța de fond a reținut că inculpatul prezintă diagnosticul: focar de osteocondensare în arcul posterior al coastei a VII-a stânga, cu baza 15 mm la cala internă a coastei cu grosimea 5 mm și contur neregulat către spongioasa. Față de aceste circumstanțe, tribunalul a apreciat că inculpatului T.D.L. i se poate aplica o pedeapsă, conform dispozițiilor art. 74, art. 76 lit. a) C. pen., sub limita minimă prevăzută de legea penală specială, în ceea ce privește fapta prevăzută de art. 2 alin. (1) și (2) din Legea nr. 143/2000, reeducarea acestuia putându-se efectua și în această modalitate, având în vedere vârsta și pregătirea sa profesională, pentru a fi redat și a se integra mai rapid în societate.

Ca atare, Tribunalul în baza art. 2 alin. (1) din Legea nr. 143/2000 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. va condamna pe inculpatul T.D.L. la o pedeapsă de 3 ani închisoare. Împotriva acestei sentințe penale inculpatul T.D.L. a declarat apel în termen, criticând hotărârea primei instanțe sub aspectul netemeiniciei cuantumului pedepselor aplicate, solicitând reindividualizarea lor în raport de circumstanțele reale ale săvârșirii faptelor și datelor ce îl caracterizează, în vederea aplicării unei pedepse rezultante orientate spre minimul prevăzut de lege, cu posibilitatea suspendării sub supraveghere a executării ei. Reprezentantul parchetului a solicitat, la rândul său, admiterea apelului declarat de inculpat în condițiile în care prima instanță a apreciat că circumstanțele atenuante reținute îi profită acestuia în raport numai de una din infracțiunile comise pentru care a procedat la reducerea pedepsei sub minimul special prevăzut de lege.

Examinând hotărârea atacată sub aspectul criticilor formulate cât și din oficiu, conform dispozițiilor art. 371 alin. (2) C. proc. pen., Curtea a constatat că apelul de față este fondat și va fi admis. Inculpatul T.D.L. a fost condamnat pentru săvârșirea de infracțiuni la regimul traficului de droguri prevăzute de art. 2 alin. (1) și respectiv art. 2 alin. (1) și (2) din Legea nr. 143/2000 săvârșite, în concurs real, prima în formă continuată, reținându-se că inculpatul, în cursul lunii februarie 2010, în realizarea aceleiași rezoluții infracționale a efectuat, în mod repetat, operațiuni privind circulația drogurilor de risc, împrejurări în care, la datele de 04 februarie 2010 și 05 februarie 2010 a oferit cu titlu gratuit, respectiv a vândut investigatorului sub acoperire cu nume de cod N.R., cantitatea totală de 390,85 grame canabis, în schimbul sumei de 6.000 lei și 1.500 Euro.

De asemenea, în cursul lunii februarie 2010, același inculpat a efectuat operațiuni privind circulația drogurilor de mare risc, respectiv, a deținut, în vederea vânzării și a vândut investigatorului sub acoperire cu nume de cod „N.R.”, la data de 16 februarie 2010, cantitatea de 0,95 grame cocaină. Inculpatul a recunoscut, încă de la formularea propunerii de arestare preventivă, săvârșirea infracțiunii de trafic ilicit de droguri de risc, în formă continuată, cu mențiunea că nu ar fi obținut un avantaj patrimonial în urma efectuării acestor tranzacții ci întreaga sumă de bani primită de la investigatorul N.R. (1.500 Euro și 6.000 lei) a remis-o proprietarului drogurilor (canabis), respectiv persoanei cunoscute de el cu porecla „M.”.

Cu privire la vânzarea cantității de 0,95 grame cocaină la data de 16 februarie 2010, investigatorului cu nume de cod „N.R.”, în schimbul sumei de 300 lei, inculpatul a confirmat încheierea acestei tranzacții, arătând însă că în pachetul remis cumpărătorului ar fi pus bicarbonat și nu cocaină. Instanța a coroborat declarațiile inculpatului date atât în faza de urmărire penală, cât și nemijlocit înaintea ei, cu cele ale investigatorului N.R. și ale martorului din lucrări, U.L., dar și cu celelalte probatorii administrate în faza de urmărire penală, respectiv înregistrările telefonice în care se regăsesc discuții ce atestă fără dubiu că inculpatul a comis infracțiuni la regimul traficului de droguri, fiind însă foarte precaut în activitățile ilicite pe care le desfășura și cerând aceeași atitudine celor cu care intrase în tratative.

A rezultat că faptele inculpatului T.D.L. zis „B.”, care în cursul lunii februarie 2010, în realizarea aceleiași rezoluții infracționale, a efectuat în mod repetat operațiuni privind circulația drogurilor de risc, împrejurări în care, la datele de 4 februarie 2010 și 5 februarie 2010 a oferit cu titlu gratuit, respectiv a vândut investigatorului cu nume de cod N.R. cantitatea totala de 390,85 grame canabis, în schimbul sumei de 6.000 lei și 1.500 Euro (sume provenite din fondul special al Ministerului Public), întrunesc elementele constitutive ale infracțiunii de trafic de droguri de risc în formă continuată, prevăzută de art. 2 alin. (1) din Legea nr. 143/2000 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen.

De asemenea, fapta aceluiași inculpat care, în cursul lunii februarie 2010, a efectuat operațiuni privind circulația drogurilor de mare risc, respectiv, a deținut în vederea vânzării și a vândut investigatorului sub acoperire cu nume de cod N.R., la data de 16 februarie 2010, cantitatea de 0,95 grame cocaină, întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de trafic de droguri de mare risc, prevăzută de art. 2 alin. (1) și (2) din Legea nr. 143/2000. Cum cele două fapte au fost săvârșite în concurs real, prima instanță l-a condamnat pe inculpat la pedepse separat individualizate și dozate conform criticilor instituite de art. 72 C. pen. și scopului pe care trebuie să îl atingă conform art. 52 C. pen., dând spre executare pe cea mai grea rezultată din contopirea lor.

A avut în vedere instanța de fond că faptele comise de inculpat la datele de 04 februarie 2010 și respectiv 05 februarie 2010 (forma continuată) privesc infracțiuni la regimul traficului de droguri de risc, înscrise în Tabelul nr. III – anexă la Legea nr. 143/2000, fiind vorba de comercializarea unor cantități de canabis, fapte incriminate distinct în art. 2 alin. (1) din această lege și pedepsite cu închisoare de la 3 la 15 ani și interzicerea unor drepturi, în timp ce deținerea și comercializarea drogurilor de mare risc, în cazul de față cocaină, este incriminată în art. 2 alin. (2) din Legea nr. 143/2000 și pedepsită cu închisoarea de la 10 la 20 de ani (droguri înscrise în Tabelul anexă I). Instanța de fond a reținut corect situația de fapt pe baza amplului probatoriu aflat la dosar, analizat minuțios și a dat eficiență circumstanțelor atenuante privitoare la datele ce caracterizează pe inculpat – studii superioare, sănătate precară, familie – ambii părinți prezentând suferințe cronice și cu toții afectați de moartea surorii inculpatului la o vârstă tânără, în urmă cu 3 ani – însă le-a valorificat numai în raport de infracțiunea de trafic de droguri de mare risc, când a coborât pedeapsa sub minimul ei special.

Cum circumstanțele atenuante profită inculpatului și instanța reținându-le nu poate face o disociere selectivă în raport numai de unele infracțiuni, cum se constată în prezenta cauză, în apelul de față, dând eficiență dispozițiilor art. 74 lit. a) – art. 76 lit. c) C. pen., Curtea va dispune condamnarea inculpatului T.D.L. la 1 an și 6 luni închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de trafic de droguri de risc, prevăzută de art. 2 alin. (1) din Legea nr. 143/2000 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. Instanța de apel are în vedere nu numai circumstanțele atenuante reținute la fond, dar și împrejurarea că pe tot parcursul ciclului procesual al apelului inculpatul a făcut denunțuri în vederea prinderii și tragerii la răspundere a altor persoane implicate în operațiuni ilicite cu droguri, nefinalizate cu trimiteri în judecată, ceea ce reprezintă o reconsiderare a întregii sale atitudini față de faptele comise și posibilitatea reeducării lui.

Prin urmare, și pentru infracțiunea de trafic ilicit de droguri prevăzută de art. 2 alin. (2) din Legea nr. 143/2000, Curtea a apreciat că se impune o reducere mai substanțială a pedepsei, împrejurare în care îi va aplica inculpatului pedeapsa de 5 ani închisoare. Pe lângă fiecare pedeapsă stabilită astfel, instanța va face aplicarea dispozițiilor art. 71-art. 64 lit. a) teza a II-a și lit. b) C. pen., interzicând totodată inculpatului pe o perioadă de 3 ani, după executarea pedepsei principale, ca pedeapsă complementară, exercițiul dreptului de a fi ales în autoritățile publice sau funcții elective publice ca și dreptul de a ocupa o funcție implicând exercițiul autorității de stat. În baza art. 33 lit. a) – art. 34 lit. b) C. pen., inculpatul va executa pedeapsa cea mai grea, respectiv 5 ani închisoare și 3 ani interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) teza a II-a și lit. b) C. pen.

Așa fiind, apelul declarat de inculpat va fi admis, în limitele considerentelor arătate, iar în baza art. 379 pct. 2 lit. a) C. proc. pen., va fi desființată hotărârea primei instanțe. Așa fiind, prin decizia penală nr. 230 din 01 iulie 2011 a Curții de Apel București, secția a II-a penală, s-a admis apelul declarat de inculpatul T.D.L. împotriva sentinței penale nr. 794 din data de 12 noiembrie 2010, pronunțată de Tribunalul București, secția a II a penală, în dosarul nr. 19387/3/2010. S-a desființat, în parte, sentința penală atacată și, rejudecând în fond: În baza art. 2 alin. (1) din Legea nr. 143/2000 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. și art. 74 lit. a) C. pen. în referire la art. 76 lit. c) C. pen., a fost condamnat inculpatul T.D.L.

la pedeapsa de 1 an și 6 luni închisoare. S-a făcut aplicarea art. 71 – art. 64 lit. a) teza a II-a și lit. b) C. pen. În baza art. 2 alin. (1) și (2) din Legea nr. 143/2000 cu aplicarea art. 74 lit. a) C. pen. în referire la art. 76 lit. a) C. pen., a fost condamnat același inculpat la pedeapsa de 5 ani închisoare. S-a făcut aplicarea art. 71 – art. 64 lit. a) teza a II-a și lit. b) C. pen. În baza art. 65 C. pen., au fost interzise inculpatului drepturile prevăzute de art. 64 lit. a) teza a II-a și lit. b) C. pen. pe o durată de 3 ani după executarea pedepsei. În baza art. 33 lit. a) – art. 34 lit. b) C. pen., s-a dispus ca inculpatul să execute pedeapsa cea mai grea, aceea de 5 ani închisoare și 3 ani interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) teza a II-a și lit. b) C. pen., ca pedeapsă complementară.

S-a făcut aplicarea art. 71 – art. 64 lit. a) teza a II-a și lit. b) C. pen.. Au fost menținute celelalte dispoziții ale sentinței penale. S-a menținut arestarea preventivă a inculpatului și s-a dedus prevenția de la 26 martie 2010 la zi. Onorariul parțial cuvenit apărătorului din oficiu, în cuantum de 50 lei, s-a dispus a se avansa din fondul Ministerului Justiției. Împotriva acestei decizii penale a declarat recurs inculpatul T.D.L., solicitând, în baza cazului de casare prevăzut de art. 385 9 pct. 14 C. proc. pen., admiterea recursului, casarea deciziei recurate și aplicarea dispozițiilor art. 320 1 C. proc. pen., având drept consecință reducerea pedepsei.

Examinând actele și lucrările dosarului, decizia recurată în raport de motivele de critică invocate și de cazul de casare sus-menționat, Înalta Curte are în vedere că datorat declarației dată astăzi la termenul de judecată din 14 decembrie 2011 de recunoaștere a faptei așa cum este descrisă în actul de sesizare al instanței de către recurentul inculpat T.D.L., este pertinentă cererea acestuia de aplicare a dispozițiilor art. 320 1 alin. (1) și (7) C. proc. pen. În consecință, recursul de față este fondat și urmează a fi admis ca atare, în baza dispozițiilor art. 385 15 pct. 2 lit. d) teza I C. proc. pen., urmând a se casa în parte ambele hotărâri recurate și, în rejudecare, se va constata incidența dispozițiilor art.320 1 alin. (1) și (7) C. proc.

pen. și art. 13 C. pen. Totuși, având în vedere că pedeapsa rezultantă aplicată inculpatului a fost redusă la 5 ani închisoare prin decizia instanței de prim control judiciar se constată în consecință că aceasta se subsumează textului impus prin dispozițiile art. 320 1 alin. (7) teza I C. proc. pen. „reducerea cu o treime a limitelor de pedeapsă prevăzute de lege, în cazul pedepsei închisorii”, ceea ce în speță înseamnă de la 3,3 ani la 13,3 ani închisoare (pentru infracțiunea prevăzută de art. 2 alin. (2) din Legea nr. 143/2000). Așa fiind, pedeapsa aplicată este judicios stabilită de instanța de apel și nu se impune o nouă reducere a acesteia, întrucât este aptă în totalitate să satisfacă scopurile și finalitățile definite prin dispozițiile art. 52 C. pen., respectiv să constituie o reală măsură de constrângere și reeducare a inculpatului, cât și să asigure prevenirea săvârșirii de noi infracțiuni.

Aceeași pedeapsă este judicios dozată și prin prisma criteriilor de individualizare judiciară prevăzute de art. 72 C. pen., raportat pe de o parte la pericolul social generic și concret, sporit al infracțiunilor imputate (traficarea drogurilor de mare risc, respectiv cocaină), cât și în raport de datele circumstanțiale personale (student, fără antecedente penale, cu poziție procesuală de recunoaștere și regret a infracțiunilor comise). În consecință, nu rezultă elemente care să justifice o nouă reducere a pedepsei stabilite pentru inculpatul T.D.L. Între aceste limite se vor menține celelalte dispoziții ale hotărârilor recurate. Urmează ca, în baza art. 385 16 alin. (2) C. proc. pen. combinat cu art. 381 alin. (1) C. proc.

pen., să se compute prevenția de la 26 martie 2010 la zi. Urmează ca sumele de bani cu titlu de cheltuieli judiciare ocazionate cu soluționarea recursului de față să rămână în sarcina statului, iar onorariul apărătorului din oficiu în sumă de 200 lei se va suporta din fondul Ministerului Justiției. II. Împotriva acestei decizii penale a declarat contestație la executare condamnatul T.D.L., criticând-o în baza dispozițiilor art. 461 lit. d) C. proc. pen., solicitând ca, întrucât la judecata în recurs s-a făcut aplicarea dispozițiilor art. 320/1 alin. (7) C. proc. pen., să se dispună reducerea limitelor pedepsei stabilite cu o treime. Având în vedere că prin contestația la executare de față se invocă o cauză de micșorare a pedepsei, în sensul dispozițiilor art. 461 lit. d) teza V C. proc.

pen., Înalta Curte are în vedere că prin dispozițiile art. 461 alin. (2) C. proc. pen. se statuează expressis că „în cazurile prevăzute la lit. d) contestația se face după caz, la instanța prevăzută în alin. (1)...”, ceea ce determină pe calea normei de trimitere că rezolvarea acesteia este dată în competența instanței de executare. Așa fiind, prin conformare la dispozițiile normative ultim citate, urmează a se dispune trimiterea contestației la executare de față la Tribunalul București spre competentă soluționare. Urmează ca onorariul pentru apărătorul desemnat din oficiu în sumă de 200 lei pentru condamnat, se va suporta din fondul Ministerului Justiției.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

HOTĂRĂȘTE Trimite contestația la executare formulată de contestatorul condamnat T.D.L. împotriva deciziei penale nr. 4260 din 14 decembrie 2011 pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție, secția penală, în dosarul nr. 19387/3/2010 la Tribunalul București spre competentă soluționare. Onorariul cuvenit apărătorului desemnat din oficiu în sumă de 200 lei pentru condamnat se va suporta din fondul Ministerului Justiției. Definitivă. Pronunțată în ședință publică, azi 21 martie 2012.