ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 3831/2009

Asupra recursului de față;

În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Prin Rechizitoriul nr. 188/P/2007 din 15 aprilie 2008 al Parchetului de pe lângă Tribunalul Caraș-Severin, inculpatul P.I. a fost trimis în judecată pentru săvârșirea infracțiunilor prevăzute de art. 139

6

alin. (1) lit. a), alin. (2) și art. 139

9

din Legea nr. 8/1996 privind drepturile de autor și drepturile conexe.

În fapt, s-a reținut să la data de 27 martie 2007, inculpatul a fost depistat de organele de poliție deținând în locuința sa un calculator performant cu ajutorul căruia inscripționa DVD-uri tip videograme și fonograme (muzică și filme), precum și un scaner performant cu ajutorul căruia confecționa coperțile, el comercializând operele piratate direct de la domiciliul său din municipiul Reșița; totodată, inculpatul deținea pe hard-discul aceluiași computer, programe soft fără a avea licența producătorilor.

Prin Sentința penală nr. 83 din 11 noiembrie 2008, pronunțată în Dosarul nr. 940/115/2008 al Tribunalului Caraș-Severin, inculpatul a fost achitat, în baza art. 11 pct. 2 lit. a) raportat la art. 10 lit. d) C. proc. pen. pentru săvârșirea infracțiunilor prevăzute de art. 139

6

alin. (1) lit. a) din Legea nr. 8/1996 și art. 139

6

alin. (2) din aceeași lege.

În baza art. 11 pct. 2 lit. a) raportat la art. 10 lit. b

1

) C. proc. pen. și art. 18

1

C. pen., a achitat același inculpat pentru infracțiunea prev. și ped. de art. 139

9

din Legea nr. 8/1996.

În baza art. 91 C. pen. a aplicat inculpatului P.I. o amendă administrativă de 100 RON.

În baza art. 14, 346 C. proc. pen. raportat la art. 998 - 999 C. civ. a admis în parte acțiunea civilă formulată în cauză de partea civilă M.C. și a obligat inculpatul să plătească acestei părți civile echivalentul în lei la data plății al sumei de 1.550 euro.

A respins celelalte pretenții ale părții civile M.C.

A respins acțiunile civile formulate de părțile civile U.P.F.R. București, A.D.P.F.R. București și R. București.

În baza art. 118 lit. b) C. pen. raportat la art. 139 alin. (14) lit. b) din Legea nr. 8/1996 cu modificările și completările ulterioare a dispus confiscarea specială și distrugerea, pe cheltuiala inculpatului, a hard-discului, capacitate 40 Gb specificat la pct. 7 din Raportul de constatare tehnico-științifică O.R.D.A. nr. 7180 din 3 octombrie 2007.

În baza art. 118 lit. b) C. pen. raportat la art. 139 alin. (14) lit. c) din Legea nr. 8/1996 cu modificările și completările ulterioare a dispus confiscarea specială, distrugerea, pe cheltuiala inculpatului, a următoarelor produse pirat și produs defecte:

- 3 bucăți compact discuri specificate la pct. 1 din Raportul de constatare tehnico-științifică O.R.D.A. nr. 7180 din 3 octombrie 2007;

- 2 bucăți compact discuri specificate la pct. 2 din Raportul de constatare tehnico-științifică O.R.D.A. nr. 7180 din 3 octombrie 2007;

- 3 bucăți compact discuri specificate la pct. 4 din Raportul de constatare tehnico-științifică O.R.D.A. nr. 7180 din 3 octombrie 2007;

- 16 bucăți compact discuri specificate la pct. 5 din Raportul de constatare tehnico-științifică O.R.D.A. nr. 7180 din 3 octombrie 2007;

- 425 DVD-uri specificate la pct. 6 din Raportul de constatare tehnico-științifică O.R.D.A. nr. 7180 din 3 octombrie 2007 și evidențiate în Anexa 2 la raport;

- 2 bucăți DVD-uri și 12 bucăți CD-uri specificate la pct. 4 din Raportul constatare tehnico-științifică O.R.D.A. nr. 7180 din 3 octombrie 2007 și evidențiate în Anexa 3 la raport;

- 14 bucăți DVD-uri defecte specificate la pct. 5 din Raportul de constatare tehnico-științifică O.R.D.A. nr. 7180 din 3 octombrie 2007.

A dispus restituirea către inculpat a următoarelor produse:

- 15 bucăți compact discuri și 1 bucată DVD specificate la pct. 3 din Raportul de constatare tehnico-științifică O.R.D.A. nr. 7180 din 3 octombrie 2007;

- 25 bucăți DVD și 3 bucăți CD (blank-uri) specificate la pct. 6 din Raportul de constatare tehnico-științifică O.R.D.A. nr. 7180 din 3 octombrie 2007.

În baza art. 192 alin. (1) pct. 1 lit. d) C. proc. pen. a obligat inculpatul la 800 RON cheltuieli judiciare către stat.

Pentru a hotărî astfel, prima instanță a considerat, relativ la infracțiunea prevăzută de art. 139

6

alin. (1) lit. a) din Legea nr. 8/1996, că în cauză nu este realizat elementul material, deoarece nu s-a dovedit că inculpatul a inscripționat el însuși DVD-urile vândute, întrucât cumpărătorii nu au văzut executarea acestei operațiuni.

Cu privire la infracțiunea prevăzută de art. 139

6

alin. (2) din Legea nr. 8/1996, instanța de fond a reținut că „deși s-a făcut dovada că inculpatul a săvârșit acțiunile de oferire și deținere prevăzută de textul de incriminare, faptelor acestuia le lipsește un element esențial pentru existența laturii obiective a infracțiunii prevăzute și pedepsite de art. 139

6

alin. (2) din Legea nr. 8/1996 modificată, și anume condiția ca acțiunile să privească punctul de lucru ale persoanelor juridice".

Referitor la infracțiunea prevăzută de art. 139

9

din Legea nr. 8/1996, prima instanță a reținut că fapta inculpatului întrunește elementele constitutive ale acestei infracțiuni, însă a apreciat că sunt aplicabile dispozițiile art. 181 C. pen. cu motivarea că „inculpatul a folosit aceste programe numai pentru uzul personal, că acesta se află la prima încălcare a legii penale, și că prejudiciul produs este relativ mic”.

Împotriva hotărârii a declarat apel procurorul, care a criticat-o pentru greșita achitare a inculpatului și pentru temeiul juridic al confiscării dispuse.

Prin Decizia penală nr. 52/A din 30 aprilie 2009, pronunțată în Dosarul nr. 940/115/2008 al Curții de Apel Timișoara, secția penală, apelul procurorului a fost respins, ca nefondat, instanța de control judiciar însușindu-și considerentele și motivarea primei instanțe.

Împotriva acestei decizii penale, în termen legal a declarat recurs Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Timișoara, criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie.

Parchetul a susținut că faptelor săvârșite de inculpat și pentru care s-a dispus achitarea acestuia li s-a dat o încadrare juridică greșită, încadrarea corectă fiind cea prevăzută de art. 139

6

alin. (1) lit. a) și alin. (3), precum și de art. 139

6

alin. (2) și alin. (3) din Legea nr. 8/1996.

Al doilea motiv de recurs se referă la greșita achitare a inculpatului pentru infracțiunea prevăzută de art. 139

9

din Legea nr. 8/1996, susținându-se că, în realitate, fapta comisă prezintă pericolul social al unei infracțiuni.

În cadrul acestui motiv de recurs s-a arătat și că, în mod nejustificat, amenda administrativă aplicată inculpatului a fost orientată spre minimul prevăzut de lege.

În sfârșit, prin ultimul motiv de recurs s-a criticat temeiul juridic greșit și modul nelegal de dispunere a măsurii de siguranță a confiscării.

S-a solicitat admiterea recursului, casarea hotărârilor pronunțate și în rejudecare, condamnarea inculpatului la pedeapsa închisorii cu suspendarea condiționată a executării pedepsei pentru toate infracțiunile reținute în sarcina sa, restabilirea situației anterioare prin dispunerea și executarea ștergerii programelor instalate ilegal, conform dispozițiilor art. 170 C. proc. pen., confiscarea sumei de 35 RON de la inculpat, în temeiul art. 118 alin. (1) lit. e) C. pen.

Temeiul juridic invocat al recursului îl constituie dispozițiile art. 385

9

pct. 14, 17 C. proc. pen.

Prin concluziile orale, procurorul de ședință a completat temeiul juridic al recursului, invocând și cazurile de casare prevăzute de art. 385

9

pct. 17

1

și 18 C. proc. pen.

Procurorul a susținut criticile formulate prin motivele scrise de recurs, mai puțin solicitarea de condamnare a inculpatului pentru săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 139

6

alin. (1) lit. a) din Legea nr. 8/1996, apreciind că soluția de achitare dispusă de instanță este corectă, nefăcându-se dovada că inculpatul a inscripționat DVD-urile și CD-urile.

Examinând recursul, Înalta Curte constată că acesta este fondat pentru motivele ce se vor arăta în continuare:

Din analiza materialului probator administrat în cauză, rezultă că instanțele au comis o gravă eroare de fapt, având drept consecință pronunțarea unei hotărâri greșite de achitare a inculpatului.

Astfel, Înalta Curte constată că activitatea inculpatului P.I. de a realiza mărfuri pirat (muzică și film) și de a le distribui era subordonată unui scop comercial evident și care reiese din dovezile administrate.

Potrivit art. 139

6

alin. (9) din Legea nr. 8/1996, modificată, „în sensul prezentei legi, prin scop comercial se înțelege urmărirea obținerii, direct sau indirect a unui avantaj economic ori material.”

Inculpatul deținea la domiciliul său aparatura necesară și performantă pentru inscripționarea suporturilor magnetice cu opere piratate. Cu ocazia percheziției domiciliare și informatice realizate de organele de urmărire penală, s-a stabilit existența pe calculator de programe soft fără licență, precum și faptul că numărul mărfurilor pirat este mare (sute de DVD-uri, zeci de CD-uri), depășind necesarul folosinței personale ori al unei distribuiri non-profitabile; pe de altă parte, martorii audiați în cauză au arătat în mod clar că inculpatul vindea aceste mărfuri contra unor sume de bani care îl ajutau să-și întregească veniturile obținute din pensie.

Inculpatul vindea produsele contrafăcute atât într-o piață din municipiul Reșița, cât și la domiciliul său, ceea ce devenise de notorietate, astfel aflând și organele de poliție, care s-au sesizat din oficiu. Martorul D.M.I. a arătat în fața primei instanțe că a fost îndrumat din piață de un vânzător să meargă acasă la inculpat pentru a cumpăra CD-uri și DVD-uri („Am fost în piața de vechituri și întrucât acolo nu am găsit CD-uri și DVD-uri, o persoană care vindea în piață mi-a spus să mergem la inculpat acasă întrucât acesta are de vânzare astfel de produse."), ceea ce martorul a și făcut împreună cu martorul M.N.D. plătindu-i inculpatului pentru produsele vândute de acesta la domiciliul său suma totală de 35 RON (D.M.I., 20 RON; M.N.D., 15 RON), inculpatul practicând prețul de 5 RON/DVD.

Împrejurarea că în cauză nu există martori care să-l fi văzut pe inculpat realizând mărfurile pirat pe care le vindea este explicabilă prin aceea că o astfel de operațiune nu se realizează, neapărat, în prezența altor persoane, dar ea nu exclude dovezile potrivit cărora operațiunea tehnică de realizare a mărfurilor era folosită constant și nemijlocit doar de inculpat.

În consecință, Înalta Curte constată că încadrarea juridică legală și temeinică a faptelor săvârșite de inculpat este cea prevăzută de art. 139

6

alin. (1) lit. a) și alin. (3), respectiv, art. 139

6

alin. (2) și (3) din Legea nr. 8/1996, modificată, infracțiuni pentru care, făcându-se dovada vinovăției inculpatului, se va dispune condamnarea acestuia.

Totodată, Înalta Curte constată că fapta inculpatului P.I. de a reproduce monitorizat pe sisteme de calcul a programelor pentru calculator, în oricare dintre următoarele modalități: instalare, stocare, rulare sau executare, afișare ori transmitere în rețea internă prezintă pericolul social al unei infracțiuni.

Inculpatul a desfășurat această activitate în mod constant, organizat, un timp îndelungat și urmărind realizarea unor venituri bănești.

Pe de altă parte, inculpatul nu a fost sincer pe parcursul procesului penal, încercând fie să dilueze propria sa răspundere penală, fie să o transfere asupra altor persoane.

Pentru aceste considerente, Înalta Curte constată că achitarea inculpatului pentru săvârșirea infracțiunii prevăzută de art. 139

9

din Legea nr. 8/1996 este nelegală și va dispune condamnarea acestuia.

Având în vedere cele arătate mai sus, Înalta Curte va admite recursul Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Timișoara și va casa hotărârile pronunțate numai cu privire la greșita încadrare juridică și achitare a inculpatului P.I.

Dispozițiile de achitare a inculpatului, atât în temeiul art. 11 pct. 2 lit. a) raportat la art. 10 lit. d) C. proc. pen., cât și cele în temeiul art. 10 lit. b

1

) C. proc. pen. și art. 18

1

C. pen. vor fi înlăturate.

În baza art. 334 C. proc. pen., se va dispune schimbarea încadrării juridice, astfel:

- din infracțiunea prevăzută de art. 139

6

alin. (1) lit. a) din Legea nr. 8/1996, modificată, în infracțiunea prevăzută de art. 139

6

alin. (1) lit. a), alin. (3) din aceeași lege;

- din infracțiunea prevăzută de art. 139

6

alin. (2) din Legea nr. 8/1996, modificată, în infracțiunea prevăzută de art. 139

6

alin. (2) și (3) din aceeași lege.

Având în vedere conduita avută anterior săvârșirii faptelor, vârsta și starea sănătății inculpatului, situația sa socială, Înalta Curte va face în cauză aplicarea art. 74 alin. (1) lit. a) alin. (2) C. pen., art. 76 alin. (1) lit. c) C. pen. și va aplica inculpatului pedepse de câte 3 luni închisoare pentru fiecare faptă.

Reținând aceleași circumstanțe atenuante și aplicând prevederile art. 76 alin. (1) lit. d) C. pen., Înalta Curte va dispune condamnarea inculpatului la pedeapsa de 2 luni închisoare pentru săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 139

9

din Legea nr. 8/1996, modificată.

În baza art. 33 lit. a), 34 lit. b) C. pen., pedepsele stabilite vor fi contopite, inculpatul urmând să execute pedeapsa cea mai grea de 3 luni închisoare.

În cauză se vor aplica pedepsele accesorii prevăzute de art. 71, 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a și lit. b) C. pen.

În realizarea scopului pedepsei, acela de a se constitui într-o măsură de constrângere și un mijloc de reeducare a condamnatului, și având în vedere datele personale ale inculpatului, precum și urmările faptelor sale, Înalta Curte consideră că suspendarea condiționată a executării pedepsei se constituie în modalitatea necesară și suficientă reeducării inculpatului, motiv pentru care va face în cauză aplicarea dispozițiilor art. 81 C. pen. pe durata unui termen de încercare de 2 ani și 3 luni.

Pe această durată se suspendă și executarea pedepselor accesorii.

Inculpatului i se va atrage atenția asupra dispozițiilor art. 83 C. pen., referitoare la revocarea suspendării condiționate în cazul săvârșirii unei infracțiuni.

Celelalte dispoziții ale hotărârilor vor fi menținute.

Cât privește critica formulată prin motivele de recurs referitoare la temeiul și modul de aplicare a măsurii de siguranță a confiscării, Înalta Curte constată că aceasta este nefondată, astfel că o va respinge ca atare.

Temeiul juridic în baza căruia s-a dispus măsura de siguranță a confiscării este corect reținut potrivit reglementărilor din Legea nr. 8/1996, modificată; raportarea și la dispozițiile art. 118 lit. b) C. pen., care reprezintă cadrul general de reglementare al confiscării speciale, nu constituie o nelegalitate și nu afectează în nici un mod finalitatea măsurii dispuse.

În cauză s-a dispus, în mod corect, confiscarea și distrugerea hard-discului calculatorului inculpatului care conținea programe soft deținute fără autorizarea producătorilor.

Inculpatul a fost obligat la plata de despăgubiri civile către partea civilă M.C., astfel că nu se mai impune confiscarea sumei de 35 RON încasată de inculpat din comercializarea produselor piratate.

De altfel, modul de rezolvare a măsurii de siguranță a confiscării nu a constituit motiv de apel pentru procuror, astfel că invocarea lui în recurs, în condițiile nemodificării sentinței fondului, nu este întemeiată.

În conformitate cu considerentele ce preced, recursul Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Timișoara va fi admis, potrivit dispozițiilor art. 385

15

pct. 2 lit. d) C. proc. pen.

În baza art. 192 și art. 189 C. proc. pen., onorariul apărătorului desemnat din oficiu pentru intimatul inculpat se va plăti din fondul Ministerului Justiției și Libertăților Cetățenești.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Admite recursul declarat de Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Timișoara împotriva Deciziei penale nr. 52 din 30 aprilie 2009 a Curții de Apel Timișoara, secția penală, privind pe inculpatul P.I.

Casează decizia atacată și Sentința penală nr. 83 din 11 noiembrie 2008 a Tribunalului Caraș-Severin numai cu privire la greșita încadrare juridică și achitare a inculpatului P.I.

Înlătură dispozițiile de achitare în baza art. 11 pct. 2 lit. a) raportat la art. 10 lit. d) C. proc. pen. și, respectiv, în baza art. 11 pct. 2 lit. a) raportat la art. 10 lit. b

1

) C. proc. pen. și art. 18

1

C. pen. a inculpatului P.I.

În baza art. 334 C. proc. pen., schimbă încadrarea juridică:

- din infracțiunea prevăzută și pedepsită de art. 139

6

alin. (1) lit. a) din Legea nr. 8/1996, modificată, în infracțiunea prevăzută și pedepsită de art. 139

6

alin. (1) lit. a), alin. (3) din Legea nr. 8/1996, modificată;

- din infracțiunea prevăzută și pedepsită de art. 139

6

alin. (2) din Legea nr. 8/1996, modificată, în infracțiunea prevăzută și pedepsită de art. 139

6

alin. (2) și (3) din Legea nr. 8/1996, modificată.

În baza art. 139

6

alin. (1) lit. a), alin. (3) din Legea nr. 8/1996, modificată, cu aplicarea art. 74 alin. (1) lit. a), alin. (2) C. pen., art. 76 alin. (1) lit. c) C. pen., condamnă pe inculpatul P.I. la 3 luni închisoare.

În baza art. 139

6

alin. (2), (3) din Legea nr. 8/1996, modificată, cu aplicarea art. 74 alin. (1) lit. a), alin. (2) C. pen., art. 76 alin. (1) lit. c) C. pen., condamnă pe același inculpat la 3 luni închisoare.

În baza art. 139

9

din Legea nr. 8/1996, modificată, cu aplicarea art. 74 alin. (1) lit. a), alin. (2) C. pen., art. 76 alin. (1) lit. d) C. pen., condamnă pe același inculpat la 2 luni închisoare.

În conformitate cu dispozițiile art. 33 lit. a), art. 34 lit. b) C. pen., contopește pedepsele stabilite și dispune ca inculpatul P.I. să execute pedeapsa cea mai grea, de 3 luni închisoare, cu aplicarea art. 71 și art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a și lit. b) C. pen.

În baza art. 81 C. pen. suspendă condiționat executarea pedepsei de 3 luni închisoare pe durata termenului de încercare de 2 ani și 3 luni, în conformitate cu dispozițiile art. 82 C. pen.

Pune în vedere inculpatului prevederile art. 83 C. pen.

În baza art. 71 alin. (5) C. pen., pe durata suspendării condiționate a executării pedepsei închisorii se suspendă și executarea pedepselor accesorii.

Menține celelalte dispoziții ale hotărârilor.

Onorariul apărătorului desemnat din oficiu pentru intimatul inculpat, în sumă de 200 RON, se va plăti din fondul Ministerului Justiției și Libertăților Cetățenești.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică, azi 19 noiembrie 2009.