CtEDO 11.01.2007 Auto

CASE OF KOLOSAY v. UKRAINE

RESPONDENT
UKR
HOTĂRÂRE
11.01.2007
Pe scurt
Instanță
CtEDO
Concluzie
Violation of Art. 6-1;Violation of P1-1
RĂSFOIEȘTE: CtEDO · 2007
DESCARCĂ: PDF · DOCX 🔒 Pro
Citează această cauză
CASE OF KOLOSAY v. UKRAINE (CtEDO, 2007)
HUDOC · oficial

CAUZUL CU PRIVIND SECȚIUNEA DE KOLOSAY/UKRAINE (Depunerea nr. 25452/03) HOTĂRÂREA STASBOURG 11 ianuarie 2007 FINAL 11/04/2007 Această hotărâre va deveni finală în circumstanțele prevăzute la art. 44 § 2 din Convenție. Acesta poate fi supusă revizuirii editoriale. În cazul Kolosay/Ucraina, Curtea Europeană a Drepturilor Omului (A Cincea Secțiune), ședința ca o Cameră compusă din: Președintele Lorenzen Dna Botoucharova Jungwiert Butkevych Dna Tsatsa-Nikolovska Borrego Borrego Villiger, judecători și grefierul secțiunii Westerdiek, având deliberat în privat la 4 decembrie 2006, emite următoarea hotărâre, care a fost adoptată la data respectivă: PROCEDURĂ Cazul a apărut într-o cerere (nr. 25452/03) împotriva Ucrainei depusă Curții în temeiul articolului 34 din Convenția pentru protecția drepturilor omului și a libertăților fundamentale („Convenția”) de către un național ucrainean, dl Nikolay Ivanovich Kolosay („reclamantul”), la 15 iulie 2003. Guvernul ucrainean („ Guvernul”) a fost reprezentat de agenții lor, dna Z. Bortnovska și dna V. Lutkovska. La 27 noiembrie 2003, Curtea a hotărât să comunice cererea către Guvern. În conformitate cu dispozițiile articolului 29 § 3 din Convenție, a hotărât să examineze meritele cererii în același timp cu admisibilitatea sa. Reclamantul, un național ucrainean, s-a născut în 1940 și locuiește în orașul Nova Kakhovka, regiunea Kherson, Ucraina. El este fost angajat al OJC deținut de stat „Pivdenelektromash” (“Compania”, ). La 20 martie 2003, Curtea Orașului Nova Kakhovka (n. 25463/03, §§ 5-8, 13 decembrie 2005). Prin scrisoarea din 7 iulie 2003, Serviciul Bailiffs a informat reclamantul că procedura de executare a fost suspendată din cauza procedurii de reabilitare financiară a debitorului. La 15 ianuarie 2004, Serviciul Bailiffs a reluat procedura de execuție în cazul reclamantului. La 23 ianuarie și 10 februarie 2004, acesta a ordonat confiscarea conturilor societății. Cu toate acestea, la 27 Februarie 2004 Curtea Regională Comercială Kherson, cu privire la apelul fiduciarului, a anulat aceste decizii deoarece Legea Bankruptcy prevedea suspendarea obligatorie a procedurilor de executare în așteptarea rezoluției unei cauze de faliment. Hotărârea în favoarea reclamantului rămâne neexecută. II. HOTĂRÂREA DOMESTICĂ RELEVANTĂ 10. Legea internă relevantă este rezumat în hotărârile de Romashov v. Ucraina (nr. 67534/01, §§ 16-18, 27 iulie 2004) și Trykhlib v. Ucraina (nr. 58312/00, § 25-32, 20 septembrie 2005). HOTĂRÂREA 11. Reclamantul s-a plâns de eșecul autorităților de stat pentru a executa hotărârea din 20 martie 2003 dată în favoarea sa. El a susținut încălcarea articolului 6 § 1 din Convenția și art. 1 din Protocolul nr. 1 la Convenția care prevede, în măsura în care este cazul, după cum urmează: art. 6 § 1 din Convenția „În determinarea drepturilor și obligațiilor sale civile ... fiecare are dreptul la o audiere corectă și publică într-un timp rezonabil de către un tribunal independent și imparțial instituit prin lege. ...” art. 1 din Protocolul nr. „Fiecare persoană fizică sau juridică are dreptul la bucuria pașnică a bunurilor sale. Nimeni nu poate fi privat de posesiunile sale cu excepția interesului public și sub rezerva condițiilor prevăzute de lege și prin principiile generale ale dreptului internațional. Cu toate acestea, dispozițiile anterioare nu afectează în niciun fel dreptul unui stat de a aplica legile pe care le consideră necesare pentru a controla utilizarea bunurilor în conformitate cu dobânda generală sau pentru a asigura plata impozitelor sau a altor contribuții sau penalități.” Guvernul a formulat obiecții cu privire la epuizarea măsurilor interne similare celor deja respinse în o serie de hotărâri ale Curții privind neexecuția împotriva societăților deținute de stat (a se vedea, de exemplu, cazurile menționate mai sus de Romashov și Trykhlib, §§ 23-32 și, respectiv, 36-42). Curtea consideră că aceste obiecții trebuie respinse din aceleași motive. 13. Curtea concluzionează că plângerea reclamantului în temeiul articolului 1 din Convenție cu privire la întârzierea în aplicarea hotărârii din 20 martie 2003 ridică chestiuni serioase de fapt și de drept în temeiul Convenției, ale căror hotărâre necesită o examinare a meritelor, nu constată motive de declarare inadmisibilă a acestei plângeri. Prin urmare, aceasta trebuie declarată admisibilă. Din aceleași motive, Curtea declară admisibilă plângerea reclamantului în temeiul articolului 1 din Protocolul nr. II. MERITS 14. Guvernul a susținut că neîndeplinirea lungă a hotărârii în favoarea reclamantului a fost cauzată de falimentul în curs de desfășurare Guvernul a susținut, de asemenea, că Serviciul Bailiffs a efectuat toate acțiunile necesare și nu poate fi învinovățit pentru întârziere. Reclamantul nu este de acord. 15. Curtea constată că hotărârea din 20 martie 2003 a rămas neexecută pentru perioada de peste trei ani și șapte luni. 16. Curtea reamintește, de asemenea, că a constatat deja încălcări ale articolului 1 din Convenție și a articolului 1 din Protocolul nr. 1 în mai multe cazuri similare, inclusiv cauzele referitoare la același debitor de stat – OJSC „Pivdenelektromash” (a se vedea, de exemplu, Trykhlib v. Ucraina , citat mai sus §§ 52-53; Semenov v. Ucraina, citat mai sus §§ 25, Chernyayev v. Ucraina , nr. 15366/03, §§§§§ 19-20 și 23-25, 26 iulie 2005 și Anatskiy c. Ucraina, citate mai sus, § 21-22). 17. După examinarea tuturor materialelor în posesia sa, Curtea consideră că guvernul nu a prezentat nici un fapt sau argument capabil de a-l convinge să ajungă la o concluzie diferită în acest caz. 18. Prin urmare, a existat o încălcare a art. 6 § 1 din Convenție și a art. 1 art. 41 din Convenție prevede: „Dacă Curtea constată că a existat o încălcare a Convenției sau a Protocolelor în cauză și dacă dreptul intern al Înaltului Parte contractantă în cauză permite numai repararea parțială, Curtea oferă, dacă este necesar, satisfacție echitabilă părții vătămate.” 20. Reclamantul a solicitat prejudiciu material care corespunde sumei acordate lui prin hotărârea din 20 martie 2003. El a solicitat în continuare compensarea pentru prejudiciu moral, dar a lăsat suma la discreția Curții. 21. Guvernul a susținut că aceste afirmații ar trebui respinse pentru că nu sunt susținute. 22. Curtea remarcă că, întrucât hotărârea din 20 martie 2003 rămâne neexecutată, Guvernul ar trebui să plătească reclamantului datoria rămasă pentru satisfacerea cererii sale de prejudiciu material. 23. Curtea consideră în continuare că reclamantul a suferit unele prejudiciu moral ca urmare a încălcărilor constatate. 41 din Convenție, Curtea atribuie reclamantului suma de 1300 EUR în ceea ce privește prejudiciile morale. Costuri și cheltuieli 24. Reclamantul a solicitat, de asemenea, UAH 25.83 (4.3) în cheltuielile poștale. El a prezentat facturile poștale 25. Guvernul nu a făcut niciun comentariu în acest sens. 26. Potrivit jurisprudenței Curții, un reclamant are dreptul la rambursarea costurilor și cheltuielilor sale în măsura în care s-a demonstrat că acestea au fost efectiv și neapărat suportate și au fost rezonabile în ceea ce privește cuantitatea. Curtea consideră că dobânzile implicite ar trebui să se bazeze pe rata de creditare marginală a Băncii Centrale Europene, la care ar trebui adăugate trei puncte procentuale. Pentru aceste motive, TRIBUNALUL declară admisibilă cererea; susține că a existat o încălcare a articolului 6 § 1 din convenție; că a existat o încălcare a articolului 1 din Protocolul nr. 1 la Convenție; deține (a) că Statul pârât trebuie să plătească reclamantului, în termen de trei luni de la data în care hotărârea devine finală în conformitate cu art. 2 din Convenție, datoria de judecată încă îi este datorată, precum și 1.304,3 EUR (o mie trei sute patru euro și treizeci de cenți) în ceea ce privește prejudiciile morale și costurile și cheltuielile; (b) că suma de mai sus se transformă în moneda națională a statului interesat la rata aplicabilă la data decontare, plus orice impozit care poate fi taxabil; (c) care de la expirarea celor trei luni menționate mai sus până la decontarea dobânzilor simple se achită pe suma de mai sus la o rată egală cu rata de creditare marginală a Băncii Centrale Europene în timpul perioadei de incumpărare plus trei puncte procentuale. Efectuată în limba engleză și notificată în scris la 11 ianuarie 2007, în conformitate cu art. 77 §§ 2 și 3 din Regulamentul Curții. Claudia Westerdiek Președintele grefierului peer Lorenzen [1] Aproximativ 874 euro (EUR)

§ Cauze similare

Grupate prin similitudine semantică

5 cauze
Sursă