ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 3621/2012
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 3621/2012 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2012)
Asupra contestației
de față;
Din
examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Decizia
B.E.C. contestată
Prin Decizia nr. 1
din 17 septembrie 2012, B.E.C. a admis protocolul de constituire a Alianței
Electorale „ A.R.D.
Pentru a
hotărî astfel, B.E.C. a reținut, în esență, că P.D.L., prin președinte V.B. a
formulat cerere de admitere a protocolului de constituire a Alianței Electorale
dintre P. D.L, F.C. și P.N.Ț.C.D., cu denumirea „A.R.D.”, cerere ce a fost
înregistrată la B.E.C. cu nr. 1/PAE/ B.E.C.2012/P din 16 septembrie 2012.
B.E.C.,
având în vedere că cele trei părți semnatare ale protocolului de constituire a
Alianței Electorale „ A.R.D.” sunt partide înregistrate în Registrul partidelor
politice la pozițiile nr. 3, 4 și 35, a constatat că protocolul de constituire
a alianței electorale este întocmit și depus cu respectarea prevederilor art. 9¹
alin. (1) și (2) din Legea nr. 35/2008 pentru alegerea Camerei Deputaților și a
Senatului și pentru modificarea și completarea Legii nr. 67/2004 pentru
alegerea autorităților administrației publice locale, a Legii administrației
publice locale nr. 215/2001 și a Legii nr. 393/2004 privind Statul aleșilor
Locali, cu modificările și completările ulterioare.
2.
Contestația P.N.Ț.C.D.
Împotriva
Deciziei B.E.C. nr. 1 din 17 septembrie 2012, prin care s-a admis Protocolul de
constituire al A.R.D., s-a formulat contestație înregistrată la această
instanță la nr. 5946 din 1 decembrie 2012 de către P.N.C.Ț.D., prin Președinte,
Vicepreședinte și Președintele Consiliului National de Conducere, ulterior, depunându-se
precizări ale contestației (filele 129,140- 142 și 201 dosar) prin care s-a
arătat că Vicepreședinte P.N.Ț.C.D. d-na A.S.U. și Președintele Consiliului National
de Conducere al Partidului, dl. O.L. înțeleg să susțină contestația în nume
propriu.
În
esență, contestatorii au arătat că dl. A.P. semnatarul din partea P.N.C.Ț.D. a
Protocolului autorizat prin decizia B.E.C. contestată, nu avea calitatea de a
reprezenta Partidul și de a-l angaja în această Alianță, deoarece a demisionat
din funcția de Vicepreședinte al Partidului și nici nu a avut aprobarea Consiliului
National de Conducere conform art. 45 din Statutul Partidului.
De
asemenea, s-a învederat că nici dl. M.R.U., care a devenit de curând
Președintele Partidului Forta Civica, parte în Alianța a cărei constituire a
fost contestată, nu avea calitatea de reprezentat al acestei formațiuni
politice, deși a semnat Protocolul de înființare al A.R.D. care reprezentant al
F.C., cu toate că era numai „împuternicitul” reprezentantului legal al
Partidului, dl. I.
La
termenul de judecată din 18 septembrie 2012, dl. A.P., reprezentantul P.N.Ț.C.D.
la semnarea și constituirea A.F.D. a invocat excepția lipsei calității de
reprezentanți legali pentru contestatorii A.S.U. - Vicepreședinte P.N.Ț.C.D. și
O.L. - Președintele Consiliului National de Conducere al Partidului, învederând
ca aceștia au fost excluși din Partid și nici nu figurează înscriși ca membrii
în conducerea P.N.Ț.C.D., în Registrul Partidelor Politice.
Considerentele
Înaltei Curți asupra contestației
Analizând
Decizia B.E.C. nr. 1/2012 prin care s-a admis Protocolul de constituire a
A.R.D., prin prisma motivelor invocate, ținând conte de dispozițiile legale
incidente, precum și de înscrisurile depuse la dosar, Înalta Curte constată
următoarele:
Excepția
lipsei calității de reprezentant al P.N.Ț.C.D. invocată de dl. A.P. în privința
Vicepreședintei și Președintelui Consiliului National de Conducere al
partidului este nefondată, în raport cu dispozițiile art. 9
1
pct. 4 din
Legea nr. 35/2008 pentru alegerea Camerei Deputaților și a Senatului, potrivit
cărora orice persoană fizică interesată poate contesta la Înalta Curte de Casatie
si Justitie, decizia B.E.C. de admitere a Protocolului de Constituire a unei
alianțe electorale.
Față de
împrejurarea ca ambii contestatori au precizat că înțeleg să susțină în nume
propriu contestația cu care au investit instanța de judecată, în temeiul art. 137
C. proc. civ., Înalta Curte va respinge excepțiile invocate de dl. A.P.
Pe
fondul contestației precizate, se reține că în conformitate cu prevederile art.
9
1
alin. (3) din Legea nr. 35/2008, B.E.C. investit cu o solicitare
privind admiterea Protocolului de constituire a unei alianțe electorale, se
pronunță în ședință publică asupra admiterii sau respingerii Protocolului de
constituire a alianței, în termen de 24 de ore de la depunerea acestuia.
Art. 9
1
alin. (4) din același act normativ prevede că decizia B.E.C. de admitere a Protocolului
de constituire a alianței electorale poate fi contestată de orice persoană
fizică sau juridică interesată la Înalta Curte de Casație și Justiție, în
termen de 24 de ore de la pronunțare.
În
privința procedurii de soluționare, art. 70 din Legea nr. 35/2008 dispune că
judecarea contestațiilor și altor cereri privind procesul electoral se face
potrivit regulilor stabilite de lege pentru Ordonanța Președințială, respectiv
de urgență, fără prejudecarea fondului dreptului dedus judecății, conforma art.
581 C. proc. civ., cu participarea obligatorie a procurorului.
Prin
urmare, legiuitorul a reglementat o procedură specială, urgentă, de soluționare
a contestațiilor în procesul electoral, care trebuie să respecte termenele
scurte și imperative, stabilite atât prin lege dar și prin H.G. nr. 888/2012
publicată în M. Of. nr. 641 din 10 septembrie 2012, prin care, în cazul de față,
s-a aprobat calendarul electoral, instanța urmând a verifica sumar, aparența de
legalitate a Protocolului de constituire a unei alianțe, prin prisma
dispozițiilor legii speciale în materie electorală, rațiunea legiuitorului în
stabilirea unei asemenea proceduri fiind aceea de a nu împiedica accesul competitorilor
la alegeri.
Așa cum
rezultă din art. 2 pct. 7 din Legea nr. 35/2008, care definește noțiunea de
alianță electorală și art. 9
1
pct. 1 și 2 din aceeași lege, pentru
admiterea Protocolului de constituire a unei alianțe electorale
în scopul participării la alegerile pentru Camera Deputaților și
Senat, B.E.C. avea obligația să verifice dacă respectiva alianță este formată
din partide politice, alianțe politice și/ sau organizații ale cetățenilor
aparținând minorităților naționale care au fost legal înființate, în cazul
partidelor politice existând condiția ca acestea să fie înscrise în Registrul
partidelor politice, conform Legii partidelor politice nr. 14/2003 republicată
și cerința depunerii Protocolului de constituire a alianței, în termen de 48 de
ore de la înființarea B.E.C.
Aceste condiții
au fost verificate de către B.E.C., Protocolul de constituire a alianței F.C.
fiind depus la data de 16 septembrie 2012 (fila 12 dosar), iar după verificarea
legalei înregistrări a partidelor politice care compun această alianță, prin
Decizia nr. 1 din 17 septembrie 2012 B.E.C. a admis Protocolul de constituire a
alianței electorale „A.R.D.”, în termenul legal.
Raportat
la dispozițiile legale incidente prezentate anterior, Înalta Curte apreciază că
nu pot fi primite motivele de nelegalitate invocate de contestatari cu referire
la forma și conținutul „Protocolului”, atâta timp cât nici în sarcina B.E.C. legiuitorul
nu a prevăzut în mod expres o asemenea obligație și mai mult, nu a indicat, sub
sancțiuni specifice sau motive de nulitate, care sunt cerințele de fond și /sau
de formă care ar trebui îndeplinite de un atare înscris.
În plus,
Înalta Curte mai reține că argumentele prezentate de contestatori nu sunt
dovedite prin înscrisurile depuse la dosar, aparența dreptului fiind în
favoarea semnatarului contestat al Protocolului.
Astfel,
dl. A.P. figurează înscris ca Președinte al P.N.Ț.C.D., conform ultimei
mențiuni din data de 15 decembrie 2010 din Registrul Partidelor Politice al
Tribunalului București, efectuată în baza sentinței civile nr. 35 din 15
decembrie 2012 a Tribunalului București, rămasă irevocabilă prin Decizia nr. 1850
din 21 decembrie 2011 a Curții de Apel București, secția a III-a civilă (fila
177 și 180 – 200 dosar), neexistând după această dată alte mențiuni contrare.
Instanța
observă că demisia dl. A.P. din funcția de Vicepreședinte al P.N.Ț.C.D.
(invocată de contestator în motivarea excepției lipsei calității de
reprezentant al partidului pentru această persoană) nu poartă nici un număr și
nici o dată de înregistrare și nici nu a fost înregistrată în Registrul
Partidelor Politice.
De
altfel, Președintele P.N.Ț.C.D.- V.L., care figurează între contestatari, nici nu
a semnat contestația.
La
dosarul cauzei s-a depus hotărârea Consiliului National de Conducere al P.N.Ț.C.D.
nr. 1 din 15 iulie 2012 prin care s-a aprobat participarea Partidului într-o
alianță electorală împreună cu P.D.L. și P.F.C., în baza art. 45 lit. i) din
Statutul Partidului - art. 1 din hotărâre, fiind desemnat dl. A.P. să angajeze
politic Partidul și să semneze documentele de constituire a alianței, în
temeiul art. 47 lit. a), e) și g) din Statutul Partidului.
Se
reține că nici nu s-ar putea cenzura în cadrul restrâns al unei contestații formulată
în temeiul Legii nr. 35/2008 art. 9
1
alin. (4) voința politică,
efectivă, a unui partid de a participa la alegerile parlamentare într-o alianță
electorală pe motive formale, legate exclusiv de calitatea de reprezentant a
semnatarului Protocolului alianței, din moment ce Partidul nu a denunțat
respectivul Protocol, neclaritățile invocate, privitoare la conducerea
Partidului neputând fi tranșate în cadrul procesual al unei contestații
electorale.
În
privința susținerilor referitoare la împrejurarea că dl. M.R.U. –
reprezentantul Partidului F.C. pentru semnarea Protocolului A.R.D. nu ar fi avut
o delegație de reprezentare din partea președintelui, se constată că la dosarul
cauzei s-a depus împuternicirea de reprezentare, dată de B.N. al Partidului F.C.,
în componența anterioară Convenției Extraordinare din 7 septembrie 2012, d-lui
M.R.U. la 12 septembrie 2012 - fila 120, inclusiv pentru reprezentarea acestei
formațiuni politice la încheierea alianțelor politice și/sau electorale - lit. f)
din Împuternicire, care a fost semnată de toți cei 9 membrii ai Biroului.
Soluția
Înaltei Curți asupra contestației
Față de
aceste considerente, în temeiul art. 9
1
alin. (6) din Legea nr. 35/2008,
Înalta Curte de Casație și Justiție va respinge contestația formulată și
precizată, ca neîntemeiată.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge
excepțiile invocate, ca neîntemeiate.
Respinge
ca neîntemeiată, contestația formulată de A.S.U. și de O.L., în nume propriu și
în numele P.N.Ț.C.D., astfel cum a fost precizată, împotriva Deciziei B.E.C. nr.
1 din 17 septembrie 2012.
Pronunțată
în ședință publică, astăzi 19 septembrie 2012.