ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 3133/2012

Deliberând în

condițiile art. 256 C. proc. civ. asupra excepției nulității recursului civil

de față, constată următoarele:

Prin Sentința nr. 4721 din 10 mai 2011,

Tribunalul București, secția a VIII-a conflicte de muncă și asigurări sociale,

a respins, ca neîntemeiată, cererea formulată de reclamantul S.R. în

contradictoriu cu Ministerul Apărării Naționale și Direcția Instanțelor

Militare din Ministerul Apărării Naționale, privind acordarea sporului de

vechime în funcție și a drepturilor bănești corespunzătoare.

Împotriva acestei

sentințe a declarat recurs reclamantul S.R. solicitând admiterea acestuia,

casarea sentinței tribunalului și, în rejudecare, admiterea acțiunii, astfel

cum a fost formulată.

În recurs, prin

încheierea din 22 martie 2012 a Curții de Apel București, secția a VII-a civilă

și pentru cauze privind conflicte de muncă și asigurări sociale, a fost

respinsă, ca inadmisibilă, cererea de sesizare a Curții Constituționale cu

excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 4 alin. (1) din O.U.G.

nr. 27/2006, invocată de recurentul reclamant S.R.

Pentru a decide

astfel, instanța a reținut în esență că, pentru a fi sesizată Curtea

Constituțională cu o excepție de neconstituționalitate trebuie îndeplinite

condițiile cerute de art. 29 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, ce statuează

astfel: "Curtea Constituțională decide asupra excepțiilor ridicate în față

instanțelor judecătorești sau de arbitraj comercial privind

neconstituționalitatea unei legi sau ordonanțe ori a unei dispoziții dintr-o

lege sau dintr-o ordonanță în vigoare, care are legătură cu soluționarea cauzei

în orice fază a litigiului și oricare ar fi obiectul acesteia".

În prezenta cauză,

dispozițiile art. 4 alin. (1) din O.U.G. nr. 27/2006 privind salarizarea și

alte drepturi ale judecătorilor, procurorilor și altor categorii de personal

din sistemul justiției au fost abrogate prin dispozițiile art. 48 alin. (1)

pct. 7 din Partea a III-a a Cap. VI din Legea nr. 330/2009 privind salarizarea

unitară a personalului plătit din fondurile publice, începând cu data de 01

ianuarie 2010.

Constatând că

dispozițiile asupra cărora s-a formulat excepția de neconstituționalitate au

fost abrogate, cerința impusă de prevederile art. 29 (1) din Legea nr. 47/1992

ca actul normativ să fie în vigoare, nu este îndeplinită.

Împotriva încheierii

pronunțată la 22 martie 2012 de Curtea de Apel București, secția a VII-a civilă

și pentru cauze privind conflicte de muncă și asigurări sociale, a declarat

recurs reclamantul S.R., prin cererea care a fost înregistrată la 23 martie

2012, iar ulterior, la 10 aprilie 2012 au fost depuse și motivele de recurs.

Recursul se constată

a fi nul pentru considerentele ce succed:

Potrivit

dispozițiilor art. 306 (1) C. proc. civ. "recursul est nul dacă nu a fost

motivat în termenul legal, cu excepția cazurilor prevăzute în alin. (2)."

În speță, se constată

că motivele de recurs nu au fost cuprinse în cererea de declarare a recursului

și nici nu au fost depuse la dosar în termenul legal, prevăzut de art. 29 alin.

(6) din Legea nr. 47/1992, anume 48 de ore de la pronunțare, astfel că acestea

sunt tardive.

Așa fiind, apreciind

că motivele de recurs au fost înregistrate la 10 aprilie 2012, cu depășirea

termenului legal și față de împrejurarea că nu au fost invocate motive de

ordine publică, Înalta Curte va constata că recursul este nul.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Constată nul recursul

declarat de reclamantul S.R. împotriva încheierii de ședință din 22 martie 2012

a Curții de Apel București, secția a VII-a civilă și pentru cauze privind

conflicte de muncă și asigurări sociale.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședință

publică, astăzi 8 mai 2012.

Procesat

de GGC - CT