ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 4507/2010

Asupra recursului de față; În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin Încheierea din 25 noiembrie 2010 a Curții de Apel București, secția I penală, pronunțată în Dosarul nr. 15814/3/2010 din 25 noiembrie 2010 a fost menținută starea de arest a inculpatului R.N.A. (fiul lui N. și al M., deținut în Penitenciarul București - Rahova). Pentru a dispune astfel, instanța a reținut că prin Sentința penală nr. 568 F din 30 august 2010 a Tribunalului București, secția a II-a penală, inculpatul a fost condamnat, în baza art. 20 raportat la art. 174, 175 lit. c) și i) C. pen. la 8 ani închisoare și 5 ani interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) teza a II-a și b) C. pen., constând în aceea că la 1 ianuarie 2010, în jurul orelor 24,00, i-a aplicat tatălui său R.N.

o lovitură cu briceagul, cauzându-i o plagă tăiată cervicat antero-lateral stâng, cu secționarea venei jugulare externe și a capătului clavicular al sternocleido mastoidianului, stabilindu-se că leziunile i-au pus în primejdie viața victimei, necesitând 16 - 18 zile de îngrijiri medicale și că temeiurile avute în vedere la luarea măsurii arestării preventive nu au dispărut. Împotriva acestei încheieri a declarat recurs inculpatul R.N.A. care a susținut că măsura arestării preventive nu mai este justificată și a solicitat revocarea acesteia și judecarea în stare de libertate. Recursul declarat nu este întemeiat. În conformitate cu dispozițiile art. 300 2 C. proc. pen.

în cauzele în care inculpatul este arestat, instanța este datoare să verifice în cursul judecății legalitatea și temeinicia arestării preventive, iar potrivit art. 160 b alin. (3) din același cod, când constată că temeiurile care au determinat arestarea impun în continuare privarea de libertate, instanța, prin încheiere motivată, dispune menținerea stării de arest. Pe de altă parte, prin art. 5 alin. (1) lit. a) din Convenția Europeană a Drepturilor Omului s-a statuat că, o persoană poate fi lipsită de libertate dacă este reținută legal în baza condamnării pronunțate de un tribunal competent. Din examinarea actelor și lucrărilor dosarului se constată că arestarea inculpatului s-a dispus la 1 ianuarie 2010 în baza art. 148 lit. f) C. proc.

pen., existând motive temeinice de a bănui că acesta a comis infracțiunea de omor calificat asupra unei rude apropiate, în loc public, rămasă în faza de tentativă prevăzută de art. 20 raportat la art. 174, 175 lit. c) și i) C. pen., constând în aceea că la 1 ianuarie 2010, i-a aplicat tatălui său o lovitură cu briceagul în zona cervicală, cauzându-i o plagă tăiată cu secționarea venei jugulare externe, care a pus în primejdie viața victimei, salvată ca urmare a intervenției chirurgicale imediate la care a fost supusă. Având în vedere probele de vinovăție administrate Tribunalul București, a dispus condamnarea inculpatului la pedeapsa de 8 ani închisoare.

Ținând seama de probatoriul cauzei și de soluția de condamnare pronunțată, Curtea constată că, nu au dispărut temeiurile avute în vedere la luarea măsurii arestării preventive, că menținerea acesteia de către curtea de apel sesizată de inculpatul apelant este pe deplin justificată și conformă cu dispozițiile evocate și că lăsarea în libertate a inculpatului prezintă pericol concret pentru ordinea publică, derivat din natura, gravitatea și rezonanța în comunitate a faptei și din împrejurările comiterii ei. În consecință, criticile formulate de recurentul inculpat și solicitarea de revocare a măsurii arestării nu sunt întemeiate. Față de considerentele de mai sus, Curtea, în baza art. 385 15 pct. 1 lit. b) și a art. 192 alin. (2) C. proc.

pen. urmează a respinge, ca nefondat, recursul declarat de inculpatul R.N.A. cu obligarea acestuia la cheltuieli judiciare către stat. Se va stabili ca onorariul pentru apărătorul din oficiu să fie avansat din fondul Ministerului Justiției.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E Respinge ca nefondat recursul declarat de inculpatul R.N.A. împotriva Încheierii din 25 noiembrie 2010 pronunțată de Curtea de Apel București, secția I penală, în Dosarul nr. 15814/3/2010. Obligă recurentul inculpat la plata sumei de 300 RON cu titlu de cheltuieli judiciare către stat, din care suma de 100 RON reprezentând onorariul apărătorului desemnat din oficiu, se va avansa din fondul Ministerului Justiției. Definitivă. Pronunțată în ședință publică azi 13 decembrie 2010.