ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 3733/2019

Asupra recursului de față;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Circumstanțele cauzei

1.1. Cererea de chemare în judecată

Prin acțiunea înregistrată pe rolul Curții de Apel Cluj, secția a III-a de contencios administrativ și fiscal, la data de 06.05.2016, reclamantul A. în contradictoriu cu Ministerul Afacerilor Externe, Inspectoratul General al poliției Române a solicitat instanței a fi obligați pârâții la acordarea semenului onorific "În serviciul Poliției" pentru 20 de ani în activitate respectiv la îndeplinirea atribuțiilor legale în vederea conferirii și acordării acestui semn și obligarea pârâtelor la plata cheltuielilor de judecată.

1.2. Soluția instanței de fond

Prin sentința nr. 218 din 6 iulie 2016 a Curții de Apel Cluj, secția a III-a de contencios administrativ și fiscal s-a respins acțiunea formulată de reclamantul A., în contradictoriu cu pârâții Ministerul Afacerilor Interne și Inspectoratul General Al Poliției Române, având ca obiect - litigiu privind funcționarii publici statutari acordare distincții pentru vechime în activitate.

1.3. Cererea de recurs:

Împotriva sentinței nr. 218 din 6 iulie 2016 a Curții de Apel Cluj, secția a III-a de contencios administrativ și fiscal, reclamantul A. a formulat recurs, criticând soluția instanței de fond.

În primul rând, recurentul citează dispozițiile legale ce au incidență în prezenta speță, respectiv- art. 1 alin. (2); 4 alin. (1) din Legea nr. 573/2004 și art. 7 din Anexa 1 a aceluiași act normativ, dispoziții care, în opinia sa, au fost încălcate de instanța de fond.

Apreciază că probatoriul administrat în cauză relevă îndeplinirea cumulativă a condițiilor, conform prevederilor legale la data de 01.04.2014, atât vechimea de 20 ani în activitate cât și existența unor rezultate meritorii în îndeplinirea atribuțiilor și în pregătirea profesională, evidențiate prin calificative de cel puțin "bun" în aprecierile de serviciu din ultimii 4 ani premergători anului în care urmează să se confere semnul onorific, obținute de către recurent în desfășurarea activității și care nu pot fi contestate de către pârâte. Au fost depuse în probațiune un număr mare de înscrisuri care atestă îndeplinirea ireproșabilă a atribuțiilor de serviciu care reveneau în sarcina sa. De asemenea, adeverința eliberată de către pârât sub nr. x din 08.06.2016 atestă faptul că evaluarea activității sale profesionale a fost apreciată cu calificativul "Foarte bun" în perioada 2001 - 2010, "Bun" în anul 2011 și "Foarte bine" în perioada 2012 -2014, fiind așadar îndeplinită indubitabil condiția rezultatelor meritorii prin prisma criteriului necesar a fi avut în vedere potrivit dispozițiilor art. 7 din Anexa nr. 1 la Legea nr. 573/2004.

Consideră că la soluționarea cauzei instanța de fond trebuia să aibă în vedere și prevederile art. 8 din Anexa nr. 1 la Legea nr. 573/2004, prin care sunt stabilite în mod expres și limitativ excepțiile privind îndeplinirea celor două condiții necesare acordării semnului onorific, atât în ceea ce privește modul de calcul al perioadei de vechime în activitate, precum și în ceea ce privește activitatea desfășurată, și în care se precizează, că nu vor fi avute în vedere perioadele în care ofițerii în activitate au fost condamnați cu suspendarea condiționată a executării pedepsei ori au fost condamnați cu executarea acestora.

Având în vedere prevederile exprese ale acestui text legal, este evident faptul că singura sancțiune pentru existența uneori condamnări penale este aceea că perioada aferentă termenului de condamnare nu este luată în considerare la calculul termenului de 20 de ani și nicidecum faptul că o astfel de condamnare ar împiedica acordarea Semnului onorific în Serviciul Patriei.

Critică astfel aserțiunea instanței de fond conform căreia nu s-a procedat la propunerea recurentului pentru acordarea Semnului onorific întrucât ar fi fost sancționat, instanța interpretând textul legal în sensul în care "nu vor fi propuși cei care au săvârșit abateri fiind sancționați".

De asemenea, consideră eronată și mențiunea instanței de fond conform căreia în cauză ar fi aplicabile și normele de drept material ale art. 10 alin. (2) din Regulamentul privind descrierea și modul de acordare a Semnului Onorific în Serviciul Patriei pentru ofițeri și funcționari publici,

În opinia recurentului, aceste prevederi legale nu sunt aplicabile în cauză întrucât dreptul său la conferirea semnului onorific a devenit unul actual la momentul împlinirii celor 20 de ani de activitate în cadrul pârâtei, perioadă în care rezultatele obținute au fost remarcate prin calificative "Foarte bun" sau "bun" și nu a existat nicio sancțiune disciplinară aplicată de către angajator. Astfel, condițiile necesare în vederea acordării Semnului Onorific în favoarea recurentului erau îndeplinite la data de 01.04.2014, conform prevederilor legale mai sus menționate, iar pârâta avea obligația de a face propunerea în vederea eliberării acestei distincții.

Astfel, pârâtul intimat nu și-a îndeplinit în termenul prevăzut de lege propria obligație de a efectua propunerea recurentului în vederea conferirii semnului onorific până la data de 31 august a anului în care acesta a împlinit 20 de ani de activitate, respectiv anul 2014, și procedând în acest mod a împiedicat conferirea brevetului înainte de încetarea raporturilor de muncă.

Mai mult, textul art. 10 alin. (2) din Regulamentul privind descrierea și modul de acordare a Semnului Onorific "în Serviciul Patriei" pentru ofițeri și funcționari publici, "fac obiectul propunerii de acordare a Semnului Onorific în Serviciul Patriei "se referă în mod expres la propunerea de acordare a acestui semn onorific, propunere care, astfel cum am arătat deja trebuia făcută de către pârât până la data de 31.08.2014, înainte de încetarea raporturilor sale de muncă.

Apreciază că dispozițiile art. 10 alin. (2) din Anexa nr. 1 la Legea nr. 573/2004 nu pot fi interpretate în sensul că statuează asupra unor condiții suplimentare care se impun a fi îndeplinite pentru acordarea ordinului, acestea fiind exhaustiv prevăzute de dispozițiile art. 7 din același act normativ (excepțiile fiind indicate în cuprinsul art. 8). Dispozițiile art. 10 alin. (2) nu fac altceva decât să recunoască și celor care își încetează activitatea (până la momentul acordării efective a ordinului) dreptul de a fi propuși pentru conferirea brevetului.

Totodată, solicită să se constatate că această normă legală confirmă interpretarea firească potrivit căreia condițiile necesare pentru acordarea brevetului trebuie verificate la momentul propunerii și nu ulterior, așa cum în mod eronat a procedat Inspectoratul General al Poliției Române.

În final, arată că această condiție privind încetarea raporturilor de serviciu, deși avută în vedere de către instanța de fond, nu este prevăzută în mod expres de lege nici în categoria condițiilor, nici în categoria excepțiilor, fiind de altfel în vădită contradicție cu prevederile art. 8, mai sus analizate.

1.4 Apărările formulate în cauză:

Intimatul pârât Ministerul Afacerilor Interne a formulat întâmpinare în cauză, solicitând respingerea recursului ca nefondat.

Susține că reclamantul a împlinit 20 de ani de activitate în structurile Ministerului Afacerilor Interne la data de 01.04.2014.

Având în vedere împrejurările de fapt și data la care reclamantul a împlinit 20 de ani de activitate, trebuie distinse două situații:

a) Până la 18.12.2014 (data încetării raporturilor de serviciu):

Conform art. 5 alin. (5) din Ordinul MAI nr. 561/2005 interzice spre a fi propuși, pentru acordarea Semnului onorific în Serviciul Patriei, ofițerii care, la data întocmirii propunerilor, sunt puși la dispoziție.

Prin Dispoziția I.G.P.R. nr. 1158/06.02.2013, reclamantul se afla pus la dispoziție, astfel că nu erau întrunite condițiile legale spre a fi propus pentru acordarea distincției.

b) După 18.12.2014 (data încetării raporturilor de serviciu):

În conformitate cu prevederile art. 10 alin. (2) din Anexa nr. 1 la Legea nr. 573/2014 "fac obiectul propunerilor de acordare a Semnului onorific în Serviciul Patriei inclusiv ofițerii și funcționarii publici cu statut special, cu grade profesionale echivalente cu gradele de ofițeri, care au îndeplinit condițiile de primire a însemnului și au fost trecuți în rezervă sau direct în retragere ori au încetat raportul de serviciu pentru motive neimputabile lor până la data emiterii ordinului sau deciziei prin care se acordă Semnul onorific în Serviciul Patriei ".

Încetarea raporturilor de serviciu ale reclamantului a fost din motive imputabile acestuia, conform art. 69 alin. (1) lit. i) din Legea nr. 360/2002, respectiv în urma condamnării prin hotărâre judecătorească rămasă definitivă, astfel că nu erau aplicabile prevederile art. 10 alin. (2) din Anexa nr. 1 la Legea nr. 573/2014.

Analizând actele și lucrările dosarului, sentința recurată în raport de motivele de casare invocate, Înalta Curte constată că recursul declarat în cauză este nefondat.

2.1 Argumentele de fapt și de drept relevante:

Pentru soluționarea prezentului recurs, Înalta Curte va porni analiza de la dispozițiile legale incidente în cauză.

Astfel, potrivit disp. art. 1 din Legea nr. 573/2004:

"Semnul onorific In Serviciul Patriei se confera ofiterilor si functionarilor publici cu statut special, cu grade profesionale echivalente cu gradele de ofiteri, din Ministerul Apararii Nationale, Ministerul Administratiei si Internelor, Ministerul Justitiei, Serviciul Roman de Informatii, Serviciul de Informatii Externe, Serviciul de Protectie si Paza si Serviciul de Telecomunicatii Speciale, care au 15, 20 si 25 de ani de activitate in domeniile apararii, ordinii publice si sigurantei nationale".

Totodată, art. 6 se stipulează că: "semnul onorific In Serviciul Patriei pentru ofiteri si functionari publici cu statut special, cu grade profesionale echivalente cu gradele de ofiteri, se confera pentru:

a) 15 ani de activitate in domeniile apararii, ordinii publice si sigurantei nationale;

b) 20 de ani de activitate in domeniile apararii, ordinii publice si sigurantei nationale;

c) 25 de ani de activitate in domeniile apararii, ordinii publice si sigurantei nationale."

În anexa 1 a aceluiași act normativ care stabilește Regulamentul privind descrierea și modul de acordare a semnului onorific, se statuează în art. 7 că "ofiterii si functionarii publici cu statut special, cu grade profesionale echivalente cu gradele de ofiteri, trebuie sa indeplineasca urmatoarele conditii:

a) sa aiba o vechime in domeniile apararii, ordinii publice si sigurantei nationale de 15, 20 sau 25 de ani de activitate;

b) sa aiba rezultate meritorii in indeplinirea atributiilor si in pregatirea profesionala, evidentiate prin calificative de cel putin «bun» in aprecierile de serviciu din ultimii 4 ani premergatori anului in care urmeaza sa li se confere semnul onorific."

Prin art. 8 din același regulament se prevede că "pentru conferirea Semnului onorific In Serviciul Patriei nu se iau in calcul:

a) la vechimea in activitate, timpul in care ofiterii in activitate si functionarii publici cu statut special, cu grade profesionale echivalente cu gradele de ofiteri, au fost condamnati cu suspendare conditionata a executarii pedepsei ori au fost condamnati cu executarea acesteia, cu exceptia cazurilor in care, in urma rejudecarii cauzei, instanta competenta a pronuntat achitarea."

De asemenea, prin art. 9 se prevede că "ofițerii sancționați pentru comiterea de abateri grave de la prevederile regulamentelor militare sau de la alte dispoziții legale în perioada de la ultima apreciere de serviciu și până la data de 31 august a anului când se conferă Semnul onorific În Serviciul Patriei nu mai sunt propuși, iar dacă abaterile au fost săvârșite în perioada 31 august-1 decembrie, miniștrii, respectiv conducătorii instituțiilor centrale autonome ale statului dispun radierea acestora din tabelele cu propuneri."

Iar la art. 10 legiuitorul a statuat că "fac obiectul propunerilor de acordare a Semnului onorific In Serviciul Patriei inclusiv ofiterii si functionarii publici cu statut special, cu grade profesionale echivalente cu gradele de ofiteri, care au indeplinit conditiile de primire a insemnului si au fost trecuti in rezerva sau direct in retragere ori au incetat raportul de serviciu pentru motive neimputabile lor pana la data emiterii ordinului sau deciziei prin care se acorda Semnului onorific In Serviciul Patriei."

Din analiza prevederilor legale menționate mai sus, instanța de control judiciar concluzionează că, în mod legal autoritatea și instanța de fond au statuat că recurentul reclamant nu era îndreptățit la acordarea semnului onorific reglementat mai sus.

Astfel, din documentele dosarului rezultă că prin Dispoziția I.G.P.R. nr. 1158/06.02.2013, recurentul reclamant se afla pus la dispoziție, astfel că la data la care se susține că erau îndeplinite condițiile legale pentru efectuarea propunerii - 01.04.2014 - acesta nu se mai afla în activitate pentru a se putea face propunerea în privința sa.

Așadar, fiind pus la dispoziție, aspect ce nu este contestat de recurent, este evident că nu erau întrunite condițiile legale spre a fi propus pentru acordarea distincției, cu atât mai mult cu cât această procedură este reglementată și de Ordinul MAI nr. 561/2005 care interzice spre a fi propuși, pentru acordarea Semnului onorific în Serviciul Patriei, ofițerii care, la data întocmirii propunerilor, sunt puși la dispoziție.

Ulterior, la data de 18.12.2014 când au încetat raporturile de serviciu ale recurentului au devenit incidente prevederile art. 10 din Anexa 1 citate mai sus, respectiv nu a putut fi acordată distincția, deoarece recurentului i-au încetat raporturile de serviciu din motive imputabile acestuia, aspect care de asemenea nu a fost contestat.

Prin urmare, nu pot fi primite susținerile recurentului că la data de 01.04.2014 erau îndeplinite condițiile legale pentru efectuarea propunerii și acordarea semnului onorific, de vreme ce la acea dată acesta nu se afla în activitate, ci era pus la dispoziție prin actul administrativ amintit mai sus.

Pe de altă parte, este adevărat că la momentul împlinirii vechimii de 20 de ani de activitate, acesta nu a fost sancționat disciplinar și a avut rezultate meritorii, însă pentru acordarea distincției se opun prevederile art. 10 din același regulament, care interzic acordarea unor persoane ale căror raporturi de serviciu au încetat din motive imputabile acestora.

Din această perspectivă, nu pot fi primite aprecierile recurentului că propunerea trebuia făcută anterior încetării raporturilor de muncă, la data îndeplinirii condițiilor legale, deoarece la acel moment acesta era pus la dispoziție, așa cum s-a arătat anterior.

Or, pentru persoanele puse la dispoziție nu era legală efectuarea propunerii datorită prevederilor Ordinului MAI nr. 561/2005, în vigoare la data de referință.

Pentru toate aceste considerente, este evident că actul administrativ atacat, de refuz al acordării distincției solicitate de reclamant, nu poate fi caracterizat ca unul abuziv, fiind respectate dispozițiile legale incidente la momentul refuzului.

2.2 Temeiul legal al soluției adoptate în recurs.

Raportat la toate considerentele expuse mai sus, Înalta Curte apreciază că recursul declarat este nefondat, motiv pentru care în temeiul prevederilor art. 20 din Legea 544/2004 și disp. art. 497 C. proc. civ., va dispune respingerea acestuia, cu consecința menținerii sentinței pronunțate de instanța de fond ca fiind legală.

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge recursul formulat de reclamantul A. împotriva sentinței civile nr. 218 din 6 iulie 2016 a Curții de Apel Cluj, secția a III-a civilă, de contencios administrativ și fiscal, ca nefondat.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică, astăzi, 2 iulie 2019.