ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 4998/2011

ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 4998/2011 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2011)

Asupra recursului de

față;

Din examinarea

lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Prin sentința civilă nr. 1321 din data de 22

februarie 2011 pronunțată de Curtea de Apel București, secția a VIII-a de

contencios administrativ și fiscal, a fost admisă excepția rămânerii fără

obiect a primelor două capete de cerere ale acțiunii care au fost respinse ca

rămase tară obiect și au fost respinse ca neîntemeiate celelalte capete de

cerere formulate de reclamantul N.G. în contradictoriu cu pârâtul Ministerul

Administrației Și Internelor.

S-a arătat, în

considerentele sentinței date de instanța de fond, că potrivit mențiunilor din

adeverința nr. 165823 din 7 decembrie 2010 eliberată de Ministerul

Administrației și Internelor - Direcția Generală Logistică reclamantului i s-a

conferit prin Decretul Președintelui României nr. 1137 din 26 noiembrie 2010

Semnul Onorific „În Serviciul Patriei" pentru 15 ani de activitate,

împrejurare în raport de care a fost admisă excepția rămânerii fără obiect a

primelor două capete de cerere ale acțiunii reclamantului (prin care s-a

solicitat a se constata faptul că la data de 15 Octombrie 2008 reclamantul

îndeplinea toate condițiile pentru a fi propus în vederea acordării Semnului

Onorific "În Serviciul Patriei”, clasa a III-a, pentru 15 ani de

activitate în domeniile apărării, ordinii publice Și siguranței naționale,

respectiv prin care s-a solicitat obligarea pârâtului să-l propună pe reclamant

pentru acordarea Semnului Onorific "În Serviciul patriei" clasa a

III-a pentru 15 ani de activitate în domeniul apărării, ordinii publice Și

siguranței naționale în cadrul Ministerului Administrației Și Internelor.

Celelalte capete de

cerere din acțiunea reclamantului au fost respinse ca neîntemeiate, având în

vedere dispozițiile art. 2 din Anexa 1 la Legea nr. 574/2004, conform cărora

Semnul Onorific „În Serviciul Patriei"este o decorație care se poate

acorda maiștrilor militari, subofițerilor și funcționarilor publici cu statul

special, cu grade profesionale echivalente cu gradele de maiștri militari și

subofițeri pentru 15 ani, 20 de ani, respectiv 25 de ani de activitate în

domeniul apărării ordinii publice și siguranței naționale, pentru acordarea

acestuia fiind necesară și îndeplinirea condiției prevăzută de art. 7 lit. b)

din aceeași anexă” referitoare la existența unor rezultate meritorii în

îndeplinirea atribuțiilor și în pregătirea profesională, evidențiate prin

calificative de cel puțin „bun” în aprecierile de serviciu din ultimii 4 ani

premergători anului în care urmează să li se confere decorația. într-adevăr, la

data de 15 octombrie 2008 reclamantul avea o vechime de 15 ani în structurile

militare și de poliție, dar prevederile Legii nr. 574/2004 sus menționate nu

instituie în sarcina pârâtului obligația ca la momentul la care este

îndeplinită această condiție de vechime să propună acordarea semnului onorific.

Altfel spus, aceste prevederi nu conferă reclamantului un drept, ci o vocație

de a-i fi acordat semnul onorific, vocație ce nu poate fi invocată pentru formularea

acțiunii în contencios administrativ în conformitate cu dispozițiile Legii nr. 554/2004,

cu modificările și completările ulterioare.

În cauză, a reținut

judecătorul fondului, nefiind vorba despre un drept al reclamantului și nici

despre un interes legitim privat, astfel cum este definit de art. 2 alin. (1) lit.

p) din legea nr. 554/2004, nu se poate reține un refuz nejustificat al

pârâtului, în sensul art. 2 alin. (1) lit. i) din aceeași lege, de a propune

acordarea semnului onorific reclamantului începând cu data de 1 decembrie 2009,

dată menționată în cererea pe care reclamantul a adresat-o Ministerului

Administrației și Internelor - Direcția Economico - Administrativă la 31 martie

arătat, pe lângă propunerea făcută de persoanele prevăzute de art. 4 alin. (1)

din Legea nr. 574/2004, Și avizul Cancelariei Ordinelor, în conformitate cu art.

5 din Legea nr. 29/2000, astfel cum rezultă din art. 4 alin. (2) al Legii nr. 574/2004.

Acordarea semnului onorific „În Serviciul Patriei” produce efecte de la data

conferirii prin decret al Președintelui României, astfel încât reclamantul

poate beneficia de majorarea pensiei, în conformitate cu dispozițiile Legii nr.

179/2004 și Legii nr. 80/1995, ulterior emiterii Decretului Președintelui

României nr. 1137 din 26 noiembrie 2010, fiind neîntemeiată solicitarea de

obligare a pârâtului la plata sumelor de bani de care apreciază că ar fi

trebuit să beneficieze de la 1 ianuarie 2010 până în prezent, reprezentând

diferența dintre cuantumul majorat al pensiei cu 10% si cuantumul efectiv al pensiei

încasate.

Împotriva sentinței

civile nr. 1321 din data de 22 februarie 2011 pronunțată de Curtea de Apel

București, secția a VIII-a de contencios administrativ și fiscal, a formulat

recurs în termen legal reclamantul N.G., prin care s-a solicitat admiterea

acestei căi extraordinare de atac și modificarea în parte a sentinței atacate

în sensul admiterii capetelor 1 și 4 din cererea de chemare în judecată,

respectiv a capetelor de cerere prin care s-a solicitat a se constata faptul că

la data de 15 octombrie 2008 reclamantul îndeplinea toate condițiile pentru a

fi propus în vederea acordării Semnului Onorific „În Serviciul Patriei”, clasa

a III-a, pentru 15 ani de activitate în domeniile apărării, ordinii publice și

siguranței naționale, și prin care s-a solicitat obligarea pârâtului Ministerul

Administrației și Internelor la plata de despăgubiri respectiv a sumelor de

bani de care reclamantul ar fi trebuit să beneficieze calculate începând cu

data de 1 ianuarie 2010 și până la data de 31 decembrie 2010 reprezentând

diferența dintre cuantumul majorat al pensiei cu 10% la care recurentul a

considerat că este îndreptățit și cuantumul efectiv al pensiei încasate.

Reclamantul a solicitat și obligarea intimatului - pârât la plata cheltuielilor

de judecată.

S-a învederat, prin

motivele cererii de recurs, că instanța de fond a pronunțat o hotărâre

criticabilă pentru următoarele considerente:

Soluția de admitere a

excepției lipsei de obiect a primului capăt de cerere din acțiunea în

contencios administrativ, excepție invocată de pârât prin întâmpinare, este

rezultatul unei analize nejudicioase, întrucât obiectul principal al cererii

reclamantului de chemare în judecată nu l-a constituit propunerea acordării Semnului

Onorific „În Serviciul Patriei”, clasa a III-a, pentru anul 2010, ci

constatarea faptului că recurentul era îndreptățit la primirea acestei

distincții începând cu anul 2009, în condițiile în care reclamantul, după

împlinirea celor 15 ani de activitate în 15 octombrie 2008, urma să fie propus

în acest sens dar dintr-o neglijență a personalului însărcinat cu întocmirea

listelor specifice numele petentului a fost omis. Motivele pentru care

reclamantul nu a fost propus pentru acordarea semnului în cauză nu au fost

legate de neîndeplinirea condițiilor legale prevăzute la art. 1 alin. (2) și art.

6 lit. a) din Legea nr. 574/2004 coroborate cu art. 7 din Regulamentul aferent

Legii nr. 574/2004, ci aceste motive țin de un management defectuos al

Direcției Economico - Administrative cu privire la întocmirea corectă a

listelor cu propuneri.

Reclamantul a

precizat că la data de 15 octombrie 2008 îndeplinea toate condițiile pentru a

fi propus în vederea acordării Semnului Onorific „În Serviciul Patriei”, clasa

a III-a, pentru 15 ani de activitate în domeniile apărării, ordinii publice și

siguranței naționale. Propunerile pentru acordarea acestei distincții, făcute

în lunile iulie, august 2008, priveau persoanele care îndeplineau toate

condițiile pentru acordarea acesteia la momentul acestor propuneri, având ca și

consecință, după conferirea semnului prin decret președințial, o majorare a

pensiei începând cu data de 1 ianuarie 2009. Ori reclamantul a îndeplinit

condiția de vechime 15 ani pentru acordarea acestui semn, după momentul

propunerilor care s-au făcut în iulie, august 2008, respectiv în data de 15

octombrie 2008, fiind evident că Direcția Economico - Administrativă trebuia să

îl propună pe recurent în lunile iulie, august 2009, moment care este ulterior

emiterii deciziei de pensie din 12 martie 2009.

Cu privire la

considerentul instanței de fond conform căruia prevederile Legii nr. 574/2004

nu instituie în sarcina pârâtului obligația ca la data la care este îndeplinită

condiția de vechime să propună acordarea semnului onorific recurentul a

subliniat că din adresa nr. 164825 din 14 mai 2010 a Direcției Economico

Administrativă se recunoaște de către pârât că reclamantul nu a fost propus

pentru acordarea Semnului Onorific „În Serviciul Patriei” nu motivat de faptul

că această propunere ar reprezenta o facultate și, deci, această instituție nu

era obligată să o efectueze, ci pe motivul că Direcția generală Management

Logistic și Administrativ s-a reorganizat și, dintr-o eroare, recurentul nu a

fost cuprins pe listele celor propuși pentru acordarea acestui semn. În

sprijinul acestei idei, susține recurentul, vine și adresa nr. 164802 din 13

aprilie 2010 în care se specifică faptul că reclamantul îndeplinea toate

condițiile pentru acordarea acestui semn onorific și că urma să fie propus în

luna iulie 2010. Or, a solicitat recurentul a se observa că aceste condiții le

îndeplinea din anul 2008 și că cele două adrese, mai sus menționate, induc

ideea că pârâtul urma să-l propună încă din anul 2009 dar a omis să facă acest

lucru din cauza reorganizării direcției Și gestionării defectuoase a bazelor de

date cu personalul.

În cauză a formulat

întâmpinare intimatul Ministerul Administrației și Internelor, prin care s-a

solicitat respingerea recursului ca nefondat, cu motivarea că hotărârea atacată

este temeinică și legală. A arătat intimatul că dispozițiile Legii nr. 574/2004

nu instituie în sarcina pârâtului obligația ca la momentul la care sunt

îndeplinite condițiile acestui act normativ să propună acordarea semnului

onorific, și că aceste prevederi nu conferă recurentului-reclamant un drept ci

o vocație de a-i fi acordat semnul onorific. Pe de altă parte, s-a precizat că

solicitarea reclamantului privind acordarea sumelor de bani de care ar fi trebuit

să beneficieze, calculate începând cu data de 1 octombrie 2010. Și până la data

de 31 decembrie 2010, reprezentând dintre cuantumul majorat al pensiei cu 10%

este neîntemeiată, întrucât acordarea semnului onorific „În Serviciul

Patriei" produce efecte de la data conferirii prin decret al Președintelui

României.

Recursul este

nefondat, pentru considerente ce vor fi expuse în cele ce urmează.

În mod întemeiat,

prin hotărârea atacată, judecătorul fondului a respins primele două capete de

cerere din acțiunea reclamantului - prin care s-a solicitat a se constata

faptul că reclamantul la data de 15 octombrie 2008 îndeplinea toate condițiile

pentru a fi propus în vederea acordării Semnului Onorific „În Serviciul Patriei”,

clasa a III-a, pentru 15 ani de activitate în domeniile apărării, ordinii

publice și siguranței naționale, și prin care s-a solicitat obligarea pârâtului

Ministerul Administrației și Internelor de a propune pe reclamant pentru

acordarea Semnului Onorific „În Serviciul Patriei”, clasa a III-a, pentru 15

ani de activitate în domeniul apărării, ordinii publice și siguranței naționale

în cadrul Ministerului Administrației și Internelor - ca rămase fără obiect, în

condițiile în care s-a făcut dovada, în cauză, că recurentului i s-a conferit,

ulterior introducerii acțiunii în contencios administrativ, Semnul onorific „În

Serviciul Patriei” pentru 15 ani de activitate prin Decretul Președintelui

României nr. 1137 din data de 26 noiembrie 2010.

În raport de

prevederile art. 2 din Anexa nr. 1 la Legea nr. 574/2004 privind Semnul

onorific în Serviciul Patriei pentru maiștri militari, subofițeri și pentru

funcționari publici cu statut special, cu grade profesionale echivalente cu

gradele de maiștri militari și subofițeri, care precizează că „Semnul onorific în

Serviciul Patriei este o decorație care se poate acorda maiștrilor militari,

subofițerilor și funcționarilor publici cu statut special, cu grade

profesionale echivalente cu gradele de maiștri militari și subofițeri, pentru:

- a) 15 ani de activitate în domeniile apărării, ordinii publice și siguranței

naționale; - b) 20 de ani de activitate în domeniile apărării, ordinii publice și

siguranței naționale; c) 25 de ani de activitate în domeniile apărării, ordinii

publice și siguranței naționale”, se reține că nu prezintă relevanță, în

litigiu, susținerea reclamantului în sensul că la data de 15 octombrie 2008

îndeplinea toate condițiile pentru a fi propus în vederea acordării Semnului

onorific „În Serviciul Patriei” pentru 15 ani de activitate în domeniile apărării,

ordinii publice și siguranței naționale. Prin urmare, cum corect a reținut și

instanța de fond, prevederile Legii nr. 574/2004 instituie în beneficiul

reclamantului numai vocația de a i se acorda Semnul onorific în Serviciul

Patriei pentru 15 ani de activitate în domeniile apărării. Textul art. 4 din

Legea nr. 574/2004 - care prevede că Semnul onorific în Serviciul Patriei se

conferă de Președintele României, prin decret, în baza propunerilor nominale de

decorare formulate, printre alții, de ministrul administrației și internelor, și

avizate de Cancelaria Ordinelor - nu stabilește, cu caracter imperativ și

neechivoc, în sarcina intimatului Ministerului Administrației și Internelor

obligația de propune acordarea Semnului onorific în Serviciul Patriei la

momentul la care au fost îndeplinite de către recurent, cumulativ, toate

condițiile necesare pentru întocmirea propunerii nominale de decorare, astfel

că nu se poate reține existența refuzului nejustificat al pârâtului de a

propune acordarea semnului onorific reclamantului începând cu data de 1

decembrie 2009.

În mod legal a fost

respins ca neîntemeiat, de judecătorul fondului, capătul de cerere din acțiunea

reclamantului de obligare a pârâtului Ministerului Administrației și Internelor

la plata de despăgubiri constând în sumele de bani de care ar fi trebuit să

beneficieze calculate începând cu data de 1 ianuarie 2010 reprezentând

diferența dintre cuantumul majorat al pensiei cu 10% și cuantumul efectiv al pensiei

încasate. Într-adevăr, cum acordarea Semnului onorific în Serviciul Patriei

produce efecte numai de la data conferirii prin decret al Președintelui

României, reclamantul recurent este îndreptățit la majorarea pensiei, în

conformitate cu dispozițiile legale, numai ulterior emiterii decretului Președintelui

României nr. 1137 din 26 noiembrie 2010. Nefiind vorba, în speță, de un refuz

nejustificat al pârâtului, în sensul dat de art. 2 alin. (1) lit. i) din Legea nr.

554/2004 a contenciosului administrativ, de a propune acordarea în favoarea reclamantului

a Semnului onorific în Serviciul Patriei pentru 15 ani de activitate în

domeniile apărării, ordinii publice și siguranței naționale, începând cu data

de 1 decembrie 2009, în mod logic prima instanță a apreciat că nu poate fi

obligat Ministerul Administrației și Internelor la plata de despăgubiri bănești

reprezentând diferența dintre cuantumul pensiei efectiv încasată și pensia

majorată cu 10%, calculată de la data de 1 ianuarie 2010 și până la zi.

În raport de cele mai

sus arătate, constatându-se că motivele de recurs invocate în cauză nu sunt

întemeiate și că hotărârea atacată este temeinică și legală se va dispune, în

temeiul dispozițiilor art. 312 alin. (1) C. proc. civ., respingerea ca nefondat

a recursului declarat de reclamantul N.G. împotriva sentinței civile nr. 132

din 22 februarie 2011 a Curții de Apel București, secția a VIII-a de contencios

administrativ și fiscal.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge recursul

declarat de N.G. împotriva sentinței civile nr. 1321 din 22 februarie 2011 a

Curții de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal, nefondat.

Irevocabilă.

Pronunțată, în ședință

publică, astăzi 27 octombrie 2011.