ÎNAPOI LA REZULTATE Înalta Curte de Casație și Justiție
Sursă originală
ÎCCJ 19.09.2012

ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 3621/2012

HOTĂRÂRE
19.09.2012
CAMERĂ
contencios
Citează această cauză
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 3621/2012 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2012)

Asupra contestației

de față;

Din

examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

B.E.C. contestată

Prin Decizia nr. 1

din 17 septembrie 2012, B.E.C. a admis protocolul de constituire a Alianței

Electorale „ A.R.D.

Pentru a

hotărî astfel, B.E.C. a reținut, în esență, că P.D.L., prin președinte V.B. a

formulat cerere de admitere a protocolului de constituire a Alianței Electorale

dintre P. D.L, F.C. și P.N.Ț.C.D., cu denumirea „A.R.D.”, cerere ce a fost

înregistrată la B.E.C. cu nr. 1/PAE/ B.E.C.2012/P din 16 septembrie 2012.

având în vedere că cele trei părți semnatare ale protocolului de constituire a

Alianței Electorale „ A.R.D.” sunt partide înregistrate în Registrul partidelor

politice la pozițiile nr. 3, 4 și 35, a constatat că protocolul de constituire

a alianței electorale este întocmit și depus cu respectarea prevederilor art. 9¹

alin. (1) și (2) din Legea nr. 35/2008 pentru alegerea Camerei Deputaților și a

Senatului și pentru modificarea și completarea Legii nr. 67/2004 pentru

alegerea autorităților administrației publice locale, a Legii administrației

publice locale nr. 215/2001 și a Legii nr. 393/2004 privind Statul aleșilor

Locali, cu modificările și completările ulterioare.

2.

Contestația P.N.Ț.C.D.

Împotriva

Deciziei B.E.C. nr. 1 din 17 septembrie 2012, prin care s-a admis Protocolul de

constituire al A.R.D., s-a formulat contestație înregistrată la această

instanță la nr. 5946 din 1 decembrie 2012 de către P.N.C.Ț.D., prin Președinte,

Vicepreședinte și Președintele Consiliului National de Conducere, ulterior, depunându-se

precizări ale contestației (filele 129,140- 142 și 201 dosar) prin care s-a

arătat că Vicepreședinte P.N.Ț.C.D. d-na A.S.U. și Președintele Consiliului National

de Conducere al Partidului, dl. O.L. înțeleg să susțină contestația în nume

propriu.

În

esență, contestatorii au arătat că dl. A.P. semnatarul din partea P.N.C.Ț.D. a

Protocolului autorizat prin decizia B.E.C. contestată, nu avea calitatea de a

reprezenta Partidul și de a-l angaja în această Alianță, deoarece a demisionat

din funcția de Vicepreședinte al Partidului și nici nu a avut aprobarea Consiliului

National de Conducere conform art. 45 din Statutul Partidului.

De

asemenea, s-a învederat că nici dl. M.R.U., care a devenit de curând

Președintele Partidului Forta Civica, parte în Alianța a cărei constituire a

fost contestată, nu avea calitatea de reprezentat al acestei formațiuni

politice, deși a semnat Protocolul de înființare al A.R.D. care reprezentant al

F.C., cu toate că era numai „împuternicitul” reprezentantului legal al

Partidului, dl. I.

La

termenul de judecată din 18 septembrie 2012, dl. A.P., reprezentantul P.N.Ț.C.D.

la semnarea și constituirea A.F.D. a invocat excepția lipsei calității de

reprezentanți legali pentru contestatorii A.S.U. - Vicepreședinte P.N.Ț.C.D. și

O.L. - Președintele Consiliului National de Conducere al Partidului, învederând

ca aceștia au fost excluși din Partid și nici nu figurează înscriși ca membrii

în conducerea P.N.Ț.C.D., în Registrul Partidelor Politice.

Înaltei Curți asupra contestației

Analizând

Decizia B.E.C. nr. 1/2012 prin care s-a admis Protocolul de constituire a

A.R.D., prin prisma motivelor invocate, ținând conte de dispozițiile legale

incidente, precum și de înscrisurile depuse la dosar, Înalta Curte constată

următoarele:

Excepția

lipsei calității de reprezentant al P.N.Ț.C.D. invocată de dl. A.P. în privința

Vicepreședintei și Președintelui Consiliului National de Conducere al

partidului este nefondată, în raport cu dispozițiile art. 9

1

pct. 4 din

Legea nr. 35/2008 pentru alegerea Camerei Deputaților și a Senatului, potrivit

cărora orice persoană fizică interesată poate contesta la Înalta Curte de Casatie

si Justitie, decizia B.E.C. de admitere a Protocolului de Constituire a unei

alianțe electorale.

Față de

împrejurarea ca ambii contestatori au precizat că înțeleg să susțină în nume

propriu contestația cu care au investit instanța de judecată, în temeiul art. 137

Pe

fondul contestației precizate, se reține că în conformitate cu prevederile art.

9

1

alin. (3) din Legea nr. 35/2008, B.E.C. investit cu o solicitare

privind admiterea Protocolului de constituire a unei alianțe electorale, se

pronunță în ședință publică asupra admiterii sau respingerii Protocolului de

constituire a alianței, în termen de 24 de ore de la depunerea acestuia.

Art. 9

1

alin. (4) din același act normativ prevede că decizia B.E.C. de admitere a Protocolului

de constituire a alianței electorale poate fi contestată de orice persoană

fizică sau juridică interesată la Înalta Curte de Casație și Justiție, în

termen de 24 de ore de la pronunțare.

În

privința procedurii de soluționare, art. 70 din Legea nr. 35/2008 dispune că

judecarea contestațiilor și altor cereri privind procesul electoral se face

potrivit regulilor stabilite de lege pentru Ordonanța Președințială, respectiv

de urgență, fără prejudecarea fondului dreptului dedus judecății, conforma art.

581 C. proc. civ., cu participarea obligatorie a procurorului.

Prin

urmare, legiuitorul a reglementat o procedură specială, urgentă, de soluționare

a contestațiilor în procesul electoral, care trebuie să respecte termenele

scurte și imperative, stabilite atât prin lege dar și prin H.G. nr. 888/2012

publicată în M. Of. nr. 641 din 10 septembrie 2012, prin care, în cazul de față,

s-a aprobat calendarul electoral, instanța urmând a verifica sumar, aparența de

legalitate a Protocolului de constituire a unei alianțe, prin prisma

dispozițiilor legii speciale în materie electorală, rațiunea legiuitorului în

stabilirea unei asemenea proceduri fiind aceea de a nu împiedica accesul competitorilor

la alegeri.

Așa cum

rezultă din art. 2 pct. 7 din Legea nr. 35/2008, care definește noțiunea de

alianță electorală și art. 9

1

pct. 1 și 2 din aceeași lege, pentru

admiterea Protocolului de constituire a unei alianțe electorale

în scopul participării la alegerile pentru Camera Deputaților și

Senat, B.E.C. avea obligația să verifice dacă respectiva alianță este formată

din partide politice, alianțe politice și/ sau organizații ale cetățenilor

aparținând minorităților naționale care au fost legal înființate, în cazul

partidelor politice existând condiția ca acestea să fie înscrise în Registrul

partidelor politice, conform Legii partidelor politice nr. 14/2003 republicată

și cerința depunerii Protocolului de constituire a alianței, în termen de 48 de

ore de la înființarea B.E.C.

Aceste condiții

au fost verificate de către B.E.C., Protocolul de constituire a alianței F.C.

fiind depus la data de 16 septembrie 2012 (fila 12 dosar), iar după verificarea

legalei înregistrări a partidelor politice care compun această alianță, prin

Decizia nr. 1 din 17 septembrie 2012 B.E.C. a admis Protocolul de constituire a

alianței electorale „A.R.D.”, în termenul legal.

Raportat

la dispozițiile legale incidente prezentate anterior, Înalta Curte apreciază că

nu pot fi primite motivele de nelegalitate invocate de contestatari cu referire

la forma și conținutul „Protocolului”, atâta timp cât nici în sarcina B.E.C. legiuitorul

nu a prevăzut în mod expres o asemenea obligație și mai mult, nu a indicat, sub

sancțiuni specifice sau motive de nulitate, care sunt cerințele de fond și /sau

de formă care ar trebui îndeplinite de un atare înscris.

În plus,

Înalta Curte mai reține că argumentele prezentate de contestatori nu sunt

dovedite prin înscrisurile depuse la dosar, aparența dreptului fiind în

favoarea semnatarului contestat al Protocolului.

Astfel,

dl. A.P. figurează înscris ca Președinte al P.N.Ț.C.D., conform ultimei

mențiuni din data de 15 decembrie 2010 din Registrul Partidelor Politice al

Tribunalului București, efectuată în baza sentinței civile nr. 35 din 15

decembrie 2012 a Tribunalului București, rămasă irevocabilă prin Decizia nr. 1850

din 21 decembrie 2011 a Curții de Apel București, secția a III-a civilă (fila

177 și 180 – 200 dosar), neexistând după această dată alte mențiuni contrare.

Instanța

observă că demisia dl. A.P. din funcția de Vicepreședinte al P.N.Ț.C.D.

(invocată de contestator în motivarea excepției lipsei calității de

reprezentant al partidului pentru această persoană) nu poartă nici un număr și

nici o dată de înregistrare și nici nu a fost înregistrată în Registrul

Partidelor Politice.

De

altfel, Președintele P.N.Ț.C.D.- V.L., care figurează între contestatari, nici nu

a semnat contestația.

La

dosarul cauzei s-a depus hotărârea Consiliului National de Conducere al P.N.Ț.C.D.

nr. 1 din 15 iulie 2012 prin care s-a aprobat participarea Partidului într-o

alianță electorală împreună cu P.D.L. și P.F.C., în baza art. 45 lit. i) din

Statutul Partidului - art. 1 din hotărâre, fiind desemnat dl. A.P. să angajeze

politic Partidul și să semneze documentele de constituire a alianței, în

temeiul art. 47 lit. a), e) și g) din Statutul Partidului.

Se

reține că nici nu s-ar putea cenzura în cadrul restrâns al unei contestații formulată

în temeiul Legii nr. 35/2008 art. 9

1

alin. (4) voința politică,

efectivă, a unui partid de a participa la alegerile parlamentare într-o alianță

electorală pe motive formale, legate exclusiv de calitatea de reprezentant a

semnatarului Protocolului alianței, din moment ce Partidul nu a denunțat

respectivul Protocol, neclaritățile invocate, privitoare la conducerea

Partidului neputând fi tranșate în cadrul procesual al unei contestații

electorale.

În

privința susținerilor referitoare la împrejurarea că dl. M.R.U. –

reprezentantul Partidului F.C. pentru semnarea Protocolului A.R.D. nu ar fi avut

o delegație de reprezentare din partea președintelui, se constată că la dosarul

cauzei s-a depus împuternicirea de reprezentare, dată de B.N. al Partidului F.C.,

în componența anterioară Convenției Extraordinare din 7 septembrie 2012, d-lui

M.R.U. la 12 septembrie 2012 - fila 120, inclusiv pentru reprezentarea acestei

formațiuni politice la încheierea alianțelor politice și/sau electorale - lit. f)

din Împuternicire, care a fost semnată de toți cei 9 membrii ai Biroului.

Înaltei Curți asupra contestației

Față de

aceste considerente, în temeiul art. 9

1

alin. (6) din Legea nr. 35/2008,

Înalta Curte de Casație și Justiție va respinge contestația formulată și

precizată, ca neîntemeiată.

Respinge

excepțiile invocate, ca neîntemeiate.

Respinge

ca neîntemeiată, contestația formulată de A.S.U. și de O.L., în nume propriu și

în numele P.N.Ț.C.D., astfel cum a fost precizată, împotriva Deciziei B.E.C. nr.

1 din 17 septembrie 2012.

Pronunțată

în ședință publică, astăzi 19 septembrie 2012.

§ Cauze similare

Grupate prin similitudine semantică

5 cauze
ÎCCJ 2012-09-19
0,96
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 3613/2012
Asupra contestației de față; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin cererea înregistrată la această instanță la data de 18 septembrie 2012, precizată și completată la 19 septembrie 2012, reclamanții G.M. și R.R., în
ÎCCJ 2012-09-19
0,94
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 3614/2012
9 1 alin. (4) din Legea nr. 35/2008. Înainte de a păși la analiza criticilor propriu-zise referitoare la denumirea alianței electorale a cărei protocol de constituire a fost admis prin decizia BEC contestată, Înalta Curte consideră că se im
ÎCCJ 2012-04-12
0,93
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 1983/2012
Asupra contestației de față; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: I. Circumstanțele cauzei 1. Obiectul contestației Prin procesul-verbal din 3 aprilie 2012, B.E.C. (denumit în continuare, în cuprinsul prezentei decizii
ÎCCJ 2012-12-11
0,93
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 5275/2012
B.E.C. și a dispus modificarea procesului verbal în sensul includerii reprezentantului P.C. ca membru B.E.C. Pentru a hotărî astfel, Înalta Curte a reținut următoarele considerente: Legea nr. 67/2004 reglementează regimul alegerilor pentru
ÎCCJ 2024-03-19
0,93
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 1549/2024
moment ce Biroul Electoral Central, terțul menționat de art. 212 alin. (2) C. civ., a fost încunoștințat cu privire la aceste două hotărâri, ele îi sunt opozabile și nu pot să fie ignorate. În fine, petentul susține că decizia contestată a
Sursă