Sari la conținut
ÎNAPOI LA REZULTATE Înalta Curte de Casație și Justiție
Sursă originală
ÎCCJ 19.09.2012
respins

ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 3613/2012

HOTĂRÂRE
19.09.2012
CAMERĂ
contencios
Citează această cauză
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 3613/2012 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2012)

Asupra contestației de față; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin cererea înregistrată la această instanță la data de 18 septembrie 2012, precizată și completată la 19 septembrie 2012, reclamanții G.M. și R.R., în calitate de secretar general și respectiv, vicepreședinte al P.N.Ț.C.D., au formulat, în baza art. 9 1 alin. (4) din Legea nr. 35/2008, contestație împotriva deciziei din 17 septembrie 2011 emise de B.E.C. privind admiterea protocolului de constituire a alianței electorale „Alianța România Dreaptă”. În motivarea contestației s-a învederat că protocolul de constituire a alianței electorale nu îndeplinește condițiile prevăzute de Legea nr. 14/2003 și respectiv de Legea nr. 35/2008.

În acest sens, contestatorii au arătat că înscrisul datat 16 septembrie 2012, intitulat „protocol”, încheiat între Partidul Democrat Liberal, Forța Civică și P.N.Ț.C.D. nu respectă cadrul legislativ stabilit de legea partidelor politice și nici cel reglementat de legea pentru alegerea Camerei Deputaților și Senatului. Astfel, s-a invocat împrejurarea că protocolul nu prevede obiectivul alianței, reprezentanții legali, sediul, procedura de desemnare a candidaților și a ponderii acestora, modalitățile de colaborare între partidele asociate și organele de conducere ale alianței. De asemenea, contestatorii au învederat că protocolul nu respectă nici dispozițiile prevăzute de Legea nr. 14/2003 la art. 10 pct. K privind necesitatea aprobării asocierii partidelor politice într-o alianță politică ori în orice altă formă de asociere de către organele competente, potrivit statutului propriu.

În acest sens, s-a arătat că nici unul dintre partidele politice semnatare ale protocolului de constituire a alianței electorale nu a prezentat dovezi privind existența aprobării organului competent privind asocierea, învederându-se și faptul că persoanele menționate ca reprezentanți legali nu au probat calitatea de împuterniciți ai acelor formațiuni politice. Sub acest ultim aspect, contestatorii au invocat lipsa de reprezentativitate a lui A.P. pentru P.N.Ț.C.D., care nu are calitatea de președinte al partidului și a cărui semnătură apare ca nelegitimă și neautorizată, în lipsa îndeplinirii procedurii de aprobare a înființării alianței de către comitetul național de conducere al formațiunii politice.

În contestație s-a arătat și împrejurarea că denumirea alianței electorale este aceeași cu cea a unei organizații non-guvernamentale, fapt neîngăduit de prevederile legale în vigoare. Analizând cauza în raport cu motivele invocate și de dispozițiile legale incidente, Curtea va respinge contestația ca nefondată. Astfel, prin decizia contestată, B.E.C. pentru alegerea Camerei Deputaților și a Senatului din anul 2012 a constatat că protocolul de constituire a alianțe electorale intitulate „Alianța România Dreaptă” este întocmit și depus cu respectarea prevederilor art. 9 1 alin. (1) și (2) din Legea nr. 35/2008 și în consecință, a dispus admiterea protocolului. Hotărârea B.E.C.

a fost pronunțată în baza art. 9 1 alin. (3) din Legea nr. 35/2008, constatând în mod întemeiat că protocolul este întocmit conform dispozițiilor art. 9 1 alin. (1) și (2) din aceeași lege, fiind depus în termen de 48 de ore de la înființarea alianței și privind asocierea la nivel național a unor partide politice, pentru constituirea unei alianțe electorale, în scopul participării la alegerile parlamentare din 2012. Legea nr. 35/2008 definește alianța electorală în art. 2 pct. 7, ca fiind asocierea la nivel național între partide politice și/sau alianțe politice și/sau organizații ale cetățenilor aparținând minorităților naționale, în scopul participării la alegerile pentru Camera Deputaților și Senat, înregistrată la B.E.C.

Actul normativ susmenționat nu prevede necesitatea ca asocierea partidelor politice într-o alianță electorală să respecte și alte cerințe privind forma și conținutul protocolului, respectiv condițiile prevăzute pentru constituirea alianțelor politice în Legea nr. 14/2003, în alin. (7) al art. 9 1 din Legea nr. 35/2008 fiind menționat doar că alianțelor electorale li se aplică în mod corespunzător celelalte prevederi ale legii privind alegerea Camerei Deputaților și Senatului referitoare la alianțele politice. Protocolul prin care Partidul Democrat Liberal, Forța Civică și P.N.Ț.C.D.

au decis formarea alianței electorale are ca obiectiv participarea la alegerile parlamentare, astfel cum a fost precizat temeiul legal – art. 9 1 ori Legea nr. 35/2008 – prin adresa din 16 septembrie 2012 emisă de P.D.L., însușită tacit de celelalte două formațiuni politice semnatare, care nu au înțeles să conteste constituirea alianței potrivit art. 9 1 alin. (5) din același act normativ.

Sub acest aspect, apare ca fiind legală hotărârea contestată, protocolul fiind întocmit cu respectarea cadrului legislativ prevăzut de Legea nr. 35/2008 și semnat de reprezentanții partidelor politice asociate în alianța electorală, împuterniciți în mod expres de organele de conducere ale acestor formațiuni politice, astfel cum rezultă din actele depuse la dosar . Cât privește similitudinea denumirii alianței electorale cu aceea a unei organizații non-guvernamentale, critica apare de asemenea, ca neîntemeiată, numele complet în protocolul de constituire fiind „Alianța România Dreaptă”, deosebit de cel al asociației non profit. În raport de cele expuse mai sus, Curtea va constata că hotărârea atacată a fost pronunțată cu respectarea prevederilor Legii nr. 35/2008, motiv pentru care va respinge contestația, ca nefondată.

D E C I D E Respinge contestația formulată de G.M. - Secretar General al Partidului Național Țărănesc Creștin Democrat și R.R. - Vicepreședintele Partidului Național Țărănesc Creștin Democrat împotriva deciziei din 17 septembrie 2012 a B.E.C., ca nefondată. Irevocabilă. Pronunțată în ședință publică, astăzi 19 septembrie 2012.

§ Cauze similare

Grupate prin similitudine semantică

5 cauze
ÎCCJ 2012-09-19
0,96
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 3621/2012
. 35/2008, care definește noțiunea de alianță electorală și art. 9 1 pct. 1 și 2 din aceeași lege, pentru admiterea Protocolului de constituire a unei alianțe electorale în scopul participării la alegerile pentru Camera Deputaților și Senat
ÎCCJ 2012-09-19
0,95
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 3614/2012
9 1 alin. (4) din Legea nr. 35/2008. Înainte de a păși la analiza criticilor propriu-zise referitoare la denumirea alianței electorale a cărei protocol de constituire a fost admis prin decizia BEC contestată, Înalta Curte consideră că se im
ÎCCJ 2019-09-05
0,93
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 3799/2019
nr. 1020A din 19 iunie 2019 a Curții de Apel București, secția a IV-a civilă. În cadrul dezbaterilor în fond la data de 05.09.2019 în fața Înaltei Curți, reprezentantul contestatorului A. a depus la dosar o cerere de modificare a cererii de
ÎCCJ 2024-03-19
0,93
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 1549/2024
moment ce Biroul Electoral Central, terțul menționat de art. 212 alin. (2) C. civ., a fost încunoștințat cu privire la aceste două hotărâri, ele îi sunt opozabile și nu pot să fie ignorate. În fine, petentul susține că decizia contestată a
ÎCCJ 2019-03-08
0,93
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 1262/2019
16 alin. (4) teza a II-a, precizează în mod explicit faptul că domnul C. are calitatea de Președinte al partidului, având funcții reprezentative și de negociere politică. Contestatorii au solicitat să se dispună admiterea contestației, desf
{# Case pages are where organic search lands. Ask for an account here — with what the account is actually worth — instead of sending a first-time reader straight to a price list. #}
Cont gratuit

Caută în toată jurisprudența, nu doar în această hotărâre.

Contul gratuit ridică limita la 40 de căutări pe zi, deschide căutarea semantică în română, rusă și engleză și 3 întrebări zilnice către asistentul AI. Fără card.

Sursă