ÎNAPOI LA REZULTATE Înalta Curte de Casație și Justiție
Sursă originală
ÎCCJ 19.09.2012

ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 3613/2012

HOTĂRÂRE
19.09.2012
CAMERĂ
contencios
Citează această cauză
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 3613/2012 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2012)

Asupra contestației

de față;

Din examinarea

lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Prin cererea înregistrată la această instanță

la data de 18 septembrie 2012, precizată și completată la 19 septembrie 2012,

reclamanții G.M. și R.R., în calitate de secretar general și respectiv,

vicepreședinte al P.N.Ț.C.D., au formulat, în baza art. 9

1

alin. (4)

din Legea nr. 35/2008, contestație împotriva deciziei din 17 septembrie 2011

emise de B.E.C. privind admiterea protocolului de constituire a alianței

electorale „Alianța România Dreaptă”.

În motivarea contestației

s-a învederat că protocolul de constituire a alianței electorale nu îndeplinește

condițiile prevăzute de Legea nr. 14/2003 și respectiv de Legea nr. 35/2008.

În acest sens, contestatorii

au arătat că înscrisul datat 16 septembrie 2012, intitulat „protocol”, încheiat

între Partidul Democrat Liberal, Forța Civică și P.N.Ț.C.D. nu respectă cadrul legislativ

stabilit de legea partidelor politice și nici cel reglementat de legea pentru alegerea

Camerei Deputaților și Senatului.

Astfel, s-a invocat împrejurarea

că protocolul nu prevede obiectivul alianței, reprezentanții legali, sediul, procedura

de desemnare a candidaților și a ponderii acestora, modalitățile de colaborare între

partidele asociate și organele de conducere ale alianței.

De asemenea, contestatorii

au învederat că protocolul nu respectă nici dispozițiile prevăzute de Legea nr.

14/2003 la art. 10 pct. K privind necesitatea aprobării asocierii partidelor politice

într-o alianță politică ori în orice altă formă de asociere de către organele competente,

potrivit statutului propriu.

În acest sens, s-a arătat

că nici unul dintre partidele politice semnatare ale protocolului de constituire

a alianței electorale nu a prezentat dovezi privind existența aprobării organului

competent privind asocierea, învederându-se și faptul că persoanele menționate ca

reprezentanți legali nu au probat calitatea de împuterniciți ai acelor formațiuni

politice.

Sub acest ultim aspect,

contestatorii au invocat lipsa de reprezentativitate a lui A.P. pentru P.N.Ț.C.D.,

care nu are calitatea de președinte al partidului și a cărui semnătură apare ca

nelegitimă și neautorizată, în lipsa îndeplinirii procedurii de aprobare a înființării

alianței de către comitetul național de conducere al formațiunii politice.

În contestație s-a arătat

și împrejurarea că denumirea alianței electorale este aceeași cu cea a unei organizații

non-guvernamentale, fapt neîngăduit de prevederile legale în vigoare.

Analizând cauza în raport

cu motivele invocate și de dispozițiile legale incidente, Curtea va respinge contestația

ca nefondată.

Astfel, prin decizia contestată,

B.E.C. pentru alegerea Camerei Deputaților și a Senatului din anul 2012 a constatat

că protocolul de constituire a alianțe electorale intitulate „Alianța România Dreaptă”

este întocmit și depus cu respectarea prevederilor art. 9

1

alin. (1)

și (2) din Legea nr. 35/2008 și în consecință, a dispus admiterea protocolului.

Hotărârea B.E.C. a fost

pronunțată în baza art. 9

1

alin. (3) din Legea nr. 35/2008, constatând

în mod întemeiat că protocolul este întocmit conform dispozițiilor art. 9

1

alin. (1) și (2) din aceeași lege, fiind depus în termen de 48 de ore de la înființarea

alianței și privind asocierea la nivel național a unor partide politice, pentru

constituirea unei alianțe electorale, în scopul participării la alegerile parlamentare

din 2012.

Legea nr. 35/2008 definește

alianța electorală în art. 2 pct. 7, ca fiind asocierea la nivel național între

partide politice și/sau alianțe politice și/sau organizații ale cetățenilor aparținând

minorităților naționale, în scopul participării la alegerile pentru Camera Deputaților

și Senat, înregistrată la B.E.C.

Actul normativ susmenționat

nu prevede necesitatea ca asocierea partidelor politice într-o alianță electorală

să respecte și alte cerințe privind forma și conținutul protocolului, respectiv

condițiile prevăzute pentru constituirea alianțelor politice în Legea nr. 14/2003,

în alin. (7) al art. 9

1

din Legea nr. 35/2008 fiind menționat doar că

alianțelor electorale li se aplică în mod corespunzător celelalte prevederi ale

legii privind alegerea Camerei Deputaților și Senatului referitoare la alianțele

politice.

Protocolul prin care Partidul

Democrat Liberal, Forța Civică și P.N.Ț.C.D. au decis formarea alianței electorale

are ca obiectiv participarea la alegerile parlamentare, astfel cum a fost precizat

temeiul legal – art. 9

1

ori Legea nr. 35/2008 – prin adresa din 16

septembrie 2012 emisă de P.D.L., însușită tacit de celelalte două formațiuni politice

semnatare, care nu au înțeles să conteste constituirea alianței potrivit art. 9

1

alin. (5) din același act normativ.

Sub acest aspect, apare

ca fiind legală hotărârea contestată, protocolul fiind întocmit cu respectarea cadrului

legislativ prevăzut de Legea nr. 35/2008 și semnat de reprezentanții partidelor

politice asociate în alianța electorală, împuterniciți în mod expres de organele

de conducere ale acestor formațiuni politice, astfel cum rezultă din actele depuse

la dosar .

Cât privește similitudinea

denumirii alianței electorale cu aceea a unei organizații non-guvernamentale, critica

apare de asemenea, ca neîntemeiată, numele complet în protocolul de constituire

fiind „Alianța România Dreaptă”, deosebit de cel al asociației non profit.

În raport de cele expuse

mai sus, Curtea va constata că hotărârea atacată a fost pronunțată cu respectarea

prevederilor Legii nr. 35/2008, motiv pentru care va respinge contestația, ca nefondată.

Respinge contestația formulată de G.M. -

Secretar General al Partidului Național Țărănesc Creștin Democrat

și R.R. - Vicepreședintele Partidului Național Țărănesc Creștin

Democrat împotriva deciziei  din 17 septembrie 2012 a B.E.C., ca nefondată.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședință publică, astăzi 19 septembrie

2012.

§ Cauze similare

Grupate prin similitudine semantică

5 cauze
ÎCCJ 2012-09-19
0,96
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 3621/2012
. 35/2008, care definește noțiunea de alianță electorală și art. 9 1 pct. 1 și 2 din aceeași lege, pentru admiterea Protocolului de constituire a unei alianțe electorale în scopul participării la alegerile pentru Camera Deputaților și Senat
ÎCCJ 2012-09-19
0,95
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 3614/2012
9 1 alin. (4) din Legea nr. 35/2008. Înainte de a păși la analiza criticilor propriu-zise referitoare la denumirea alianței electorale a cărei protocol de constituire a fost admis prin decizia BEC contestată, Înalta Curte consideră că se im
ÎCCJ 2019-09-05
0,93
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 3799/2019
nr. 1020A din 19 iunie 2019 a Curții de Apel București, secția a IV-a civilă. În cadrul dezbaterilor în fond la data de 05.09.2019 în fața Înaltei Curți, reprezentantul contestatorului A. a depus la dosar o cerere de modificare a cererii de
ÎCCJ 2024-03-19
0,93
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 1549/2024
moment ce Biroul Electoral Central, terțul menționat de art. 212 alin. (2) C. civ., a fost încunoștințat cu privire la aceste două hotărâri, ele îi sunt opozabile și nu pot să fie ignorate. În fine, petentul susține că decizia contestată a
ÎCCJ 2019-03-08
0,93
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 1262/2019
16 alin. (4) teza a II-a, precizează în mod explicit faptul că domnul C. are calitatea de Președinte al partidului, având funcții reprezentative și de negociere politică. Contestatorii au solicitat să se dispună admiterea contestației, desf
Sursă