ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 3159/2012
ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 3159/2012 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2012)
Asupra
recursului penal de față, constată următoarele:
Prin cererea înregistrată pe
rolul Curții de Aperi București la data de 17 iulie 2012, inculpatul J.A.F. a
solicitat înlocuirea măsurii arestării preventive, cu una din măsurile prev. de
art. 136 alin. (1), lit. b) și c) C. proc. pen., întrucât temeiurile arestării
preventive s-au schimbat.
Prin încheierea
din 4 octombrie 2012 pronunțată de Curtea de Apel București, secția a I-a
penală, s-a respins, ca nefondată, cererea de înlocuire a măsurii arestării
preventive formulată de inculpatul J.A.F.
A fost obligat
inculpatul la plata sumei de 300 RON cheltuieli judiciare către stat.
Pentru a pronunța
această încheiere s-a reținut că prin încheierea de ședință din data de 10 iulie
2012, pronunțată de Curtea de Apel București, secția a II-a penală, în Dosarul
nr. 5554/2/2012, a fost admisă propunerea Parchetului de pe lângă Înalta Curte de
Casație și Justiție - Direcția Națională Anticorupție.
În baza art. 149
1
alin. (9) teza I și alin. (10) C. proc. pen., s-a dispus arestarea preventivă a
inculpaților G.G., C.D., J.A., S.F.D., C.M., B.N., P.D.E. și B.M. pe o perioadă
de 29 de zile, începând cu data de 10 iulie 2012 și până la 07 august 2012 inclusiv.
Cu privire la
inculpatul J.A.F., s-a reținut că există bănuiala legitimă că, în perioada mai 2011
- prezent, în calitate de administrator al SC R.T.C. SRL, a constituit și coordonat
o grupare infracțională, împreună cu numiții N.R., G.G., C.D. și M.O.l., inițiatoare
a unui amplu mecanism evazionist ce vizează sustragerea de la plata accizelor aferente
a importante cantități de motorină, comercializate pe piața internă sub denumirea
unor produse petroliere inferioare, prin intermediul unor societăți comerciale tip
fantomă, controlate prin persoane interpuse, totul cu asigurarea unui palier de
protecție reprezentat de foști factori decizionali de vârf din cadrul A.N.A.F.,
reiese din convorbirile telefonice, declarațiile coinculpaților (a se vedea declarația
coinculpatului P. care îl indică ca fiind cel ce deține în fapt SC R.T.C. SRL și
faptul că l-a pus să țină și el „caiete" contabile). El este cel care a „inventat-o"
ca administrator scriptic al SC R.T.C. SRL pe P.E. despre care s-a stabilit că locuiește
fără forme legale în localitatea C., din județul Constanța, în condiții precare,
într-o casă insalubră din chirpici, debranșată de la rețeaua electrică, împreună
cu trei copii.
S-a arătat că
măsura arestării preventive a fost instituită de către organele judiciare la data
de 10 iulie 2012, iar până la acest moment nu a intervenit nicio schimbare în structura
temeiurilor ce au determinat luarea celei mai grave măsuri preventive față de inculpatul
J.A.F.; de altfel, nici acesta din urmă nu a făcut vreo precizare în sensul acesta,
neindicând nici un motiv care să ducă la concluzia că temeiurile ce au fundamentat
arestarea preventivă s-au schimbat pe parcursul celor 12 zile ce au trecut de la
luarea măsurii.
Totodată, în motivele
- expuse în scris, prin cererea adresată instanței - inculpatul a invocat în favoarea
sa o serie de reguli și principii, cum ar fi prezumția de nevinovăție, regula judecării
în libertate a persoanei cercetate pentru săvârșirea de fapte penale, existența
de probe certe care să evidențieze pretinsul pericol concret pentru ordinea publică
pe care el l-ar prezenta, analizarea posibilității alegerii unei alte măsuri preventive
mai puțin restrictive, raportarea la practica Curții Europene a Drepturilor Omului
care a implementat toate aceste principii, îndrumând instanțele naționale să adopte
o practică similară.
Pornind de la
aceste repere, fixate în cuprinsul cererii introduse la instanță, Curtea a observat
că măsura preventivă a fost luată de către instanța care a dispus asupra acesteia
cu respectarea tuturor condițiilor impuse de normele legale în această materie,
fiind identificate temeiuri ce justifică instituirea respectivei măsuri față de
inculpatul J.A.F., dintre acestea evidențiindu-se valoarea uriașă a prejudiciului
creat prin săvârșirea faptelor ce i se impută: 15 milioane euro - sumă stabilită
printr-un raport de constatare, precum și numeroasele legături pe care acest inculpat
Ie-a creat pentru a reuși să-și însușească sume mari de bani.
Aceeași practică
a Curții Europene a Drepturilor Omului a stabilit - cu valoare de principiu - că
măsura arestării preventive este, pe deplin, justificată, atunci când valori sociale
de importanță majoră au fost lezate prin săvârșirea de fapte ilicite, în speță fiind
evidentă paguba creată în bugetul statului, prin pretinsele fapte săvârșite de inculpat.
Împotriva acestei
încheieri a declarat recurs în termen legal, inculpatul J.A.F., fiind înregistrat
pe rolul Înaltei Curți de Casație și Justiție la data de 17 septembrie 2012.
Astăzi, în ședință
publică, recurentul inculpat a declarat că își retrage recursul formulat împotriva
încheierii din 24 iulie 2012 a Curții de Apel București, secția a I-a penală.
Având în vedere
manifestarea de voință a recurentului inculpat, în baza art. 385
4
alin. (2) C. proc. pen. rap. la art. 369 C. proc. pen., Înalta Curte va lua act
de declarația acestuia că își retrage recursul declarat împotriva încheierii din
24 iulie 2012 a Curții de Apel București, secția a I-a penală, pronunțată în Dosarul
nr. 5755/2/2012.
În baza art. 192
alin. (2) C. proc. pen. va fi obligat recurentul inculpat la plata cheltuielilor
judiciare către stat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
la act de retragerea
recursului declarat de inculpatul J.A.F. împotriva încheierii 24 iulie 2012 a Curții
de Apel București, secția a I-a penală, pronunțată în Dosarul nr. 5755/2/2012.
Obligă recurentul
inculpat la plata sumei de 200 RON cu titlu de cheltuieli judiciare către stat,
din care suma de 100 RON, reprezentând onorariul apărătorului desemnat din oficiu,
se va avansa din fondul Ministerului Justiției.
Definitivă.
Pronunțată în
ședință publică azi 4 octombrie 2012.