ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 3621/2012

Asupra contestației de față; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: 1. Decizia B.E.C. contestată Prin Decizia nr. 1 din 17 septembrie 2012, B.E.C. a admis protocolul de constituire a Alianței Electorale „ A.R.D. Pentru a hotărî astfel, B.E.C. a reținut, în esență, că P.D.L., prin președinte V.B. a formulat cerere de admitere a protocolului de constituire a Alianței Electorale dintre P. D.L, F.C. și P.N.Ț.C.D., cu denumirea „A.R.D.”, cerere ce a fost înregistrată la B.E.C.

cu nr. 1/PAE/ B.E.C.2012/P din 16 septembrie 2012. B.E.C., având în vedere că cele trei părți semnatare ale protocolului de constituire a Alianței Electorale „ A.R.D.” sunt partide înregistrate în Registrul partidelor politice la pozițiile nr. 3, 4 și 35, a constatat că protocolul de constituire a alianței electorale este întocmit și depus cu respectarea prevederilor art. 9¹ alin. (1) și (2) din Legea nr. 35/2008 pentru alegerea Camerei Deputaților și a Senatului și pentru modificarea și completarea Legii nr. 67/2004 pentru alegerea autorităților administrației publice locale, a Legii administrației publice locale nr. 215/2001 și a Legii nr. 393/2004 privind Statul aleșilor Locali, cu modificările și completările ulterioare.

2. Contestația P.N.Ț.C.D. Împotriva Deciziei B.E.C. nr. 1 din 17 septembrie 2012, prin care s-a admis Protocolul de constituire al A.R.D., s-a formulat contestație înregistrată la această instanță la nr. 5946 din 1 decembrie 2012 de către P.N.C.Ț.D., prin Președinte, Vicepreședinte și Președintele Consiliului National de Conducere, ulterior, depunându-se precizări ale contestației (filele 129,140- 142 și 201 dosar) prin care s-a arătat că Vicepreședinte P.N.Ț.C.D. d-na A.S.U. și Președintele Consiliului National de Conducere al Partidului, dl. O.L. înțeleg să susțină contestația în nume propriu. În esență, contestatorii au arătat că dl. A.P. semnatarul din partea P.N.C.Ț.D. a Protocolului autorizat prin decizia B.E.C.

contestată, nu avea calitatea de a reprezenta Partidul și de a-l angaja în această Alianță, deoarece a demisionat din funcția de Vicepreședinte al Partidului și nici nu a avut aprobarea Consiliului National de Conducere conform art. 45 din Statutul Partidului. De asemenea, s-a învederat că nici dl. M.R.U., care a devenit de curând Președintele Partidului Forta Civica, parte în Alianța a cărei constituire a fost contestată, nu avea calitatea de reprezentat al acestei formațiuni politice, deși a semnat Protocolul de înființare al A.R.D. care reprezentant al F.C., cu toate că era numai „împuternicitul” reprezentantului legal al Partidului, dl. I. La termenul de judecată din 18 septembrie 2012, dl. A.P., reprezentantul P.N.Ț.C.D.

la semnarea și constituirea A.F.D. a invocat excepția lipsei calității de reprezentanți legali pentru contestatorii A.S.U. - Vicepreședinte P.N.Ț.C.D. și O.L. - Președintele Consiliului National de Conducere al Partidului, învederând ca aceștia au fost excluși din Partid și nici nu figurează înscriși ca membrii în conducerea P.N.Ț.C.D., în Registrul Partidelor Politice. 3. Considerentele Înaltei Curți asupra contestației Analizând Decizia B.E.C. nr. 1/2012 prin care s-a admis Protocolul de constituire a A.R.D., prin prisma motivelor invocate, ținând conte de dispozițiile legale incidente, precum și de înscrisurile depuse la dosar, Înalta Curte constată următoarele: Excepția lipsei calității de reprezentant al P.N.Ț.C.D.

invocată de dl. A.P. în privința Vicepreședintei și Președintelui Consiliului National de Conducere al partidului este nefondată, în raport cu dispozițiile art. 9 1 pct. 4 din Legea nr. 35/2008 pentru alegerea Camerei Deputaților și a Senatului, potrivit cărora orice persoană fizică interesată poate contesta la Înalta Curte de Casatie si Justitie, decizia B.E.C. de admitere a Protocolului de Constituire a unei alianțe electorale. Față de împrejurarea ca ambii contestatori au precizat că înțeleg să susțină în nume propriu contestația cu care au investit instanța de judecată, în temeiul art. 137 C. proc. civ., Înalta Curte va respinge excepțiile invocate de dl. A.P. Pe fondul contestației precizate, se reține că în conformitate cu prevederile art. 9 1 alin. (3) din Legea nr. 35/2008, B.E.C.

investit cu o solicitare privind admiterea Protocolului de constituire a unei alianțe electorale, se pronunță în ședință publică asupra admiterii sau respingerii Protocolului de constituire a alianței, în termen de 24 de ore de la depunerea acestuia. Art. 9 1 alin. (4) din același act normativ prevede că decizia B.E.C. de admitere a Protocolului de constituire a alianței electorale poate fi contestată de orice persoană fizică sau juridică interesată la Înalta Curte de Casație și Justiție, în termen de 24 de ore de la pronunțare. În privința procedurii de soluționare, art. 70 din Legea nr. 35/2008 dispune că judecarea contestațiilor și altor cereri privind procesul electoral se face potrivit regulilor stabilite de lege pentru Ordonanța Președințială, respectiv de urgență, fără prejudecarea fondului dreptului dedus judecății, conforma art. 581 C. proc.

civ., cu participarea obligatorie a procurorului. Prin urmare, legiuitorul a reglementat o procedură specială, urgentă, de soluționare a contestațiilor în procesul electoral, care trebuie să respecte termenele scurte și imperative, stabilite atât prin lege dar și prin H.G. nr. 888/2012 publicată în M. Of. nr. 641 din 10 septembrie 2012, prin care, în cazul de față, s-a aprobat calendarul electoral, instanța urmând a verifica sumar, aparența de legalitate a Protocolului de constituire a unei alianțe, prin prisma dispozițiilor legii speciale în materie electorală, rațiunea legiuitorului în stabilirea unei asemenea proceduri fiind aceea de a nu împiedica accesul competitorilor la alegeri.

Așa cum rezultă din art. 2 pct. 7 din Legea nr. 35/2008, care definește noțiunea de alianță electorală și art. 9 1 pct. 1 și 2 din aceeași lege, pentru admiterea Protocolului de constituire a unei alianțe electorale în scopul participării la alegerile pentru Camera Deputaților și Senat, B.E.C. avea obligația să verifice dacă respectiva alianță este formată din partide politice, alianțe politice și/ sau organizații ale cetățenilor aparținând minorităților naționale care au fost legal înființate, în cazul partidelor politice existând condiția ca acestea să fie înscrise în Registrul partidelor politice, conform Legii partidelor politice nr. 14/2003 republicată și cerința depunerii Protocolului de constituire a alianței, în termen de 48 de ore de la înființarea B.E.C.

Aceste condiții au fost verificate de către B.E.C., Protocolul de constituire a alianței F.C. fiind depus la data de 16 septembrie 2012 (fila 12 dosar), iar după verificarea legalei înregistrări a partidelor politice care compun această alianță, prin Decizia nr. 1 din 17 septembrie 2012 B.E.C. a admis Protocolul de constituire a alianței electorale „A.R.D.”, în termenul legal. Raportat la dispozițiile legale incidente prezentate anterior, Înalta Curte apreciază că nu pot fi primite motivele de nelegalitate invocate de contestatari cu referire la forma și conținutul „Protocolului”, atâta timp cât nici în sarcina B.E.C. legiuitorul nu a prevăzut în mod expres o asemenea obligație și mai mult, nu a indicat, sub sancțiuni specifice sau motive de nulitate, care sunt cerințele de fond și /sau de formă care ar trebui îndeplinite de un atare înscris.

În plus, Înalta Curte mai reține că argumentele prezentate de contestatori nu sunt dovedite prin înscrisurile depuse la dosar, aparența dreptului fiind în favoarea semnatarului contestat al Protocolului. Astfel, dl. A.P. figurează înscris ca Președinte al P.N.Ț.C.D., conform ultimei mențiuni din data de 15 decembrie 2010 din Registrul Partidelor Politice al Tribunalului București, efectuată în baza sentinței civile nr. 35 din 15 decembrie 2012 a Tribunalului București, rămasă irevocabilă prin Decizia nr. 1850 din 21 decembrie 2011 a Curții de Apel București, secția a III-a civilă (fila 177 și 180 – 200 dosar), neexistând după această dată alte mențiuni contrare. Instanța observă că demisia dl. A.P.

din funcția de Vicepreședinte al P.N.Ț.C.D. (invocată de contestator în motivarea excepției lipsei calității de reprezentant al partidului pentru această persoană) nu poartă nici un număr și nici o dată de înregistrare și nici nu a fost înregistrată în Registrul Partidelor Politice. De altfel, Președintele P.N.Ț.C.D.- V.L., care figurează între contestatari, nici nu a semnat contestația. La dosarul cauzei s-a depus hotărârea Consiliului National de Conducere al P.N.Ț.C.D. nr. 1 din 15 iulie 2012 prin care s-a aprobat participarea Partidului într-o alianță electorală împreună cu P.D.L. și P.F.C., în baza art. 45 lit. i) din Statutul Partidului - art. 1 din hotărâre, fiind desemnat dl. A.P. să angajeze politic Partidul și să semneze documentele de constituire a alianței, în temeiul art. 47 lit. a), e) și g) din Statutul Partidului.

Se reține că nici nu s-ar putea cenzura în cadrul restrâns al unei contestații formulată în temeiul Legii nr. 35/2008 art. 9 1 alin. (4) voința politică, efectivă, a unui partid de a participa la alegerile parlamentare într-o alianță electorală pe motive formale, legate exclusiv de calitatea de reprezentant a semnatarului Protocolului alianței, din moment ce Partidul nu a denunțat respectivul Protocol, neclaritățile invocate, privitoare la conducerea Partidului neputând fi tranșate în cadrul procesual al unei contestații electorale. În privința susținerilor referitoare la împrejurarea că dl. M.R.U. – reprezentantul Partidului F.C. pentru semnarea Protocolului A.R.D. nu ar fi avut o delegație de reprezentare din partea președintelui, se constată că la dosarul cauzei s-a depus împuternicirea de reprezentare, dată de B.N.

al Partidului F.C., în componența anterioară Convenției Extraordinare din 7 septembrie 2012, d-lui M.R.U. la 12 septembrie 2012 - fila 120, inclusiv pentru reprezentarea acestei formațiuni politice la încheierea alianțelor politice și/sau electorale - lit. f) din Împuternicire, care a fost semnată de toți cei 9 membrii ai Biroului. 4. Soluția Înaltei Curți asupra contestației Față de aceste considerente, în temeiul art. 9 1 alin. (6) din Legea nr. 35/2008, Înalta Curte de Casație și Justiție va respinge contestația formulată și precizată, ca neîntemeiată.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E Respinge excepțiile invocate, ca neîntemeiate. Respinge ca neîntemeiată, contestația formulată de A.S.U. și de O.L., în nume propriu și în numele P.N.Ț.C.D., astfel cum a fost precizată, împotriva Deciziei B.E.C. nr. 1 din 17 septembrie 2012. Pronunțată în ședință publică, astăzi 19 septembrie 2012.