ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 5513/2009

Asupra recursului de față; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin cererea de chemare în judecată, înregistrată la 7 noiembrie 2008, reclamanții A.M., A.T., B.N., B.M., B.P., C.R.I., C.C., C.D., C.C.A., D.D., D.L., D.D.A., D.D.N., F.M., F.V., G.C., G.V., I.D., I.I.R., I.I., L.S., L.L., L.E., M.M., M.A., M.E., O.C., P.M.S., P.A., P.O., P.A.M., R.D., R.A.M., Ș.A., Ș.M., S.T., S.A., T.V., T.F.D. în contradictoriu cu pârâtul Departamentul pentru Relația cu Parlamentul, au solicitat ca, prin hotărârea judecătorească ce se va pronunța, să fie obligat pârâtul la plata drepturilor bănești reprezentând suplimentul postului în procent de 25% din salariul de bază și suplimentul corespunzător treptei de salarizare, în procent de 25% din salariul de bază, actualizate cu indicele de inflație de la data nașterii dreptului, respectiv de la data de 1 ianuarie 2004 și până la data plății efective, cu cheltuieli de judecată.

În motivarea cererii, reclamanții arată că sunt funcționari publici în cadrul Departamentului pentru Relația cu Parlamentul, iar potrivit art. 31 alin. (1) lit. c) și lit. d) din Legea nr. 188/1999 privind statutul funcționarilor publici, republicată, " pentru activitatea desfășurată, funcționarii publici au dreptul la un salariu compus din: a)- salariul de bază; b)- sporul pentru vechime în muncă; c)- suplimentul postului; d)- suplimentul corespunzător treptei de salarizare", până la republicarea, în anul 2007, a Legii nr. 188/1999, când s-a dat textelor o nouă numerotare, suplimentul postului și suplimentul treptei de salarizare erau prevăzute la art. 29, alin. (1) lit, c) și lit. d), din lege.

Cu toate acestea, începând cu 01 ianuarie 2004 și până în prezent, nu au beneficiat de aceste drepturi bănești întrucât, prin alte acte normative, plata acestor drepturi, recunoscute de o lege organică, Legea nr. 188/1999, a fost suspendată, până la data de 01 ianuarie 2007, când dispozițiile cuprinse în textul art. 29, alin. (1), lit. c) și lit. d) din Legea nr. 188/1999: au reintrat în vigoare, potrivit art. XIII din Legea nr. 251/2006. Astfel, plata acestor sporuri a fost suspendată începând cu anul 2005, potrivit art. 44 din O.U.G. nr. 92/2004, privind reglementarea drepturilor salariale și a altor drepturi ale funcționarilor publici pentru anul 2005, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 76/2005, și, ulterior, prin art. 48 din O.G.

nr. 2/2006 privind reglementarea drepturilor salariale și a altor drepturi ale funcționarilor publici pentru anul 2006. Cu toate acestea, începând cu data de 01 ianuarie 2007, deși nu mai există nici un temei legal pentru ca acestea să nu le fie acordate, până la această dată, reclamanții nu au beneficiat de aceste drepturi. Întrucât norma de drept invocată mai sus nu este nici la această dată abrogată, neplata de către autoritatea administrației publice centrale a drepturilor consacrate prin lege nu are suport legal. Suspendarea plății drepturilor nu echivalează cu stingerea dreptului, ci are ca efect numai imposibilitatea realizării acestuia, în intervalul de timp pentru care a fost suspendat.

Ca atare, suspendarea acordării acestor suplimente nu se poate transforma într-o măsură cu caracter permanent, pentru că aceasta ar însemna însăși înlăturarea acestui drept. Pe cale de consecință, prevederile art. 29, devenit după republicarea legii art. 31, alin. (1), lit. c) și lit. d) din Legea nr. 188/1999, prin care s-a acordat dreptul la plata acestor drepturi bănești, au fost în ființă, pe întreaga perioadă cuprinsă între anii 2004-2007, iar actele normative mai sus enumerate nu pot înlătura existența dreptului, ci determină doar amânarea exercitării acestuia. Curtea de Apel București, secția a VIII-a contencios, administrativ și fiscal, prin sentința civilă nr. 669 din 18 februarie 2009, a respins acțiunea, ca neîntemeiată.

Pentru a pronunța această hotărâre, instanța a reținut, în esență, că, pentru a fi posibilă calcularea celor două suplimente, ca părți componente ale salariului funcționarilor publici, este necesară existența unor dispoziții legale în aplicarea art. 29 alin. (1) lit. c) și d) din Legea nr. 188/1999, atribuție ce revine legiuitorului.

Or, până în prezent, nu a fost reglementată modalitatea de calcul a celor două suplimente la salariul de bază ,iar sumele cu această destinație nu au fost prevăzute în Legile bugetare pe anii 2007-2008 și nici în proiectul legii bugetare pe anul 2009. Împotriva susmenționatei sentințe au declarat recurs, în termenul legal, reclamanții A.M., A.T., B.N., B.M., B.P., C.R.I., C.C., C.D., C.C.A., D.D., D.L., D.D.A., D.D.N., F.M., F.V., G.C., G.V., Ionescu Diana, I.I.R., I.I., L.S., L.L., L.E., M.M., M.A., M.E., O.C., P.M.S., P.A., P.O., P.A.M., R.D., R.A.M., Ș.A., Ș.M., S.T., S.A., T.V., T.F.D., solicitând modificarea hotărârii atacate, în sensul admiterii acțiunii, astfel cum a fost formulată, cu cheltuieli de judecată.

Prin motivele de recurs, recurenții au susținut, în esență că, în mod greșit, instanța de fond le-a respins acțiunea, în condițiile în care au calitatea de funcționari publici în cadrul autorității pârâte, sunt îndreptățiți la plata sporurilor solicitate în temeiul art. 31 alin. (1) lit. c) și d) din Legea nr. 188/1999, republicată, iar dispozițiile care prevedeau că aceste drepturi au fost suspendate nu pot atrage anularea respectivelor drepturi, îngrădire care ar contraveni prevederilor art. 53 din Constituția României și principiului încrederii în statul de drept, care implică asigurarea aplicării legilor adoptate în spiritul și litera lor, concomitent cu eliminarea oricărei tendințe de reglementare a unor situații juridice fictive.

Analizând actele și lucrările dosarului, în raport cu motivele invocate și de prevederile art. 304 și art. 304 1 C. proc. civ., Curtea va constata că recursul este nefondat, urmând a fi respins ca atare. Astfel, potrivit art. 31 alin. (1) din Legea nr. 188/1999, cu modificările și completările ulterioare, republicată în M. Of. nr. 365/29.05.2007, pentru activitatea desfășurată, funcționarii publici au dreptul la un salariu compus din: salariul de bază, sporul pentru vechime în muncă, suplimentul postului și suplimentul corespunzător treptei de salarizare. Același articol prevede în alin. (3) că salarizarea funcționarilor publici se face în conformitate cu prevederile legii privind stabilirea sistemului unitar de salarizare pentru funcționarii publici.

Prin O.G. nr. 6/2007, privind unele măsuri de reglementare a drepturilor salariale și a altor drepturi ale funcționarilor publici, până la intrarea în vigoare a legii privind sistemul unitar de salarizare, s-a prevăzut, în art. 3, că gestiunea sistemului de salarizare a funcționarilor publici se asigură de fiecare ordonator principal de credite, cu încadrarea în resursele financiare și în numărul maxim de posturi aprobate potrivit legii. În raport cu aceste dispoziții legale și în lipsa unui act normativ privind salarizarea unitară a funcționarilor publici, instanța de fond a reținut, în mod justificat, că nu există bază legală pentru cuantificarea și acordarea suplimentului postului și a suplimentului corespunzător treptei de salarizare.

Pentru a fi posibilă calcularea acestor două componente ale salariului funcționarilor publici este necesară, așa cum a și reținut instanța de fond, fie adoptarea unui act normativ cu forță juridică de lege, fie promovarea unei hotărâri de guvern date în executarea prevederilor art. 31 din Legea nr. 188/1999, republicată. În condițiile în care nu este încă reglementată modalitatea de calcul a celor două suplimente la salariul de bază, suntem în prezența unui drept virtual, ceea ce presupune că acordarea acestor drepturi bănești ar însemna obligarea autorității, ori a instituției publice angajatoare –în speță Guvernul României – Departamentul pentru Relația cu Parlamentul – la plata unor sume imposibil de calculat și, în consecință, pronunțarea unei hotărâri nesusceptibile de executare.

În raport cu cele expuse mai sus și în temeiul art. 312 alin. (1) teza a II-a C. proc. civ., Curtea va respinge, ca nefondat, recursul declarat în cauză.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E Respinge recursul declarat de reclamanții A.M., A.T., B.N., B.M., B.P., C.R.I., C.C., C.D., C.C.A., D.D., D.L., D.D.A., D.D.N., F.M., F.V., G.C., G.V.,I.D., I.I.R., I.I., L.S., L.L., L.E., M.M., M.A., M.E., O.C., P.M.S., P.A., P.O., P.A.M., R.D., R.A.M., Ș.A., Ș.M., S.T., S.A., T.V., T.F.D. împotriva sentinței civile nr. 669 din 18 februarie 2009 a Curții de Apel București, secția a VIII-a contencios, administrativ și fiscal, ca nefondat. Irevocabilă. Pronunțată în ședință publică, astăzi 3 decembrie 2009.