ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 4464/2012

Deliberând asupra recursului de față,

din actele și lucrările dosarului constată următoarele:

Prin sentința

civilă nr. 1628 din 1 iulie

2011

Tribunalul Covasna a respins excepția lipsei calității

procesuale, prematurității prescrierii

dreptului

la acțiune și inadmisibilității evocate de debitor.

A admis acțiunea comercială precizată

ulterior introdusă de

creditorul SC R. SRL

prin administratorul judiciar R.V.A. Mureș

I.S. SPRL în contradictoriu

cu debitorul Orașul Baraolt, reprezentat prin Primar și în consecință:

A obligat

debitorul Orașului Baraolt reprezentat prin Primar să

plătească creditorului SC R. SRL prin

administratorul

judiciar R.V.A. Mureș I.S. SPRL

suma de 671.636,13

Iei, din care suma de 494.047,79 lei reprezentând

contravaloarea

lucrărilor executate și

neachitate, suma de 7.127,88 lei reprezentând

reactualizarea sumei neachitate în timp, calculată până la 31 mai 2010,

suma de 156.199,27

lei

penalități de întârziere,

iar suma de 14.261,19 lei reprezentând reactualizarea sumelor restante conform

prevederilor

contractuale.

Analizând actele și lucrările dosarului în soluționarea pe fond a

cauzei, s-a reținut următoarea

situație de fapt:

Creditorul a încheiat cu debitorul

contractul de lucrări nr. 7736 din 20 decembrie 2007 având ca obiect

executarea, finalizarea și întreținerea obiectivului denumit „campus școlar B.S.D."

cu durata de 24 luni de la data asigurării autorizației de

construire, documentație de execuție completă,

amplasament liber de

orice sarcină,

plățile urmând a fi asigurate conform

art. 18

din contract

(f.32-41 din dosar).

Pentru

lucrările

executate în conformitate cu

prevederile contractuale, creditorul a emis facturile din 12 mai 2009 în

valoare de 350.459.31 lei din care, a fost neachitată suma de

63.986.31

lei,

24 iunie 2009 în sumă de 193.377,30 lei, 1

iulie 2010

în valoare de 254.444,34 lei și 8 decembrie 2010

în

valoare de 17.760,16 lei (f.5-10 din dosar).

Debitorul, deși

a acceptat situația lucrărilor executate și facturile emise, a continuat să

tergiverseze plata sumelor datorate motiv pentru

care au fost calculate în baza prevederilor pct. 12.2

penalități de întârziere contractuale de la data scadenței și până la data de

30

noiembrie 2010, în sumă totală de

156.199,27 lei, așa cum rezultă din

anexa denumită Calcul penalități de

întârziere Primăria Baraolt

.

În temeiul

prevederilor

art. 18.2

din contractul de lucrări din

20 decembrie 2007, creditorul a

reactualizat suma datorată potrivit indicelui de inflație și a emis factura din

1 iulie 2010 în sumă de 7.127,88 lei, iar în continuare a calculat

reactualizarea sumelor datorate până la 30 octombrie 2010, rezultând valoarea

de 14.261,19 lei, astfel suma totală rezultată în urma reactualizării debitului

datorat conform prevederilor contractuale este de 21.389,07 lei.

Prin sentința civilă nr. 1961 din 30

septembrie 2011 s-a admis cererea formulată de creditorul SC S. SRL prin

administratorul judiciar R.V.A. Mureș I.S. SPRL

în

contradictoriu cu debitorul Orașul

Baraolt - prin Primar și s-a dispus

completarea

sentinței civile nr. 1628 din 01 iulie 2011 în sensul obligării debitorului la

plata penalităților de întârziere contractuale până la plata

integrală a

debitului datorat.

Împotriva sentințelor a declarat apel

pârâtul Orașul Baraolt invocând excepția prescripției dreptului de a solicita

plata sumelor

datorate în baza facturilor din

12 mai 2009 și din 24 iunie 2009 față de trecerea termenului de 6 luni de la

acceptarea facturilor, iar pe fondul cauzei s-a solicitat reanalizarea

debitului datorat, reclamanta

neavând dreptul să reactualizeze sumele

solicitate. Se menționează că potrivit art. 97 alin. (2) din H.G. nr. 925/2006

prețul se poate ajusta doar dacă pe piață au apărut condiții de creștere sau

diminuare a indicilor

de preț pentru

elementele constitutive ale ofertei. Prin urmare, față de

suma de

515.436,86 lei se recunoaște doar suma de 477.940,11 lei.

Examinând sentința atacată în limitele

motivelor de apel, în raport de probele administrate și de dispozițiile legale

în materie, Curtea de apel a reținut următoarele:

Conform art. 286

din O.U.G. nr. 34/2006, litigiul supus judecății se

soluționează potrivit procedurii

prevăzute de art. 720/2-720/9 C. proc. civ. de către instanța comercială, motiv

pentru care nu sunt aplicabile prevederile

art.

11

alin. (1) lit. c) din Legea nr. 554/2004 privind introducerea cererii

de chemare în judecată în termen de 6 luni de la expirarea termenului de

soluționare a cererii, astfel încât excepția prescripției dreptului la acțiune

invocată de apelanta pârâtă urmează a fi respinsă ca nefondată.

În ceea ce privește pretențiile deduse

judecății se constată că sumele au fost corect determinate de prima instanță,

având în vedere că potrivit art. 18.2 din contractul încheiat, părțile au

convenit ca

executantul să beneficieze de

reactualizarea sumei de plată la nivelul

corespunzător zilei de

efectuare a plății.

Susținerile

apelantei pârâte legate de calculul eronat al facturilor

din 12 mai 2009 nu sunt fondate.

Potrivit situației anexe la facturi rezultă că s-a aplicat coeficientul de

reactualizare doar pe aprilie 2009 conform adresei din 8 mai 2009, iar

reactualizarea

facturată ulterior a fost

calculată pe perioada iulie 2009 - mai 2010. În

consecință, urmează a se

respinge și solicitarea apelantei pârâte de recalculare a penalităților de

întârziere datorate de parte conform art. 12.2 din contract.

Raportat la aceste considerente, în

temeiul art. 296 C. proc. civ., Curtea de Apel Brașov, prin decizia civilă nr.

137/Ap din 30 noiembrie 2011 a respins apelul.

Împotriva acestei decizii, în termen

legal, a declarat recurs Orașul Baraolt prin Primar, care a invocat excepția

prescripției dreptului la acțiune, arătând că litigiul intră sub incidența

Legii

nr. 55472004, devenind aplicabile

termenele de prescripție stabilite de

art. 11 din acest act normativ.

Pe fondul

cauzei, a apreciat că sumele datorate nu au fost corect

determinate, învederând inadvertențe

legate de două facturi fiscale.

La termenul de

judecată din 6 noiembrie 2012, înalta Curte, din oficiu, a invocat, ca motiv de

recurs de ordine publică, compunerea

completului

de judecată raportat la greșita calificare a căii de atac.

Analizând

prioritar motivul de recurs de ordine publică, invocat din oficiu, înalta Curte

reține următoarele:

Potrivit dispozițiilor O.U.G. nr. 34/2006,

în forma în vigoare la

data introducerii

acțiunii, art. 286 alin. (1

1

), procesele și cererile

privind executarea, nulitatea, anularea,

rezoluțiunea, rezilierea sau

denunțarea unilaterală a contractelor de

achiziție publică se soluționează în primă instanță de secția comercială a

tribunalului [.]

De asemenea, potrivit prevederilor art.

287

16

din același

act normativ,

din același capitol, care privește soluționarea litigiilor în

instanță,

hotărârea pronunțată în primă instanță poate fi atacată cu recurs care se

judecă, în cazul prevăzut de art. 286 alin. (1

1

), de secția

comercială a curții de apel.

În consecință,

față de reglementarea evocată și în considerarea

faptului că litigiul a fost soluționat în baza

dispozițiilor O.U.G.

nr. 34/2006, înalta

Curte reține că a fost greșit calificată calea de atac

împotriva

sentinței civile nr. 1628 din 1 iulie 2011 pronunțată de Tribunalul Covasna ca

apel, aceasta fiind, conform legii, recurs.

Față de cele

învederate mai sus, se apreciază că au fost încălcate

regulile

procedurale referitoare la compunerea completului de judecată care era

competent să soluționeze recursul și care trebuia alcătuit din 3

judecători.

Prin urmare, în baza art. 312 alin. (3)

raportat la art. 304 pct. 1 C. proc. civ., Înalta Curte va admite recursul, va

casa decizia recurată și va trimite cauza spre rejudecare aceleiași instanțe

pentru soluționarea căii de atac ca recurs.

Față de motivul de recurs invocat din

oficiu, se apreciază că nu se impune cercetarea criticilor concrete formulate

de recurentă.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

În majoritate:

Admite recursul declarat de

recurentul-pârât Orașul Baraolt - prin Primar împotriva deciziei nr. 137/Ap din

30 noiembrie 2011, pronunțată de Curtea de Apel Brașov - secția civilă și

pentru cauze cu minori și de familie, de conflicte de muncă și asigurări sociale.

Casează decizia recurată și trimite

cauza la Curtea de Apel Brașov, în vederea soluționării căii de atac a

recursului.

Irevocabilă.

Pronunțată, în ședința publică, astăzi

13 noiembrie 2012